(UPDATE) Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în valoare de 29,2 miliarde de euro

Publicat de , 27 septembrie 2021, 19:48

UPDATE – Comisia Europeană dă undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîţu.

‘Astăzi, Comisia Europeană dă undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Acest lucru are loc în urma unei evaluări meticuloase şi unei foarte bune cooperări şi vreau să vă felicit pentru asta şi să vă mulţumesc pentru cooperare’, a spus şefa executivului comunitar.

Ea a adăugat că Planul României a răspuns unor ‘criterii foarte exigente’ stabilite de Comisie alături de Consiliul European. Şefa Executivului comunitar a vorbit de importanţa fondurilor europene respective în domenii precum Sănătatea, energia verde, digitalizarea, ‘provocările structurale din România’.

‘Vă laud pentru includerea venitului minim, pentru susţinerea celor mai vulnerabili şi a gospodăriilor ce înregistrează sub venitul minim şi dacă mă uit la pachetul de reforme, văd că reformaţi şi sistemul de Educaţie. Viitoarea generaţie merită cu brio acest lucru’, a afirmat Ursula von der Leyen.

Ea a afirmat că aprobarea de luni este o ‘bornă importantă’.

‘În niciun caz nu este aici finalul, munca grea acum începe. Acum vorbim de implementarea Planului’, a arătat înaltul oficial, care a mai spus că va fi alături de autorităţile române, la fiecare pas, pentru a se asigura că ‘fondurile vor fi folosite pentru scopurile convenite’.

‘Vreau să subliniez recunoştinţa mea pentru cooperarea excelentă în ultimele săptămâni şi luni. A fost greu să pornim acest Plan. Asemenea (planurilor – n.r) altor state, sunt multe elemente de inovare, multe subiecte noi şi este o muncă grea să potriveşti reformele cu investiţiile şi cu bornele agreate’, a nuanţat preşedinta Comisiei Europene.

Ea a vorbit, în relaţia cu autorităţile române responsabile de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, de ‘condiţii de muncă excelente’ şi de ‘încredere’.

‘Am avut suişuri şi coborâşuri în dezvoltarea Planului şi ştim exact de ce avem nevoie. În ceea ce priveşte viitorul, avem motive pentru care există targeturi şi borne, în fiecare Plan, deci şi în cel român. Acestea trebuie îndeplinite pentru ca tranşa viitoare să fie virată’, a punctat Ursula von der Leyen. Astfel, a vorbit de un sistem de control care se asigură că ‘banii contribuabililor din UE sunt investiţi corect’.

Comisia Europeană a aprobat, luni, evaluarea pozitivă a Planului de Redresare şi Rezilienţă al României, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, anunţă Reprezentanţa CE la Bucureşti.

Potrivit sursei citate, această finanţare va sprijini implementarea măsurilor esenţiale în materie de investiţii şi reforme, cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi va contribui în mod crucial la ieşirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.

‘Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investiţiile şi reformele cuprinse în plan sprijină tranziţia verde şi cea digitală, contribuie la soluţionarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european şi consolidează potenţialul de creştere, crearea de locuri de muncă şi rezilienţa economică şi socială a României’, precizează sursa citată.

În principiu, Consiliul are la dispoziţie patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde de euro, sub formă de prefinanţare, şi anume 13% din suma totală alocată României.

Comisia Europeană va autoriza următoarele plăţi pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor şi a ţintelor prezentate în Planul de Redresare şi Rezilienţă, reflectând progresele înregistrate în ceea ce priveşte implementarea investiţiilor şi a reformelor, mai arată Reprezentanţa CE la Bucureşti. AGERPRES

UPDATE – Guvernul va analiza care sunt măsurile din restul ţărilor UE ce au avut cel mai mare impact pentru accelerarea vaccinării şi le va aplica şi în România, a declarat luni prim-ministrul Florin Cîţu.

El a fost întrebat, în conferinţa de presă comună cu preşedintele CE, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Klaus Iohannis, cum poate Uniunea Europeană să ajute accelerarea campaniei de vaccinare şi dacă vaccinarea obligatorie a unor categorii de personal poate fi o soluţie în acest sens.

