Seară etnologică la Muzeul Etnografic al Moldovei

Publicat de Andreea Drilea, 27 martie 2023, 10:34 / actualizat: 27 martie 2023, 13:36

Vineri, 24 martie a.c., începând cu ora 16, am participat la evenimentul intitulat „Seară etnologică”, manifestare care a avut loc în Sala Voievozilor din incinta Palatului Culturii. Evenimentul a fost organizat de către reprezentanții Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași împreună cu cei ai Departamentului de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi, respectiv cei ai Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Momentul festiv a marcat includerea domnului profesor universitar, doctor în filologie și etnolog Ion H. Ciubotaru în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Evenimentul a fost prilej de lansare a volumului Portul popular din Moldova, semnat de către Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru, nume de referinţă ale etnologiei româneşti. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și constituie cea mai amplă cercetare asupra vestimentaţiei tradiţionale din Moldova.

Întâi de toate, din deschiderea manifestării, oferim cuvântul domnului academician Ion H. Ciubotaru, specialist în filologie, cel care ne explică, pe scurt, prilejul înâlnirii de zilele trecute din incinta Palatului Culturii.

În cele ce urmează, cercetător științific Ioana Repciuc de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Fililala Iași, își exprimă admirația față de maestru, oferindu-ne amănuntele necesare în ceea ce privește primirea domnului profesor Ion H. Ciubotaru în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Imediat după discursul Ioanei Repciuc, cu prilejul decernării titlului, în cadrul ședinței Academiei Române din 2 februarie 2022, de membru de onoare al Academiei Române profesorului Ion H. Ciubotaru, l-am ascultat pe Bogdan Crețu, profesor universitar, doctor în filologie, fost director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”. Bogdan Crețu amintește principalele cărți pe care le-a scris academicianul Ion H. Ciubotaru, dar prezintă și initiativele pe care le-a luat în domeniul etnologiei spunându-ne că „nu este greu să ai inițiative, ci e greu să le pui în practică și să le duci la bun sfârșit”. De asemenea, Bogdan Crețu, specialist în filologie, ne vorbește și despre calitatea de editor a lui Ion H. Ciubotaru, cu trimitere la editarea operei savantului Petru Caraman. În acest context, Crețu ne precizează că „destinul lui Petru Caraman are o formă completă abia după editarea operei”. Cu referire la domeniul etnologiei, profesor Bogdan Crețu ne mai spune că e nevoie de autoritatea academicianului Ion H. Ciubotaru, pentru că etnologia este un domeniu supus unor hărțuiri mediatice, unor confuzii teribile și unui amestec de registre. Despre toate acestea, dar și despre multe alte inițiative ale academicianului Ion H. Ciubotaru, aflăm amănunte concrete din următoarea secvență audio.

Următorul vorbitor la evenimentul de zilele trecute din incinta Sălii Voievozilor, Palatul Culturii, a fost Înalt Prea Sfinția Sa Episcopul Petru Gherghel, care a condus timp de peste 40 de ani Episcopia Romano-Catolică de Iași. PS Petru Gherghel își începe discursul cu un verset din Sfânta Evanghelie după Matei („După roadele lor îi veţi cunoaşte”) cu trimitere la fructuoasa activitate a academicianului Ion H. Ciubotaru, amintind de prestigioasa lucrare CATOLICII DIN MOLDOVA. Universul culturii populare (3 volume), carte care a văzut lumina tiparului la Editura Presa Bună din Iași. În contextul apariției lucrării de față, PS Petru Gherghel ne mai precizează că „înaintea Domnului, profesorul Ciubotaru a făcut un lucru așa de mare, încât trebuie notat și cu calitatea de lucru sfânt”. Înspre finalul discursului, PS Petru Gherghel transmite felicitările cuvenite academicianului Ion H. Ciubotaru, invitându-ne la respect față de tot ceea ce aparține inimii omului, inimii românului.

După toate acestea, profesor universitar, doctor în filologie, Constantin Dram, director al Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza”, a adresat felicitările cuvenite profesorului Ion H. Ciubotaru, pentru titlul academic decernat de către reprezentanții Academiei Române. Constantin Dram ne prezintă, pe scurt, volumul Portul popular din Moldova, semnat de către Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru, spunându-ne vă volumul face parte din Colecția ETHNOS a editurii pe care o coordonează. Profesorul Constantin Dram ne amintește de relația dintre profesorul Ion H. Ciubotaru și discipolii săi, precizând că puțini sunt cei care au generozitatea de a da și celorlați din cunoștințele acumulate, precum a făcut-o și o face profesorul Ciubotaru.

După dicursul profesorului Constantin Dram, cercetător științific Ioan Repciuc, Departamentul de Etnologie, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi, ne prezintă volumul Portul popular din Moldova, de Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru.

Ioana Repciuc subliniază că volumul lansat este un exemplu pentru modul în care arta populară se îmbină cu ocupațiile tradiționale, mediul de viață, imaginarul cultural și simbolic, marile rituri și ceremonii ale vieții țărănești. Autorii reușesc să destituie orice prejudecată că se poate ajunge la o viziune coerentă asupra portului tradițional fără capacitatea sintezei etnologice și accesul la informația oferită de alte discipline socio-umane conexe (istoria socio-culturală, istoria artei, filologia, etno-antropologia).

Împărțirea volumului este una clasică, deși autorii ne oferă și câteva surprize; cartea are trei mari secțiuni: una de exegeză istorică și comparativă în larg context etnologic (de la cele mai vechi mărturii la epoca medievală, la reflectarea portului în context ritual-ceremonial sau în artele plastice), a doua dedicată exclusiv mărturiilor despre acest subiect din Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei; a treia – peste 400 de documente fotografice din multe surse, de la cele din arhive la fresce bisericești sau tablouri celebre.

O chestiune subliniată de către autori este apartenența perfectă a portului din Basarabia și Nordul Bucovinei la portul moldovenesc. Autorii n-au ținut cont de actualele granițe administrative, ci de asemănarea straielor tradiționale purtate în teritoriile Moldovei istorice.

Despre toate acestea, dar și multe alte sublinieri despre importanța volumului de față, vă invit să ascultați, cu atenție, următoarele înregistrări.

Aproape de finalul Serii etnologice, manifestare care a avut loc, la Iași, în ziua de vineri, 24 martie 2023, începând cu ora 16, în Sala Voievozilor, Palatul Culturii, academicianul Ion H. Ciubotaru a mulțumit tuturor celor care i-au adresat felicitările pentru titlul de membru de onoare al Academiei Române, dar și tuturor celor prezenți la eveniment.

În final, academician Ion H. Ciubotaru ne oferă câteva precizări despre volumul Portul popular din Moldova, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, cu accent pe semnificațiile cămășii cu patru mâneci. În acest context, profesorul Ion H. Ciubotaru ne prezintă câteva secvențe din copilăria Domniei Sale, atunci când a asistat la hora satului în locul de origine, Arborea, George Enescu, Botoșani.

Subiectul cămășii cu patru mâneci este tratat, pe larg, în cartea de față, pentru că e de etnopsihologie, după cum ne spun autorii.

Despre toate acestea, vorbim, pe larg, în viitoarele ediții ale emisiunii Tradiții, emisiune din grila de programe a Radio România Iași, produs editorial pe care-l difuzăm în fiecare seară de joi a săptămânii, începând cu ora 21 și 3 minute.

Text, Foto, Audio: Dumitru ȘERBAN