Casian Balabașciuc, „împăratul huțulilor” – invitat în emisiunea „Dialog intercultural” din 11 AUGUST 2023, de pe undele Radio Iași, ora 20 și 30 de minute, cu Dumitru Șerban
Publicat de Andreea Drilea, 10 august 2023, 15:00 / actualizat: 10 august 2023, 18:47
Astfel, precum în titlul promoului emisiunii noastre, este comparat Casian Balabșciuc de către scriitorul Constantin Hrehor, în volumul Fluierul de sub grinda lunii, carte care a văzut lumina tiparului la Editura Timpul din Iași, în anul 2021.
După cum ați putut constata, invitat al ediției de astăzi a emisiunii Dialog intercultural avem pe scriitorul, inginerul silvic Casian Balabșaciuc.
Casian Balabașciuc – scriitor, păstrător al tradițiilor străbune, iubitor de frumos, este ancorat, clipă de clipă, în promovarea ținutului Bucovinei, un ținut binecuvântat de Dumnezeu. Astăzi ne vorbșete despre câteva momente esențiale din viața satului, din viața naturii, din viața noastră ca trăitori pe aceste meleaguri.
Pentru a vă face imaginativ o părere despre interlocutorul nostru vă conturez viața domniei sale, bifând cele mai importante urme marcate în firul vieții, amprente care l-au consacrat definitiv și-l recomandă ca un autentic trăitor de omenesc și viață, de frumos și credință, de dragoste de neam, tradiții și obiceiuri.
Așadar, Casian Balabașciuc, după finalizarea cursurilor primare în Moldovița, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava în anul 1976 și apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, absolvind-o în anul 1983, obținând diploma de inginer silvic.
A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial din Moldovița între anii 1983-1987, apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza (1988), apoi la Ocolul Silvic Moldovița din cadrul Direcției Silvice din Suceava. A fost șef al Ocolului Silvic din Moldovița între anii 1990-2001 și în anul 2006.
Primele secvențe audio ne conturează viața culturală a domniei sale, o viață citită și trăită nu doar din cărți, ci și din experiență, astfel încât de-a lungul anilor tot timpul accentuând păstrarea, conservarea și promovarea tradițiilor neamului huțulilor din zona Bocovinei, ca drept dovadă că, de foarte multe ori, este alături de interpreta de muzică populară Angelica Flutur, originară de pe aceleași mealeaguri, meșteșugindu-i versurile cântecelor sale
Casian Balabașciuc în scrierile sale își exprimă iubirea față de pădure, dar și dorința de a scoate în evidență înțelepciunea neamului huțulilor din Bucovina.
Scrisul reprezintă o eliberare a conștiinței, un „strigăt mut”, mărturie pentru neamurile următoare că cineva a încercat să facă ceva. El consideră că viața huțulilor este strâns legată de natură, de pădure și vietățile ei, deoarece ei au viețuit și s-au stins în mijlocul naturii, evidențiind legătura și comuniunea puternică dintre om și natură.
Reamintim că invitat la dialog este scriitorul Casian Balabașciuc din Moldovița, județul Suceava.
În următoarele minute ne vorbește despre clacă, munca prestată benevol de un grup de oameni în folosul unei familii, de exemplu, însoțită sau urmată, de cele mai multe ori, de o petrecere. Casian Balabșciuc ne spune că la aceste clăci organizate la strânsul fânului, grâului, la scos cartofii, oamenii erau mai apropiați, mai solidari și simțeau că sunt români. Interlocutorul nostru are și câteva poezii dedicate clăcii, iar în interiorul acestor reuniuni se legau prietenii de-o viață, și, astfel, oamenii se apropiau, privindu-se față în față, testându-se prin munca pe care o prestau și, astfel, se forma viitoarea familie.
După cum bine știți, stăm de vorbă cu sciitorul, iubitor de neam și țară, Casian Balabașciuc.
A debutat ca publicist în anul 1984 în revista „Pagini bucovinene” și ca scriitor în revista „Luceafărul” la 1 martie 1986 (sub pseudonimul Călin Baciu).
