Macedonia de lângă noi – în emisiunea Dialog intercultural din 23 IUNIE 2023, de pe undele Radio Iași, h. 20 și 30 de minute, cu Dumitru Șerban
Publicat de gabrielarotaru, 23 iunie 2023, 06:00 / actualizat: 13 octombrie 2023, 9:20
În emisiunea de astăzi, vorbim despre macedonenii din România ajunși în aceste ținuturi, cu voia Domnului, pentru un trai mai bun.
Concret, astăzi, dialogăm cu doamna Cristina Codreanu, născută la 16 ianuarie 1955 în Iaşi, fiind de meserie economist. Cristina Codreanu – din tată macedonean și mama bulgăroaică – este fiica Olgăi, mama, născută Hadjieff, şi a lui Sava Kitanovski, născut la 5 mai 1922, în Macedonia, stins la 2 ianuarie 1992, la Iaşi. Invitata ediției de astăzi a emisiunii noastre, a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, specializarea Economia industriilor, construcţiilor şi transporturilor.
Până a-i asculta povestea de viață, cu urcușuri și coborâșuri, cu lumini și umbre, o invităm la dialog pe doamna Mariana Venera Popescu, fost deputat în Parlamentul României din partea Asociației Macedonenilor din România. Am întâlnit-o, la Iași, la una din edițiile trecute a Târgului de Carte Librex, din incinta Palas. La acestă sărbătoare a cărții, reprezentanții Asociației Macedonenilor din România ne-au prezentat din ultimele apariții editoriale care surprind trecutul și prezentul macedonenilor din România. Despre acestea… ascultăm mai multe amănunte, dar aflăm și care este menirea Asociației Macedonenilor din România. Reprezentanții asociației, la un momentat dat, au avut un rol foarte important și pentru doamna Cristina Codreanu, dar veți află despre ce este vorba, imediat după ce o urmărim pe doamna Mariana Venera Popescu.
Născuţi sub zodia „soarelui răsare”, macedonenii, în număr mic, după cum ați putut constata, îşi duc traiul pe teritoriul românesc, încercând să-şi păstreze tradiţiile, obiceiurile, portul, gastronomia. Un grup etnic sociabil, cu rădăcini adânci, de rit vechi, îmbogăţeşte cultura şi tradiţia prin portul specific arătat cu mândrie la sărbători şi nu numai, nelipsind Zeul Soare, marca identitară a acestui neam. Razele soarelui ne sunt călăuză pe calea ce duce la doamna Cristina Codreanu, economist, din Iaşi, din etnia macedoneană, care-şi deschide sufletul spre a face cunoscută istoria unui neam. Nu ne rămâne decât să incepem dialogul cu invitata noastră și despre toate cele pe care le-am precizat, să aflăm mai multe amănunte.
Reamintim că, astăzi, poposim acasă la doamna Codreanu Cristina, macedoneancă din târgul Iașilor și, în următoarele minute, aflăm amănunte concrete despre întâlnirea, din urmă cu ceva timp, cu rudele din Macedonia, întâlnire prilejuită de reprezentanții Asociației Macedonenilor din România. Mai aflăm detalii concrete și despre meseriile pe care le-a avut tatăl Domniei Sale, brutar, mecanic și apoi făuritor de obiecte bisericești, povestindu-ne despre atelierul de lucru, dar și despre echipa pe care a avut-o de-a lungul anilor.
O poveste din viață trăită a unor familii plecate, în lume, pentru un trai mai bun, o poveste în care hărnicia acestor oameni a demonstrat că totul este posibil. Aflăm amănunte din interiorul atelierului de lucru, acolo unde se făureau obiecte bisericești – sfeșnice, clopote etc.; Mama interlocutorului nostru era implicată, trup și suflet, în atelier. Secvențe, trăiri, amintiri și despre bunicul, cel care venea la copii, la nepoți, din Macedonia, secvențial… semănând bucurie în sufletele cleor de aici, de acasă, casa din târgul Iașilor.
Din ultima secvență audio pe care o postăm, aflăm amănunte despre bunicii din partea mamei, cei care au venit în România prin anii 1900. Atenție, au plecat din Bulgaria cu căruţa. Mai apoi, au ajuns în România pentru a practica legumicultura, ştiut fiind faptul că bulgarii, prin definiţie, sunt buni „zarzavagii”. Din Bulgaria, s-au pornit cu doi copii, dar, fiind iarnă, aceştia, din păcate, au murit pe drum. Însă, drumul i-a îndreptat spre târgul Iașilor. Și vă lăsăm, cu atenție, să ascultați povestea, o poveste care constituie exemplu pentru fiecare dintre noi.
Poate că așa trebuia să începem postarea noastră, dar am preferat să ascultați, întâi, povestea de viață a invitatei noastre, iar, acum, în final să vă spun că: Macedonenii s-au aşezat pe teritoriul României în valuri succesive, primele atestări documentare fiind în jurul anului 1300. Aşezarea Macedonia (judeţul Timiş) este una dintre primele localităţi întemeiate de către macedoneni pe teritoriul României, atestată documentar de către evidenţele papale, de dijma din anul 1332-1337.
Un alt moment important de întrepătrundere a celor două popoare este şi venirea pe teritoriul Ţării Româneşti a lui Nicodim de la Tismana (1340- 1406), născut la Prilep, în Macedonia, întemeietorul monahismului în Ţara Românească şi ctitorul mănăstirilor Tismana, Vodiţa, Prislop, Vişina ş.a. Pentru macedonenii a căror ţară era sub dominaţie otomană (paşalâc turcesc), Ţările Române au reprezentat idealul de libertate religioasă şi socială, în permanenţă existând valuri de populaţie macedoneană care s-au aşezat pe teritoriul României, pentru o viaţă mai bună şi liberă de constrângeri religioase. Lupta poporului român împotriva dominaţiei străine a devenit pentru macedoneni propria lor luptă, implicându-se în mod direct, atât în lupta lui Mihai Viteazu împotriva turcilor, în Răscoala lui Tudor Vladimirescu, cât şi în toate celelalte bătălii duse de poporul român, pentru păstrarea libertăţii şi a religiei ortodoxe, aducând tributul lor de sânge, mai târziu, în Războiul pentru Independenţă, dar şi în cele două conflagraţii mondiale.
Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu temele prezentate, vă invit ca vineri, 23 IUNIE 2023, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.
Ne auzim, online, AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN
