Dinastia de cărturari basarabeni Iustin, Paul și Zamfira Mihail – joi, 29 IUNIE 2023, ora 21:03 – în emisiunea TRADIȚII cu Dumitru Șerban

Publicat de Andreea Drilea, 28 iunie 2023, 15:26 / actualizat: 28 iunie 2023, 16:54

Astăzi, muzeograful Andrei Prohin de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău ne povestește despre – Dinastia de cărturari basarabeni Iustin, Paul și Zamfira Mihail, un subiect foarte interesant, temă reflectată într-o frumoasă expoziție.

Așadar, astăzi, vorbim despre un covor care a aparținut familiei preotului Paul Mihail (1905-1994) care l-a lăsat moștenire unicei sale fiice, Zamfira, însoțit de o rugăminte: „La împlinirea, în anul 2018, a unui secol de la Unirea pământului natal cu România, (…) să dea în vileag mărturia vechimii neamului românesc și a pământului străbun”. Practic, acesta e liantul care constituie subiectul emisiunii de astăzi, vorbind despre o familie de români, familie ancorată în tot ceea ce înseamnă identitatea neamului nostru.

Dragi prieteni, în prima intervenție audio pe care o difuzăm, muzeograful Andrei Prohin, ne conturează un portret al preotului și istoricului Paul Mihail, cu realizările pe ogorul culturii românești, cel care e reușit să salveze manuscrise și tipărituri vechi de o însemnătate aparte pentru identitatea neamului românesc.

În următoarele minute, de la invitatul nostru, aflăm amănunte concrete despre obiectivele pe care și le-au propus organizatorii în ceea ce privește povestea acestei familii de intelectuali, o familie ancorată la tot ceea ce însemnă identitatea neamului românesc.

La vernisajul expoziției care constituie subiectul emisiunii noastre a rulat și un film documentar care surprinde procesul de restaurare al lăicerului țesut de Elena Huzun, mama preotului Mihail. Despre toate acestea, dar și ce surprinde expoziția de față, în următoarele minute, muzeograful Andrei Prohin ne oferă mai multe amănunte.

În cele ce urmează, muzeograful Andrei Prohin ne vorbește despre Satul Cornova, raionul Ungheni, și patrimoniul său cultural, povestindu-ne despre campania monografică din Cornova (1931), a șaptea dintre campaniile gustiene, prima întreprinsă în Basarabia. Din echipa venită la Cornova făceau parte personalități ale culturii românești: viitorul academician Dimitrie Gusti, filosoful Mircea Vulcănescu, etnologii Petre Ștefănucă, Traian Herseni, Gheorghe Focșa, Ernest Bernea, Ion Ionică, Ștefania Cristescu, Mihai Pop, sociologii Henri H. Stahl, Anton Golopenția. Rezultatele cercetărilor de la Cornova au fost prezentate la conferințe științifice, apoi publicate în diferite periodice din perioada interbelică (mai ales, în Arhiva pentru știință și reformă socială și în Sociologie românească, ambele fondate și conduse de către Dimitrie Gusti. În urma acestei campanii a fost turnat și un film etnografic, film intitulat – „Un sat basarabean, Cornova”.

Dragi prieteni, pentru că am amintit de Dimitrie Gusti, facem precizarea că a fost creator de școală, sociolog, etnolog, istoric, filosof, etician. A fost membru al Academiei Române din anul 1919, apoi președintele acesteia (1944 – 1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iași și București. Dimitrie Gusti este considerat creatorul sociologiei românești.

Prin discursul invitatului nostru, muzeograful Andrei Prohin, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, după cum deja știți, suntem în satul Cornova, Raionul Ungheni, în perioada interbelică, acasă la Familia Mihail, familie despre care vorbim în emisiunea de astăzi, familie prinsă în hora spirituală a neamului românesc prin tot ce a clădit în sufletul și inima acestuia.

