IN MEMORIAM Mariana Cioromila (1952-2022)

Publicat de dvlad, 20 mai 2022, 17:25

IN MEMORIAM Mariana Cioromila (1952-2022) (n. 18 ianuarie 1952, Satu Mare – d. 18 mai 2022, Ubatuba, Brazilia)

Când pronunți numele Marianei Cioromila, mezzosoprană de la Opera din Iași, spui numele unei voci excepționale. Timbrul ei are o melancolie de violoncel… în registrul grav este nobil, în cel mediu este pătrunzătoare și suavă, iar sunetele acute par să capete o forță dramatică neobișnuită. (Doru Popovici)

Marea mezzosoprană Mariana Cioromila, nume de rezonanță al liricii internaționale, și-a încheiat călătoria vieții pe 18 mai, la vârsta de 70 de ani. Cu o carieră începută la Opera din Iași și continuată mai ales la Deutsche Oper din Berlin, Mariana Cioromila era stabilită în Brazilia încă din anul 2000, unde a fost profesoară de canto la Universitatea de Stat din Campinas și la Conservatorul din Sao Paolo.

Mariana Doina Cioromila era născută la Satu Mare și a studiat mai întâi pianul la Şcoala de Muzică din Galați, apoi canto la Conservatorul din Iași, la clasa Ella Urmă. A continuat să se peerfecționeze la Bucureşti, cu soprana Magda Ianculescu  și la Weimar, cu prof. Pawel Lisizian. A urmat de asemenea specializări la Moscova și Milano, cu prof. Pier Miranda Ferraro.

După absolvirea Conservatorului ieşean, a fost angajata Operei din Iași timp de cinci ani.

PREMII INTERNAȚIONALE

1977 – „Francisco Vinas” Barcelona 3rd Prize

1978 – „Maria Callas” Athens 1st Prize

1978 – „Tschaikowsky” Moscow 3rd Prize

1979 –  Rio de Janeiro 4th Prize

1981 – „S’Hertogembosch” Netherlands 1st Prize

1984 – „Belvedere” Wien 3rd Prize

Aceste premii i-au deschis porțile către scenele mari europene. A început să primească invitații la recitaluri şi concerte, și apoi angajamente şi spectacole pe scenele teatrelor occidentale. Au urmat cinci ani în care a locuit la Viena și a primit cetăţenia austriacă, după care a fost angajată permanent la Deutsche Oper din Berlin, din 1989.

Mariana Cioromila s-a bucurat de mari succese pe cele mai mari scene de operă din Germania, Belgia, Franţa sau Anglia, interpretând roluri ca Rosina din Bărbierul din Sevilla și Angelina din La cenerentola de Rossini, Elisabetta din Maria Stuarda de Donizetti, Suzuki din Madama Butterfly de Puccini, Adalgisa din Norma de Bellini, Carmen din opera omonimă de Bizet, Dalila din Samson și Dalila de Saint Saens, ori Amneris din Aida și Eboli din Don Carlo de Verdi, Contesa din Andrea Chenier de Giordano, dar şi Siegrunde din Walkiria lui Wagner sau Jocasta și Meropa din Oedip de Enescu.

Ionel Voineag, Mariana Cioromila, George Pascu, Ella Urmă

In cartea PATRUZECI DE ANI DE VACANȚE MUZICALE LA PIATRA-NEAMȚ, Valentin Andrei include aceste rânduri dintr-un interviu cu marea artistă:

“Sunt foarte încântată că pot povesti despre oamenii care ne-au ajutat, pe noi studenţii anilor şaptezeci, tineri înfometaţi de calitate şi responsabilitate, să ne vedem visele împlinite. Pe vremea aia, noi, studenţii, eram într-o mare concurenţă cu noi înşine. Doream să dăm tot ce putem. În acelaşi timp, eram dornici să vedem unde eram, în  plan tehnic, dar şi pe plan interpretativ. Ca orice tânăr fără experienţă, fiecare dintre noi dorea să ştie dacă face tot ce trebuie, tot ce este posibil ca să fie în slujba artei. A artei de calitate. Erau momente în care, chiar fără să ştim exact ce însemna acea calitate, instinctiv simţeam că ceva lipseşte. Şi atunci, începeam şi mai arzător orele de studiu.. ……………………..

Pentru mine astăzi, în ţara în care destinul m-a trimis să trăiesc, îmi sunt extrem de folositoare acele experienţe. De a cânta în faţa unui public care se speră a fi publicul viitorului. Iar cel din Piatra anilor şaptezeci, fără să am elemente de statistică, cu siguranţă a fost publicul următorilor treizeci şi ceva de ani! Poate până astăzi.”

“Oamenii artei muzicale din Iaşi au fost geniali! Au făcut istorie! Ăsta este adevărul. Au fost creativi şi curajoși. Aventurieri într-un regim de strâmtoare de idei! Ei au reuşit să învingă barierele politice prin măreţia personalităţilor proprii. Prin măreţia artei pe care o făceau – fie pe scenă, fie la catedra facultăţilor. Ardeau de pasiunea artei! Nouă ne-au transmis toată această pasiune de o manieră perfectă.

Eu pot să spun că am făcut cariera pe care am făcut-o pentru că am avut exemplele  pe care le-am avut. Profesori! Artişti! Care m-au pus la încercare de o formă virtuoasă!