‘La întrebarea cum ar putea să ajute Uniunea Europeană – a ajutat foarte mult prin faptul că am avut acces la vaccin în acelaşi moment în care au avut toate ţările din UE. Am avut şi astăzi o discuţie cu doamna preşedinte (al Comisiei Europene – n.r.) despre campania de vaccinare din România. Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici‘, a explicat Florin Cîţu. AGERPRES

UPDATE – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este aprobat, semnat şi va fi aplicat, lucru care pentru România va însemna dezvoltare şi modernizare, a declarat luni prim-ministrul Florin Cîţu.

‘PNRR este aprobat, semnat şi va fi aplicat, lucru care pentru România va însemna dezvoltare, va însemna modernizare. În următorii cinci ani, PNRR ne va ajuta să implementăm reformele şi investiţiile pe care ni le-am asumat şi veţi vedea că aceasta înseamnă, automat, că vom avea o economie puternică, de care vor beneficia toţi românii’, a precizat Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Klaus Iohannis.

El a punctat că PNRR-ul României este printre cele 5 cele mai bine finanţate planuri de redresare şi rezilienţă de la nivelul statelor UE.

‘Şi era normal ca negocierile să nu fie uşoare. Ne-am respectat angajamentul, iar până la sfârşitul anului vom primi prefinanţarea de 3,8 miliarde de euro. Sunt extrem de mulţumit de faptul că evaluarea Comisiei a fost una pozitivă, această evaluare arată că PNRR-ul a fost bine construit în ceea ce priveşte reformele şi investiţiile şi, foarte important, acoperă nevoile pe care România pe care le are în acest moment. De altfel, faptul că am obţinut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene’, a declarat Cîţu.

Premierul a punctat că pentru România este important că, după negocieri intense, să introducă în PNRR câteva obiective de investiţii esenţiale, subliniind că, pentru el, construirea de autostrăzi este ceva la care ţine în mod special.

‘Acum, trebuie să fim foarte atenţi la partea de implementare. Toţi cei responsabili trebuie să-şi facă treaba pentru că fiecare piesă de puzzle este importantă. Un lucru pe care-l pot garanta eu este că Guvernul României va implementa toate reformele asumate, va atinge toate ţintele propuse şi îşi va îndeplini toate sarcinile, astfel încât România să atragă toţi banii puşi la dispoziţie prin PNRR, pentru că altă cale nu există. Nu mai putem sta pe loc în timp ce întreaga lume se dezvoltă. Prin urmare, până în 2026, când PNRR va fi finalizat, vom avea alte standarde pentru traiul zilnic, iar economia va fi aproape de media europeană ‘, a declarat Cîţu.

El a făcut, apoi, pe scurt, o prezentare a reformelor vizate prin PNRR.

‘Pe scurt, în privinţa reformelor, vom îmbunătăţi accesul către serviciile din Sănătate pentru românii vulnerabili şi vom lua din presiunea exercitată asupra spitalelor. ‘România Educată’, un proiect la care atât preşedintele, cât şi eu ţinem foarte mult, va beneficia de finanţare prin PNRR. Este un proiect prin care vom îmbunătăţi educaţia timpurie, vom reduce abandonul şcolar, vom îmbunătăţi învăţământul dual, şi, foarte, important, vom digitaliza întreg sistemul de învăţământ.Vom stimula creşterea utilizării de energie verde, pentru că, în mod clar, aceste este viitorul’, a declarat Cîţu.

Premierul a adăugat că prin PNRR se va realiza reforma pensiilor cu scopul reducerii inegalităţilor.

‘Ne vom asigura că lucrurile vor funcţiona bine în sistemul de pensii şi peste 5 ani, şi peste 10 ani, şi peste 20 de ani. Nu putem trăi de la un an la altul, avem nevoie de predictibilitate, iar românii trebuie să ştie că vor primi pensia atunci când vor ieşi din câmpul muncii. La toate acestea se adaugă reforma fiscală, reforma administraţiei, plus reforme care vizează gestionarea deşeurilor, a apei, eficienţa energetică’, a declarat Cîţu.

Premierul a spus că, în total, prin PNRR sunt vizate 64 de reforme de care vor beneficia românii şi care vor creşte încrederea în sectorul public.

Şeful Executivului a menţionat, totodată, că în PNRR sunt incluse 107 investiţii în toate domeniile.

‘O treime din alocări merge spre transporturi – cea mai mare alocare aprobată de Comisie pentru acest domeniu, iar acest lucru va face diferenţa pentru România. Sunt 3,1 miliarde de euro pentru autostrăzi – A7, A8, A1 şi A3 -, 3,9 miliarde de euro pentru căi ferate şi trenuri, 1,2 miliarde de euro pentru tot ceea ce înseamnă mobilitate urbană şi locală şi alte 600 de milioane de euro pentru investiţiile la metrou în Bucureşti şi în Cluj. Investim şi în domeniul educaţiei, în sistemul de sănătate, ceea ce va include spitale noi, secţii noi, modernizarea clădirilor existente şi, foarte important, echipamente noi. Lista este lungă. Toate aceste alocări vor construi România, o vor dezvolta şi o vor moderniza‘, a mai declarat Cîţu. AGERPRES

UPDATE –  Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că nu există un risc politic în România pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

‘Nu există un risc politic pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Nu există fiindcă acele reforme care sunt cuprinse în Planul Naţional, acele investiţii care sunt cuprinse în Planul Naţional sunt reforme şi investiţii dorite şi aşteptate de toată lumea‘, a spus şeful statului, în conferinţa de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi premierul Florin Cîţu.

Cei trei oficiali au fost întrebaţi dacă există un pericol ca situaţia politică de la Bucureşti să influenţeze aplicarea PNRR.

De asemenea, Klaus Iohannis a arătat că PNRR a fost negociat o perioadă îndelungată pentru că s-a dorit să nu fie doar o ‘descriere a unor intenţii’.

‘Este un plan foarte complex şi cred că aţi urmărit majoritatea dintre dumneavoastră că a durat destul de mult până când acest plan a fost negociat. Nu a fost o eroare, a fost o intenţie. Şi cei care au negociat şi preşedinta Comisiei şi cu mine am dorit să avem un plan care poate fi implementat imediat. Nu ne-am dorit o descriere a unor intenţii, cum avem multe. La noi avem multe descrieri de intenţii şi politice şi tehnice. Am dorit un plan aplicabil pentru România, un plan de modernizare a României, cu proiecte concrete, cu reforme concrete, cu termene concrete, cu costuri concrete şi cu măsurabilitate. Ştim exact ce şi până când trebuie făcut. Este mult mai mult decât un proiect, este un plan care trebuie şi poate fi implementat şi Guvernul se va ocupa de implementarea acestui plan, de aceea a primit din mâna preşedintei PNRR aprobat, atenţie aprobat, fiindcă şi astăzi am citit că unii au impresia că nu este aprobat. Este aprobat. Este pregătit pentru implementare şi acest lucru se va întâmpla şi vom schimba România în bine, vom moderniza România cu acest Plan de Redresare şi Rezilienţă, rezilienţă însemnând rezistenţă la şocuri. Nu vrem ca următoarea criză să ne prindă pe picior greşit. Măsurile pe care le implementăm, investiţiile, reformele vor face România mult mai rezistentă, mai bună şi vor aduce un trai mai bun pentru fiecare român‘, a susţinut Iohannis. AGERPRES

UPDATE – Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, luni, premierului Florin Cîţu, miniştrilor, primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene să facă o ‘prioritate absolută’ din implementarea reformelor şi a investiţiilor prevăzute în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR).

