Comunicat de presă – Administraţia Prezidenţială

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut marţi, 29 august 2023, la Palatul Cotroceni, un discurs cu prilejul primirii şefilor de misiuni diplomatice, a şefilor oficiilor consulare şi a directorilor Institutelor culturale româneşti cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

Vă prezentăm în continuare textul discursului:

Doamnă ministru al afacerilor externe,
Domnule director al Institutului Cultural Român,
Doamnelor şi domnilor şefi de misiuni diplomatice, consulare şi de institute culturale,

Stimaţi invitaţi,
Bine aţi revenit la Palatul Cotroceni cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române!

Consecinţele nocive la nivel global ale războiului de agresiune de la graniţele noastre au determinat adaptarea noastră rapidă şi formularea de răspunsuri ferme pe o linie clară şi puternic asumată a politicii noastre externe.

Dumneavoastră v-aţi aflat, de nenumărate ori, în prima linie a efortului de gestionare a efectelor acestui război, punând în mişcare mecanismele şi instrumentele diplomatice şi consulare, propunând abordări inovative şi demonstrând constant relevanţa unei diplomaţii eficiente.

Au trecut mai bine de 18 luni de la declanşarea războiului de către Rusia, iar solidaritatea României faţă de Ucraina a rămas de neclintit. Am primit peste 5,7 milioane de ucraineni, am coagulat eforturi umanitare internaţionale de anvergură, am facilitat tranzitul a peste 22,5 milioane de tone de produse agricole ucrainene prin România.

Acestor eforturi li se alătură sprijinul politic puternic acordat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene şi al NATO, demersuri fără precedent în planul dreptului internaţional, precum şi angajamentul nostru pentru continuarea izolării Moscovei şi combaterea impunităţii Rusiei.

Vom continua să sprijinim multidimensional şi cuprinzător Ucraina, atât timp cât va fi necesar.

Totodată, vom continua să fim alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic fără precedent, în edificarea unui parcurs european ireversibil, dar şi în construcţia unui stat sigur şi prosper, pentru toţi cetăţenii săi.

Prioritatea momentului constă în obţinerea deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova şi Ucraina.

Ambele state au nevoie de menţinerea angajamentului şi a sprijinului ferm al Uniunii şi al statelor sale membre faţă de viitorul lor european.

În acelaşi timp, este datoria noastră, a României, să continuăm să fim un autentic furnizor de securitate şi prosperitate în regiune, astfel încât Marea Neagră să devină o regiune în care pacea şi prosperitatea nu mai pot fi supuse niciunei ameninţări.

Doamnelor şi domnilor,

Întreaga istorie a diplomaţiei române moderne şi succesele sale sunt legate de continuitatea obiectivelor şi a susţinerii valorilor noastre. De aceea, este necesară menţinerea clarităţii strategice şi a acţiunii hotărâte în implementarea unei politici externe coerente, principiale şi previzibile, pe baza celor trei piloni esenţiali, bine-cunoscuţi.

Mă refer la creşterea profilului României în cadrul Uniunii Europene şi în cadrul NATO şi la întărirea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.

Totodată, sunt foarte importante susţinerea şi promovarea valorilor democratice, a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, a stabilităţii şi a securităţii în regiune şi la nivel global, susţinerea multilateralismului eficient, precum şi promovarea şi respectarea strictă a dreptului internaţional şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli.

La nivel european, vom continua să ne poziţionăm ca un factor de echilibru şi stabilitate şi ca actor constructiv.

Provocările actuale ne-au motivat şi mai mult să intensificăm eforturile pentru sporirea rezilienţei strategice a Uniunii şi a statelor membre, pentru pregătirea gestionării mai eficiente a viitoarelor crize, indiferent de natura lor, şi pentru promovarea intereselor comune.

Sprijinim consolidarea Uniunii ca actor puternic, respectat, şi cu impact semnificativ în plan global. Dumneavoastră veţi continua să acţionaţi cu iniţiativă şi hotărâre în contextul evoluţiilor care se succed cu mare viteză la Bruxelles şi în toate capitalele lumii. La baza acestor eforturi trebuie să se afle, desigur, reflexul de coordonare europeană. Totodată, România rămâne profund ataşată concretizării unei noi Agende Strategice robuste şi eficiente, care să contribuie la consolidarea unităţii şi a solidarităţii europene.

Aderarea României la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru perioada următoare. Locul României este în spaţiul Schengen, iar acest obiectiv trebuie să fie atins, atât în baza performanţelor noastre recunoscute, cât şi ca o confirmare a faptului că Uniunea este capabilă să răspundă necesităţii de coeziune, rezilienţă şi securitate sporită.