În următoarele minute, Andrei Prohin ne povestește despre un buzdugan medieval, iar, mai apoi, ne spune istoria Bisericii „Sfântul Dumitru” din Cornova. Aceasta era din lemn și data din anul 1802. La începutul secolului XX, în localitate este sfințită o nouă biserică, din piatră, cu hramul „Sf. Gheorghe”. Slujbele au început a fi ținute în biserica nouă. Totuși, biserica „Sf. Dumitru” continua să fascineze, în calitate de monument istoric. Dovadă sunt amintirile preotului Paul Mihail: „Rămâneam în ea, privind icoanele scorojite, lucrate în Moldova, pe când era încă nedespărțită și avea voievozi, călcam pe podele, pe veșminte rupte și cărți risipite. […] De această biserică veche de lemn este legată copilăria mea, prin ea sufletul meu nu se mai poate despărți de Moldova strămoșilor și prin ea am văzut atâtea biserici de mai târziu”.

Astăzi, muzeograful Andrei Prohin de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău ne povestește despre – Dinastia de cărturari basarabeni Iustin, Paul și Zamfira Mihail, un subiect foarte interesant, temă reflectată într-o frumoasă expoziție vernisată, nu demult, în instituția pe care am amintit-o. Până a vorbi despre lăicerul din Zestrea Zamfirei – Basarabia, satul Meleșeni, fostul județ Orhei – ascultăm amănunte despre valorile bibliofile din Familia preotului Mihail: copie a Letopisețului Țării Moldovei de Ion Neculce. Manuscrisul datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și a fost copiat de Ioasaf Luca, nepot de soră al cronicarului Ion Neculce; Predicile Mitropolitului Antim Ivireanul (1660-1716). Manuscrisul i-a fost dăruit lui Paul Mihail, în 1933, de către preotul și profesorul Constantin Popovici, cu prilejul hirotoniei în rang de diacon, la Catedrala mitropolitană din Chișinău, respectiv – al treilea manuscris provenit din familia Mihail, manuscris care cuprinde predici alcătuite de preotul Dumitru Mihail (1809-1893) din Ciuciulea. Manuscrisul are 313 de file, cuprinzând 66 de predici. Se păstrează, în prezent, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din târgul Iașilor, constituind o mărturie valoroasă de oratorie bisericească, gândire teologică și limbă română din Basarabia, de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Invitat: muzeograful Andrei Prohin de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Subiect: Dinastia de cărturari basarabeni Iustin, Paul și Zamfira Mihail.

Am ajuns să vorbim și despre lăicerul despre care am amintit în deschiderea emisiunii, covor pe care Muzeul din Chișinău l-a primit ca dar de la doctor, prof. univ., Zamfira Mihail, cercetător științific principal I onorific, la Institutul de Studii Sud-Est Europene, București. La rândul său, l-a moștenit de la părinții preotul Paul Mihail și preoteasa Eugenia Mihail. Tatăl l-a avut ca zestre de la mama sa, Elena Huzun din Meleșeni, care l-a țesut înainte de a se mărita. Zamfira Mihail s-a născut la 15 iunie 1937, Chișinău, România. Este cercetător în domeniul lingvisticii comparate și al slavisticii, filolog, doctor în filologie și profesor universitar, de trei ori laureată a premiului Academiei Române.

Raportat la cele pe care le-am ascultat astăzi, închei prin câteva cuvinte din cartea: Primejdia mărturisirii. Nicolae Steinhardt în dialog cu Ioan Pintea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002: „Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă și rafinată, e un atribut de bază al ființei omenești și totodată un atribut al culturii”.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele enunțate, vă invit să ne fiți alături pe  toate frecvențele Radio Iași, joi, 29 iunie 2023, începând cu ora 21 și 3 minute, urmărind cu sufletul deschis spre valorile neamului românesc emisiunea Tradiții.

Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text, foto, audio: Dumitru ȘERBAN