‘Împreună cu acest Guvern am reuşit să avem acest plan aprobat. Domnule prim-ministru, domnilor miniştri, domnilor primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene, vă cer să faceţi o prioritate absolută din implementarea reformelor şi a investiţiilor prevăzute în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Este o şansă pe care nu avem voie să o ratăm, şansa de a face economia României mai performantă, mai sustenabilă şi mai bine pregătită pentru orice criză care mai poate apărea. Este şansa de a lăsa generaţiilor viitoare o Românie profund modernizată‘, a spus şeful statului, la conferinţa de presă comună cu şefa CE, Ursula von der Leyen, şi premierul Florin Cîţu.

Cei trei oficiali au vizitat Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Şefa CE se află luni la Bucureşti pentru prezentarea evaluării PNRR. AGERPRES

UPDATE – Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că săptămâna aceasta va avea o întâlnire cu premierul Florin Cîţu pentru reevaluarea campaniei de vaccinare anti-COVID-19.

‘Împreună cu premierul am discutat să ne întâlnim încă din această săptămână să reevaluăm campania de vaccinare şi să vedem cum putem să-o repunem pe roate. Este un paradox. Noi suntem în plină pandemie, avem arma cu care putem să terminăm pandemia şi nu o folosim, este foarte păcat, probabil unii mai sunt reticenţi, alţii necesită încă mai multe zile de gândire, alţii vor date suplimentare şi vom vedea cum putem să-i convingem pe cât mai mulţi’, a spus şeful statului, la conferinţa de presă comună cu şefa CE, Ursula von der Leyen, şi premierul Florin Cîţu.

Cei trei oficiali au vizitat Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. AGERPRES

UPDATE – Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă un moment simbolic de o mare importanţă pentru România.

‘Salut anunţul făcut doamna von der Leyen despre PNNR, care a primit undă verde de la Comisia Europeană chiar astăzi. Aprobarea sa reprezintă un moment simbolic, de o mare importanţă pentru viitorul ţării noastre’, a spus şeful statului, la conferinţa de presă comună cu şefa CE, Ursula von der Leyen, şi premierul Florin Cîţu.

Cei trei oficiali au vizitat Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Şefa CE se află luni la Bucureşti pentru prezentarea evaluării PNRR. AGERPRES

https://www.facebook.com/guv.ro/videos/662919584678442

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).

Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.

MRR este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandem ia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în plan sprijină tranziția verde și cea digitală, contribuie la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența econom ică și socială a României.

Asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale a României

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a adm inistrației publice, inclusiv prin îm bunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îm bunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de m uncă mai puternică, favorizând creșterea econom ică. Reformele em blematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stim uleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă

Planul României propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.

Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.

Declarațiile membrilor colegiului:

Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Astăzi, am aprobat planul de redresare al României, care îi va permite să iasă mai puternică din criză și să stimuleze creșterea economică. Planul va ajuta România să își decarbonizeze economia, prin măsuri de eliminare trep tată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit, care ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă. De asemenea, măsurile propuse vor promova transportul sustenabil și vor îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor publice și private. Salutăm accentul pus pe îmbunătățirea conectivității și a securității cibernetice, precum și pe digitalizarea administrației publice, a asistenței medicale și a educației, consolidându-se astfel dezvoltarea competențelor digitale. Prin realizarea de reform e sociale și educaționale susținute de investiții, România ar trebui să stimuleze creșterea economică prin abordarea unor probleme structurale de lungă durată, întărind mediul de afaceri și reducând birocrația.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: Odată cu unda verde dată astăzi de Comisie pentru planul de redresare și reziliență, România face un pas important către un viitor mai prosper, mai competitiv și mai sustenabil. Este un plan de mare amploare, atât în ceea ce privește valoarea finanțării pe care România urm ează să o primească, cât și natura ambițioasă a reform elor și a in vestițiilor prevăzute. Comisia Europeană va sprijini autoritățile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajam ente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriașe cetățenilor și întreprinderilor din România.”

Etapele următoare

Comisia a adoptat astăzi o propunere de decizie în care se prevede că se acordă României granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. În principiu, Consiliul are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu ar permite plata a 3,6 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, și anume 13 % din suma totală alocată României.

Comisia va autoriza următoarele plăți pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor prezentate în planul de redresare și reziliență, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor și a reformelor.