Mai ales în actualul context, este nevoie de cooperare loială pe baze constructive şi de consolidarea unei Uniuni fără fragmentări în interiorul său. Trebuie să transmiteţi cu şi mai multă fermitate mesajul că, în mod evident, România este parte a soluţiei şi contribuie direct şi tangibil la securitatea Uniunii. Faţă de toate acestea, avem aşteptarea legitimă de la toţi partenerii noştri europeni să demonstreze solidaritate.

În ceea ce priveşte rolul României în NATO, la Summitul de la Vilnius România şi-a atins toate obiectivele. Am marcat paşi decisivi în consolidarea securităţii noastre colective, iar sarcina dumneavoastră este de a acţiona hotărât pentru implementarea deciziilor Summitului.

Pentru orice ameninţare de securitate care ar putea afecta România, Alianţa are, datorită adoptării noilor planuri de apărare, un răspuns pregătit, pe măsură.

Este creat şi cadrul necesar pentru aducerea grupurilor de luptă, inclusiv a celui din România, la nivel de brigadă, prin forţe de întărire, dacă situaţia o va impune. Totodată, vom accelera procesele legate de prepoziţionarea de echipamente.

O repet: România şi cetăţenii săi beneficiază acum de cel mai înalt grad de securitate şi apărare din întreaga noastră istorie.

Vom continua să asigurăm îndeplinirea angajamentelor noastre naţionale, în strânsă coordonare cu aliaţii noştri, inclusiv în cadrul Formatului Bucureşti 9, care şi-a dovedit utilitatea în asigurarea unei coordonări eficiente pe Flancul Estic.

Salut, totodată, reconfirmarea importanţei strategice a Mării Negre şi vă încurajez să continuaţi eforturile pentru consolidarea locului acesteia pe agenda NATO.

Evoluţii precum proeminenţa regiunii în eforturile globale de asigurare a transferului grânelor ucrainene către pieţele internaţionale pot facilita aceste eforturi. În acelaşi sens contribuie şi finalizarea de către Statele Unite a Strategiei de Securitate la Marea Neagră, la care Ministerul Afacerilor Externe a contribuit substanţial. Implementarea acesteia va oferi şi mai multă substanţă cooperării noastre în regiune.

Nu în ultimul rând, dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului nostru Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă un pilon a cărui relevanţă se reconfirmă şi se consolidează. Suntem profund angajaţi în menţinerea şi întărirea relaţiei transatlantice.

Totodată, dorim să creştem prezenţa americană în regiunea noastră, sub toate aspectele sale: militară, economică, energetică şi politică.

Vom continua să acţionăm împreună cu partenerii americani pentru obiectivul comun de accedere a României în Programul Visa Waiver.

Este nevoie, şi în perioada următoare, pentru a ne atinge obiectivele, să utilizăm forţa parteneriatelor noastre bilaterale sau a formatelor de cooperare pe care le-am iniţiat sau transformat în instrumente eficiente de politică externă.

Astfel, vom continua să aprofundăm relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Germania, Franţa, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice.

Totodată, este esenţial să aprofundăm formatele trilaterale consolidate sau lansate în ultimii ani.

Mă refer la trilateralele România – Polonia – Turcia, România – Republica Moldova – Ucraina, România – Polonia – Spania, fiecare fiind construită pe o logică de cooperare eficientă şi ţintită.

Trebuie să vă concentraţi în continuare şi pe relaţiile cu partenerii noştri strategici din Caucazul de Sud, Azerbaidjan şi Georgia, precum şi cu Armenia, având în vedere importanţa acestei regiuni sub aspect energetic şi din punctul de vedere al rolului său în configuraţia politică, economică şi de securitate de la Marea Neagră.

Interesul nostru faţă de Marea Neagră rămâne un numitor comun şi un liant al diverselor noastre formate şi iniţiative în regiune şi dincolo de aceasta. Un exemplu elocvent este Iniţiativa celor Trei Mări, al cărei Summit îl voi găzdui din nou la Bucureşti, peste doar câteva zile.

În contextul geopolitic creat de războiul din Ucraina, Iniţiativa a câştigat în relevanţă şi consider că trebuie să devină o platformă şi mai importantă în consolidarea rezilienţei regionale şi europene.

La Summitul din 6 septembrie, România are o serie de obiective, dintre care menţionez reconfirmarea rolului Iniţiativei de promovare a creşterii economice şi a interconectărilor strategice, inclusiv prin consolidarea şi rafinarea instrumentelor Iniţiativei, şi redefinirea relaţiei Iniţiativei cu vecinătatea sa, reconfigurată geopolitic.

