„Seară etnologică” la Muzeul Etnografic al Moldovei – joi, 11 mai, ora 21:03 – în emisiunea TRADIȚII cu Dumitru Șerban

Publicat de gabrielarotaru, 10 mai 2023, 08:40

Astăzi, relatăm de la evenimentul intitulat „Seară etnologică”, manifestare care s-a desfășurat, nu demult, în Sala Voievozilor din incinta Palatului Culturii.

Evenimentul a fost organizat de către reprezentanții Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași împreună cu cei ai Departamentului de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi, respectiv cei ai Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Momentul festiv a marcat includerea domnului profesor universitar, doctor în filologie, Ion H. Ciubotaru în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Evenimentul a fost prilej de lansare a volumului Portul popular din Moldova, semnat de către Ion H. Ciubotaru şi Silvia Ciubotaru, nume de referinţă ale etnologiei româneşti. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și constituie cea mai amplă cercetare asupra vestimentaţiei tradiţionale din Moldova, subiect despre care vorbim, pe larg, într-o viitoare ediție a emisiunii Tradiții.

Întâi de toate, din deschiderea manifestării, oferim cuvântul domnului academician Ion H. Ciubotaru, specialist în filologie, cel care ne explică, pe scurt, prilejul înâlnirii de zilele trecute din incinta Palatului Culturii.

În cele ce urmează, cercetător științific Ioana Repciuc, specialist în filologie, de la Departamentul de Etnologie din cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Fililala Iași, își exprimă admirația față de maestru, oferindu-ne amănuntele necesare în ceea ce privește primirea domnului profesor Ion H. Ciubotaru în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Imediat după discursul Ioanei Repciuc, cu prilejul decernării titlului, în cadrul ședinței Academiei Române din 2 februarie 2022, de membru de onoare al Academiei Române profesorului Ion H. Ciubotaru, l-am ascultat pe Bogdan Crețu, profesor universitar, doctor în filologie, fost director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”. Bogdan Crețu amintește principalele cărți pe care le-a scris academicianul Ion H. Ciubotaru, dar prezintă și inițiativele pe care le-a luat în domeniul etnologiei spunându-ne că „nu este greu să ai inițiative, ci e greu să le pui în practică și să le duci la bun sfârșit”. De asemenea, Bogdan Crețu, specialist în filologie, ne vorbește și despre calitatea de editor a academicianului Ion H. Ciubotaru, cu trimitere la editarea operei savantului Petru Caraman. În acest context, Crețu ne precizează că „destinul lui Petru Caraman are o formă completă abia după editarea operei”. Cu referire la domeniul etnologiei, profesor Bogdan Crețu ne mai spune că e nevoie de autoritatea academicianului Ion H. Ciubotaru, pentru că etnologia este un domeniu supus unor hărțuiri mediatice, unor confuzii teribile și unui amestec de registre. Despre toate acestea, dar și despre multe alte inițiative ale academicianului Ion H. Ciubotaru, aflăm amănunte concrete din următoarea secvență audio.

Următorul vorbitor la evenimentul de zilele trecute din incinta Sălii Voievozilor, Palatul Culturii, a fost Înalt Prea Sfinția Sa Episcopul Petru Gherghel, cel care a condus timp de peste 40 de ani Episcopia Romano-Catolică de Iași. Prea Sfințitul Petru Gherghel își începe discursul cu un verset din Sfânta Evanghelie după Matei („După roadele lor îi veţi cunoaşte”) cu trimitere la fructuoasa activitate a academicianului Ion H. Ciubotaru, amintind de prestigioasa lucrare CATOLICII DIN MOLDOVA. Universul culturii populare (3 volume), carte care a văzut lumina tiparului la Editura Presa Bună din Iași. În contextul apariției lucrării de față, Prea Sfințitul Petru Gherghel ne mai precizează că „înaintea Domnului, profesorul Ciubotaru a făcut un lucru așa de mare, încât trebuie notat și cu calitatea de lucru sfânt”. Înspre finalul discursului, Petru Gherghel transmite felicitările cuvenite academicianului Ion H. Ciubotaru, invitându-ne la respect față de tot ceea ce aparține inimii omului, inimii românului.

Dragi prieteni și dacă vorbim despre primirea în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române a domnului prof. univ., dr. în filologie, Ion H. Ciubotaru, se cuvine ca, pe scurt, să-i conturăm un portret. S-a născut în anul 1940, în localitatea Arborea, comuna George Enescu, județul Botoşani; a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi-a desfăşurat-o în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul: Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii „Caietele Arhivei de Folclor”, finalizată prin apariţia a zece volume (1979-1991). Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I – VII, Bucureşti, 2004-2009. A publicat douăsprezece volume de autor, șapte în colaborare, iar din lucrările inedite ale savantului Petru Caraman a editat opt tomuri, deschizând, astfel, accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iaşi, 1998 – 2005, cercetare despre care s-a amintit, a primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române, precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „Giuseppe Pitré Salvatore Salomone Marino”, Palermo, 2006.