Noi, colegii de la canto eram toţi din acelaşi «ghem» ca vârstă (un picuţ mai mari sau un picuţ mai mici). Cu Ionel Voineag, îmi permit să-l amintesc, făceam parte din acelaşi an. Ca student, a fost un coleg de o ambiţie formidabilă. Poate şi de aceea a ajuns să fie Doctor în Canto, având de-a lungul anilor elevi forte buni!”

Discografie Mariana Cioromila

In 1978, după Marele premiu de la Moscova, la cea de a 6-a ediție a Concursului Ceaikovski, casa de discuri Melodia publică albumul de Romanțe și arii în care Mariana Cioromila interpretează aria lui Eboli din Don Carlos de Verdi, un lied de Brahms și 4 romanțe de Ceaikovski, de pe fața A a discului, pe fața B aflându-se ariile celuilalt câștigător, basul Nikita Storojev. După Marele Premiu de la Belvedere, în România a fost realizat LP-ul ”Tineri soliști de operă laureați ai concursurilor internaționale”, în care sunt trei arii interpretate de ea, și în aceeași perioadă este publicat și LP-ul „Mariana Cioromila – Arii de operă”, în care este acompaniată de Orchestra Filarmonicii din Ploiești, dirijor Corneliu Calistru. Iată ce cuprinde acest disc:

A1       Clemența Lui Titus „Non Più Di Fiori” W. A. Mozart         8:20

A2       Semiramida „Ah, Quel’giorno” G. Rossini         6:25

A3       Fecioara Din Orleans „Da, Ceas Muzical / Prostite Vî” P. I. Ceaikovski         7:50

B4       Samson și Dalila „Samson, Recherchant Ma Présence” C. Saint-Saëns         4:20

B5       Carmen „L’amour Est Un Oiseau Rebelle” G. Bizet         3:32

B6       Gioconda „Voce Di Donna” A. Ponchielli         4:22

B7       Werther „Ces Lettres” J. Massenet

DVD-uri:

GALA IN UTRECHT 1990 Jenny Drivala- Saskia Gerritsen- Mariana Cioromila- Caren Van Oijen- Kor-Jan Desseljee- Mario Malagnini- Vicente Sardinero- Huub Claessens- Jaco Huypen; Groot Omroepkoor- cond.

BELLINI: I Puritani 3 CDs Serenissima Recorded live 1985, Bregenz, cu Wiener Symphoniker, Chor der Volksoper Wien, Gianfranco Masini (cond.), Edita Gruberova (Elvira), Salvatore Fisichella (Arturo), Giorgio Zancanaro (Riccardo), Dimitri Kavrakos (Giorgio), Yordi Ramiro (Bruno), Mariana Cioromila (Enrichetta), Carlo del Bosco (Gualtiero)

TANCREDI: Mariana Cioromila, Nelly Miricioiu, John Aler, Mark Doss, Ewa Podles, Sheila Nadler. Dir.: Rudolf Werthen. 1989.

Roles Opera

1. S .Bach:H-moll Messe
2. Haydn-Nelson:Messe, Missa in Tempore Belli
3. A. Mozart:C-moll Messe, Requiem, Litanei Es-Dur
4. v. Beethoven:IX Symphonie
5. Mendelssohn: Hymne op.96
6. Spohr:Die letzten Dinge
7. Rossini: Petite Messe, Stabat Mater
8. Verdi:Requiem
9. Strawinsky:Pulcinella

Dirijori și parteneri în spectacole:

Sir John Pritchard, Heinrich Hollreiser, Giuseppe Patané, Giuseppe Sinopoli, Gianfranco Masini, Emil Tschakarov, René Jacobs, Agnes Baltsa, Christian Thielemann, Alberto Zheda, Rafael Frühbeck de Burgos, Marcello Viotti, Zubin Metha, Giuseppe di Stephano, Katia Riciarelli, Edita Gruberova, Renato Bruson, Wladimir Atlantow, Nicolai Ghiaurov, Ruggero Raimondi, Julia Varady, Michele Crider, Alberto Cupido , Eva Marton, Salminen, Hans Neuenfels, Götz Friedrich, Luc Bondi, Cherome Savarie, Alexandru Agache, Eva Urbaova, Susan Neves, Julius Rudel, Kristjan Johannsson şi mulţi alţii.

Spectacole și Concerte în: Bulgaria, China, Yugoslavia, Ireland, Netherlands, England, Belgium, Austria, Switzerland, Italy, France, Romenia, Germany, Siberia, Russia, Venezuela, Portugal, U.S.A., Spain etc.

În anul 2011, Mariana Cioromila a obținut diploma de Doctor în muzică, cu lucrarea „Teze în tehnica vocală”, în cadrul Universității de Stat din Campinas, Brazilia.

„În dimineața zilei de 18 mai 2022, în jurul orei 05:00, Mariana Cioromila,  a suferit un infarct în timp ce dormea. A plecat dintre noi așa cum a trăit, discret… frumoasă, elegantă, distinsă.” (Viorica Olaru Dominte)

Plină de dinamism, veselă, caldă, recunoaşte: „aş fi putut trăi în România fără să am ceva deosebit de mâncat sau de îmbrăcat. Dar ar fi fost o problemă enormă, dacă nu aş fi putut cânta!”(Valentin Andrei)