(INTERVIU) IAȘI: Comisarul pentru reforme și coeziune, Elisa Ferreira, ridică problema capacității administrative de a implementa mari proiecte europene

Lucian Bălănuță: În primul rând, cum evaluați progresele înregistrate de regiunea Nord-Est în absorbția fondurilor europene și în reducerea decalajelor și disparităților față de alte regiuni?

Elisa Ferreira: Cred că, în general, România a folosit fondurile în așa fel încât să denote un progres masiv. Bineînțeles, acest lucru nu înseamnă că nu există și probleme la care trebuie să se lucreze, iar una dintre ele este reprezentată de dezechilibrele interne și, prin urmare, din agenda noastră și am dorit să venim aici și pentru că regiunea Nord-Est este, de fapt, una dintre cele mai slabe regiuni, așa cum reiese din statistici. Localizarea este una dificilă, deoarece este foarte aproape de zona de război, cu toate problemele aferente. Cu toate acestea, are și alte atuuri pe care cred că puteți construi un viitor foarte interesant, în special activitatea universitară, calitatea oamenilor care sunt pregătiți în aceste universități, faptul că aveți o mulțime de inovații și chiar modelul pe care îl aveți aici, am lucrat cu instrumentul de asistență tehnică, de fapt, pentru a extinde lucrurile pe care le-ați reușit deja, pe care le-ați atins deja aici. Deci, bineînțeles, sunt elemente care trebuie completate, dar înțelegem și din partea guvernului că există această voință de a se concentra în reechilibrarea creșterii pe plan intern, așa cum facem acum în Uniunea Europeană, în raport cu România. Așadar, cred că avem toate condițiile pentru a crește foarte rapid și pentru reconstrucția Ucrainei, care sperăm, totodată, că se va întâmpla în curând, sunteți și cei mai apropiați, așa că localizarea nu este întotdeauna un dezavantaj, ci poate deveni un avantaj dacă începeți să ajutați cu adevărat la redresarea Ucrainei.

Lucian Bălănuță: De asemenea, la această dezbatere, s-a ridicat problema autostrăzilor și a dezvoltării proiectelor legate de acestea și există o sincronizare între Planul de Redresare și Reziliență și Politica de Coeziune în ceea ce privește finanțarea acestor autostrăzi în Moldova, în regiune, A7 și A8. Cum credeți că evoluează aceste proiecte?

Elisa Ferreira: Este nevoie de infrastructură rutieră, nu ar trebui, spunând acest lucru, să facem abstracție de calea ferată; calea ferată este, de asemenea, foarte importantă. Dar întrebarea dumneavoastră se referă la drumuri, iar A8 și A7 sunt cele mai relevante. Guvernul a combinat secțiuni, din una și din cealaltă, în rândul Coeziunii și în cadrul PNRR, dar, desigur, ceea ce trebuie să garantăm este că nu există suprapunere de finanțare, astfel încât ceea ce este finanțat de unul și de celălalt mecanism trebuie să fie foarte clar separat și identificat. Aș dori să remarc, de asemenea, că este foarte important să se realizeze toate planurile și că multe dintre aceste planuri necesită mult timp, în special în zona Carpaților, unde trebuie să traversați munți, unde există tuneluri, unde există o mare biodiversitate și unde trebuie să faceți studii pentru a minimiza impactul. Există, de fapt, multă muncă de făcut, nu mă refer la nimic în special, ci doar descriu structura. Așadar, cred că important acum este să pregătim toate proiectele, toate planurile în detaliu și apoi să discutăm despre diferitele surse de finanțare pentru a rezolva această problemă care, recunosc, este una importantă pentru această regiune.

Lucian Bălănuță: De asemenea, legat de portofoliul dumneavoastră, spitalele regionale de urgență, proiectul mult mai dezvoltat este cel de la Iași, sunt suficienți bani pentru a continua aceste proiecte pe fondul creșterii prețurilor, mai ales în zona de construcții?

Elisa Ferreira: În cadrul fondurilor de coeziune am permis două lucruri importante în această perioadă, cu acordul Parlamentului European și al Consiliului UE – unul dintre ele este cel care a necesitat această aprobare, este posibilitatea ca dacă nu poți să termini un proiect care are o anumită dimensiune, o investiție de peste un milion de euro, dacă nu poți să îl termini, dacă l-ai început cu finanțarea din 2014-2020 și nu ai terminat proiectul poți să îl continui exact în aceleași condiții în 2021-2027. Deci, faptul că nu poți să termini un proiect nu înseamnă că nu poți să transferi partea a doua în această finanțare. Și un alt aspect este că ni se permite, de asemenea, și avem o structură specială care lucrează cu statele membre, pentru a ne adapta la creșterile de prețuri ale anumitor lucrări. Deci, de fapt, din politica de coeziune, aceste aspecte par să fie abordate în mod adecvat. De asemenea, începeți o perioadă de finanțare substanțială, deci doar din finanțare dispuneți de peste 30 de miliarde de euro, iar acest lucru declanșează 45 de miliarde de investiții globale, dar aveți o mulțime de bani pe care într-adevăr îi puteți folosi de la 1 ianuarie 2021, pentru că este vorba de 2021-2027, deci aveți anvelopele corespunzătoare anilor 2021, 2022 și 2023 din prezent.  Acum, problema nu este lipsa banilor, dar uneori provocarea este de a avea capacitatea administrativă, capacitatea tehnică și capacitatea de construcție pentru a răspunde în mod corespunzător și în timp util la toate aceste oportunități de investiții și aceasta este și o sursă a dialogului nostru cu guvernul și cu autoritățile regionale.

Lucian Bălănuță: Cel mai fierbinte subiect de pe agenda asociată cu Uniunea Europeană în România este legat de fermieri și de perspectiva acestora, în România, de a protesta pe 7 aprilie, așa cum au făcut fermierii bulgari și polonezi în legătură cu Coridoarele Solidarității, care nu au fost folosite doar pentru tranzitul de cereale.  Știu că nu face parte din portofoliul dumneavoastră, dar care este opinia generală cu privire la această problemă?