În prezent, lucrează ca redactor la revistele „România pitorească” și „Bucovina forestieră” (revistă tehnico-științifică de silvicultură); colaborează cu articole la revistele „Pădurea noastră”, „Vânătorul și pescarul român” (revista Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), „Magazin”, „Crai nou”, „Artemis” sau „Formula AS”.
În anul 2006, Casian Balabașciuc a adunat o serie de povești despre huțuli și viața aspră a acestora într-un volum intitulat „Stranii povestiri huțule”.
A publicat apoi și alte volume: „Tainele din Smidovatic” (2009) și „Pădure, pălărie verde” (2010).
În următoarele minute, ascultăm amănunte despre activitatea culturală în care este implicat, activitate care are ca unic țel păstrarea, conservarea și promovarea tradițiilor străbune.
Casian Balabașciuc ne amintește și despre păstorit, cea mai vecehe ocupație a oamenilor de pe aceste meleaguri, ocupație deloc ușoară, dar care a ținut unit acest neam secole de-a rândul.
Și dacă mai devreme am amintit de cartea − „Pădure, pălărie verde”, apărută în anul 2010, în cele ce urmează, Casian Balabașciuc ne explică titlul acesteia, spunându-ne cât de neînțeleasă este pădurea noastră cu toată bogăția ei. Întrucât legea nu poate educa o societate, invitatul nostru a recurs la scris, prinzând în frazele înșirate pe paginile încărcate de timp, viața omului și viața naturii, militând pentru păstrarea și iubirea acestora.
Vorbind despre neamul huțulilor, Casian Balabașciuc susține că aceștia sunt urmași ai dacilor liberi, fiind diferiți de ruteni – citez – „Unii susțin că huțulii ar fi neam slav, alții, printre care și Mihai Eminescu, considerau că huțulii sunt daci liberi, slavizați în decursul istoriei, varianta pe care și eu o îmbrățișez, pentru că huțulii s-au considerat întotdeauna un popor liber, n-au avut un conducător. Însă ei sunt cunoscuți ca etnie, deși, oficial, nu sunt recunoscuți. Austriecii, când au venit în 1776, în Bucovina, au făcut distincție între huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”.
Spre finalul dialogului… interlocutorul nostru, fiecăruia dintre noi întinde o mână caldă, muncită, încărcată de truda strămoșilor, pentru a păși pe exuberantul teritoriu al Bucovinei ca să gustăm din produsele de calitate făcute de oamenii de aici, chiar să pășim pe pământul Bucovinei, un pământ încărcat de istorie, de tradiție, meleaguri binecuvântate de divinitate. Tânăra generație și continuitatea unui neam, un alt subiect al următorului episod audio.
Pentru că, astăzi, am făcut popas în Suceava, mai exact în Ținutul huțulilor, închei prin a vă recomanda cartea – Fluierul de sub grinda lunii, de Constantin Hrehor, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Timpul din Iași, în anul 2021, mai exact textul „Huțulca” – blazonul măgurilor, din care cităm: „Din zariști huțule vine și Casian Balabașciuc, cu pletele pline de iezi și mustățile pline de huhurezi. Casian e din altă lume, inginer silvic, versuitor și prozator din aceeași stirpe cu Radu Cîrneci, Gheorghe Pituț ori Ionel Pop. Măreția silvicultorului e în licărul cântecului înalt al cocoșului de munte iar slava scriitorului în povestirile mătăsoase, cu clipociri de chihlimbar scurs din coaja brazilor, cu icnete melancolice strecurate din inelele ochilor boldiți ai buhelor. …în ultima vreme l-am descoperit și în alcătuiri și rostiri de stihuri pătimașe, bine cizelate, biruitoare. Casian Balabașciuc, azi, e cel mai bun prozator al munților, precum e Ioan Țicalo, cel mai bun prozator al lumii rurale. Acum Casian nu mai are chip d epădurar, seamănă mai degrabă cu un proroc, cu un magigian, ori și mai bine, cu kaizerul Franz Josef – mai mult păr decât chip. Casian știe asta, cochetează aparent nepăsător cu înfățișarea-i cinematografică”.
Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu temele prezentate, de aceea vă invit ca vineri, 11 AUGUST 2023, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.
Ne auzim online, AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