După toate cele pe care le-am prezentat, de la evenimentul care constituie subiectul emisiunii noastre, în cele ce urmează îl ascultăm pe profesor universitar, doctor în filologie, Constantin Dram, director al Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cel care adresează felicitările cuvenite profesorului Ion H. Ciubotaru, pentru titlul academic decernat de către reprezentanții Academiei Române. Domnul profesor Constantin Dram ne prezintă, pe scurt, volumul Portul popular din Moldova, semnat de către Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru, specialiști în filologie, spunându-ne vă volumul face parte din Colecția ETNOS a editurii pe care o coordonează.

Profesorul Constantin Dram ne amintește de relația dintre profesorul Ion H. Ciubotaru și discipolii săi, precizând că puțini sunt cei care au generozitatea de a da și celorlați din cunoștințele acumulate, precum a făcut-o și o face profesorul academician Ion H. Ciubotaru.

Stimați prieteni, după dicursul profesorului Constantin Dram, cercetător științific Ioana Repciuc de la Departamentul de Etnologie, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi, ne-a prezentat volumul Portul popular din Moldova, de Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru, discurs pe care-l difuzăm în una din edițiile viitoare a emisiunii noastre.

Aproape de finalul Serii etnologice, manifestare care a avut loc, la Iași, nu demult, în Sala Voievozilor din incinta Palatului Culturii, academicianul Ion H. Ciubotaru a mulțumit tuturor celor care i-au adresat felicitările pentru titlul de membru de onoare al Academiei Române, dar și tuturor celor prezenți la eveniment.

Raportat la cele pe care le-am prezentat, conchidem prin câteva fraze care aparțin Ioanei Repciuc, specialist în filologie, din textul Discipol al Profesorului Petru Caraman, text apărut în Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, Numărul X, 2010, număr dedicat împlinirii vârstei de 70 de ani academicianului Ion H. Ciubotaru: Cele două spirite – Caraman și Ciubotaru – se întâlnesc şi pe orbita cercului reprezentat de microcosmosul familiei şi al satului arhaic. Având şansa de a fi în legătură nemijlocită cu rădăcinile adânci ale vieţii, conexiune neştirbită de-a lungul întregii existenţe, ei au ştiut, în plus, să-şi cultive până la desăvârşire această aleasă descendenţă, într-o lume a valorilor fluctuante. Bunul-simţ tradiţional, verticalitatea ontologică şi cultul muncii au fost valori esenţiale transmise de neamul străvechi al ţăranilor moldoveni de sud şi de nord. Atunci când vicisitudinile îi umbreau existenţa, profesorul Caraman se retrăgea în spaţiul sacru al Vârleziului natal, acolo unde „Penaţii săi” îi ofereau răgaz şi seninătate. Astfel mărturisea undeva intensitatea cu care resimţea, în fiinţa întreagă, armonia fără seamăn a existenţei rurale, o îmbinare cu efecte aproape artistice între fâşâitul cetinii, legănatul ierbii şi susurul apei: „O simt prin toate fibrele mele; şi glasul ei mă cheamă, răsună în mine cu ecouri repetate”, scrie savantul Petru Caraman într-o scrisoare către etnologul Iordan Datcu. În acelaşi mediu, învăluit în ritmuri tainice, şi-a petrecut copilăria şi profesorul Ion H. Ciubotaru, într-un sat tradiţional din fostul judeţ Dorohoi, şi aceleaşi fire neştiute l-au ţinut aproape de matcă. O probează talentul său de veritabil iniţiat, cu care a ştiut să pătrundă în casele şi în inimile interlocutorilor săi, de-a lungul a peste patruzeci de ani de peregrinări prin aşezările moldave. Respectul pentru oamenii satului şi căldura apropierii de aceştia se ghicesc în dragostea profesorului Caraman pentru lăutarii preferaţi, pe care-i căuta prin munţii Vrancei, precum şi în lumina din privirea discipolului în momentele de graţie, când identifica în glasul unei bătrâne tonalitatea arhaică a vreunui cântec.

În speranța că v-am stârnit interesul, cu subiectele amintite, și sigur am făcut-o, vă invit să fiți alături de Radio Iași, diseară, începând cu ora 21 și 3 minute, urmărind emisiunea Tradiții.

Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/