Fără a anticipa deciziile care vor fi luate la Summit, se prefigurează şi lărgirea Iniţiativei cu un nou stat participant, Grecia, respectiv acordarea statutului de stat participant asociat Ucrainei şi Republicii Moldova.

Doamnelor şi domnilor,

În ceea ce priveşte regiunea Balcanilor de Vest, este necesar să identificăm soluţii viabile pentru accelerarea integrării europene şi euroatlantice pentru statele interesate.

În acelaşi timp, România va continua să se implice activ în Orientul Mijlociu şi vecinătatea sudică.

Pe acest fond, dezvoltarea prezenţei şi a interacţiunilor noastre în spaţiile Americii Latine, Africii şi Asiei reprezintă nu doar o necesară recalibrare a priorităţilor noastre, ci şi reflexia asumării unui profil activ în cadrul Uniunii Europene. Războiul din Ucraina ne-a arătat, în mod dramatic, că ordinea internaţională bazată pe reguli, având în centrul său Carta ONU, trebuie asumată şi apărată pe toate continentele, că fiecare voce contează şi că niciun partener global nu trebuie uitat.

Ca membru matur al Uniunii, dar şi ca stat cu legături bilaterale tradiţionale valoroase în Africa, Asia-Pacific şi America Latină, ne-am implicat la un nivel fără precedent în relansarea relaţiilor cu aceste spaţii. Vă îndemn să continuaţi pe acest drum.

În regiunea Asia-Pacific, rămân prioritare relaţiile cu statele cu care împărtăşim aceleaşi valori şi obiective, între care Japonia, cel mai recent partener strategic al nostru, parteneriat stabilit cu prilejul vizitei mele, şi Coreea de Sud, cu care marcăm în acest an 15 ani de Parteneriat Strategic.

O importanţă aparte va trebui acordată relansării durabile a relaţiilor cu India şi trebuie, de asemenea, asigurat un follow-up consistent vizitei pe care am efectuat-o în Singapore.

Discuţiile pe care le-am avut cu omologii din Brazilia, Chile şi Argentina, în cadrul vizitelor din aprilie, au stabilit direcţiile de acţiune pentru perioada următoare în plan politic, economic, cultural, al acţiunii comune împotriva schimbărilor climatice.

Demersurile pe care le-am efectuat privind combaterea consecinţelor globale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei au fost apreciate de partenerii din zonă şi de cei transatlantici.

Pe o altă dimensiune de acţiune, aderarea României la OCDE rămâne un obiectiv major de politică externă. Veţi continua să vă implicaţi, cu toată seriozitatea, în avansarea acestui proces. Acesta presupune şi o transformare internă a politicilor, a practicilor şi a legislaţiei, dar care ne va aduce beneficii clare, şi încurajez toate instituţiile interne să rămână implicate şi active pe acest dosar strategic.

Doamnelor şi domnilor,

În actualul context internaţional, o politică externă fermă înseamnă, în primul rând, să rămânem de neclintit în promovarea valorilor noastre.

Din această perspectivă, amintesc faptul că ne aflăm în pragul unui an electoral care va presupune desfăşurarea a trei procese electorale în care veţi fi implicaţi – două naţionale şi unul european. Aceste procese electorale nu sunt doar un exerciţiu administrativ, sunt expresia democraţiei în sine. De aceea, vă solicit să depuneţi toate eforturile pentru ca toţi cetăţenii români, oriunde s-ar afla, să îşi poată exercita dreptul de vot în cele mai bune condiţii.

Nu pot să închei fără a mă referi şi la activitatea dumneavoastră consulară, esenţială în protejarea şi promovarea intereselor cetăţenilor români în străinătate.

Am încredere în implicarea dumneavoastră continuă în oferirea celor mai bune şi moderne servicii cetăţenilor români, în baza reformei consulare ample iniţiate încă din anul 2020. Vă felicit pentru faptul că anul trecut aţi reuşit să prestaţi cele mai multe servicii consulare din istoria instituţiei – peste 1.130.000.

Doamnelor şi domnilor,

Ne raportăm, în anii următori, la o lume în profundă transformare, marcată de ameninţări pe care trebuie să le gestionăm, dar şi de oportunităţi pe care trebuie să fim capabili să le valorificăm. Aşadar, contez pe contribuţia dumneavoastră la punerea în practică în mod eficient a obiectivelor noastre ambiţioase şi orientate spre viitor.

Vă mulţumesc şi vă doresc mult succes!Departamentul Comunicare Publică