Kamal Abdullah, opera și viața prezentate pe undele Radio Iași – în emisiunea Dialog intercultural din 29 septembrie a.c., h. 20 și 30 de minute
Publicat de Andreea Drilea, 27 septembrie 2023, 14:16
Nu demult, la Iași, a a avut loc deschiderea Centrului de Multiculturalism Azerbaidjan, eveniment care s-a desfășurat în incinta Departamentului de Cercetare Interdisciplinar, departament al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, corp situat pe Strada Lascăr Catargi, Numărul 54.
Concret, în incinta acestui corp funcționează și centrul amintit, iar director este doamna profesor Ludmila Bejenaru, specialist în filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cea pe care, astăzi, o urmărim cu amănunte despre opera și viața filologului, savantului, academicianului Kamal Abdulla.
Așadar, în acceași zi în care a fost inagugurat Centrul amintit, am participat, în Sala „Ferdinand” din incinta Corpului A al universității ieșene la întâlnirea cu scriitorul Kamal Abdulla, rectorul Universității de limbi din Baku, Azerbaidjan.
Moderator al întâlnirii a fost doamna profesor Ludmila Bejenaru, conferențiar universitar, specialist în filologie, la Facultatea de Litere a Universității „Cuza” din Iași.
În deschiderea evenimentului, doamna profesor Ludmila Bejenaru ne-a oferit amănunte concrete despre viața și opera lui Kamal Abdulla, cu accent pe activitatea sa pe exuberantul tărâm al literelor. Până a o asculta pe doamna profesor, pe scurt, conturăm un portret al academicianului din Azerbaidjan.
Kamal Mehti oglî Abdullayev, (pseudonim literar Kamal Abdulla) este savant-turcolog, filolog de formație slavă, critic literar, scriitor, dramaturg şi poet, autor – novator şi unul dintre cei mai expresivi prozatori ai literaturii moderne din țara sa. Kamal Abdulla este inițiatorul unor proiecte de anvergură pentru cultura azeră: „Biblioteca filologului – 100”, traducerea în limba azeră și publicarea în Azerbaidjan a celor mai importante 100 de lucrări filologice ale unor autori celebri, seriile „Turkologie” și „Opere ale culturii universale”.
Kamal Abdullaev este și autorul ideii proiectului internațional pentru o perioadă de zece ani „Kitabi Dede Korkud și Cântecul Nibelungilor”, împreună cu reprezentanții Universității din Mainz (Johannes Gutenberg Universität Mainz) și societatea Wolkenstein din Germania (2009).
Întârim cele pe care le-am precizat prin cuvântul doamnei profesor Ludmila Bejenaru.
Reamintim că, nu demult, la Iași, în Sala „Ferdinand” din incinta Corpului A al Universității „Alexandru Ioan Cuza” am participat la întâlnirea cu scriitorul Kamal Abdulla, rectorul Universității de limbi din Baku, Azerbaidjan. Moderator al întâlnirii a fost doamna Ludmila Bejenaru, conferențiar universitar, specialist în filologie, la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În cele ce urmează, doamna profesor ne povestește despre romanul – Manuscrisul incomplet, cel mai citit roman în Azerbaidjan, pentru ca imediat să ne vorbească și despre narațiunea Câmpia vrăjitorilor, roman-fantezie, cu o traducere din limba rusă întreprinsă de domnia sa în colaborare cu Irina Milea, carte care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2019, la Editura Princeps Multimedia.
În ediția de astăzi a emisiunii Dialog intercultural, vorbim despre viața și opera filologului, criticului literar, scriitorului, dramaturgului Kamal Abdulla, considerat inițiatorul realismului magic în literatura azeră. Romanela sale: Manuscrisul incomplet, Câmpia vrăjitorilor, Jurnal fără dată, Și nu am pe cine să uit, scrise în stil post-modernist sunt traduse în peste 20 de limbi. În anul 2012 a fost propus pentru Premiul Nobel pentru literatură.
În următoarele minute, doamna profesor Ludmila Bejenaru, specialist în filologie, ne vorbește despre poetul, traducătorul, dramaturgul Kamal Abdulla. Imediat după ce ne oferă amănunte despre toate acestea, doamna profesor ne spune că autorul şi-a dedicat bună parte din cercetările sale ştiinţifice nepreţuitei nestemate folclorice – dastanului Kitabi Dede Korkut, care a fost şi punctul de sprijin pentru opera sa de ficţiune. Dastanul reprezintă o lucrare epică în folclorul sau literatura Orientului Mijlociu și Asiei de Sud-Est. De obicei, dastanele sunt o prelucrare folclorică sau literară a miturilor eroice, a legendelor și povestirilor fabuloase. Dastan-ul descrie situații fantastice și aventuroase, comploturi și evenimente hiperbolizate, cu eroi idealizați.
Despre toate acestea, dar și despre temele esențiale pe care le surprinde Kamal Andulla în opera sa, aflăm amănunte, în cele ce urmează, de la doamna profesor Ludmila Bejenaru, specialist în filologie.
În urmă cu ceva timp, la Iași, în Sala „Ferdinand” din incinta Corpului A al Universității „Alexandru Ioan Cuza” am participat la întâlnirea cu scriitorul Kamal Abdulla, rectorul Universității de limbi din Baku, Azerbaidjan, întâlnire în programul căreia a fost lansată și cartea Câmpia vrăjitorilor, roman-fantezie, cu o traducere din limba rusă realizată de către Ludmila Bejenaru în colaborare cu Irina Milea, specialiști în filologie, carte care a văzut lumina tiparului, la Iași, în anul 2019, la Editura Princeps Multimedia.
În cele ce urmează, oferim cuvântul academicianului Kamal Abdullla, cel care aduce mulțumiri tuturor celor implicați în buna desfășurare a evenimentelor, de zilele trecute, de la Iași. Ne ajută cu traducerea din limba rusă în limba română, doamna profesor, specialist în filogie, Marina Vraciu, de la Catedrea de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Încheiem prin câteva cuvinte ale doamnei profesor, specialist în filologie, Livia Cotorcea, cea care imediat după evenimentul prezentat, avea să susțină: „Apariția în limba română a romanului lui Kamal Abdulla Câmpia vrăjitorilor, în traducerea Ludmilei Bejenaru, semnifică, pentru cititorul nostru, întâlnirea cu o capodoperă. Acest roman resuscită nu numai spații și timpuri de adâncă spiritualitate, dar și o artă narativă care, de la pătrunderea în cultura europeană a celor O mie și una de nopți, a nutrit arta multor autori și a încântat generații și generații de cititori. Înscriindu-se în această strălucită tradiție a poeticii narative, romanul lui Kamal Abdulla construiește o parabolă a călătoriei omului spre sine și spre divinitate, prin iubire. Acțiunea lui dezvoltată în spirală reia, de câteva ori, povestea ieșirii din legea sângelui și pătrunderea în legea iubirii, prin jertfa de sine, prin iubirea de lume și de aproapele, prin meditație adâncă și prin ieșirea din sine. Impregnat profund de ideile sufite ale unității lumii și ale reeditării divinității în orice ființă umană (Fiecare om este un Coran umblător), romanul de față, alături de romanul turcoaicei Elif Shafak, Cele patruzeci de legi ale iubirii, ne propune o imagine a islamității în care un umanism specific dobândește expresii convingătoare și cuceritoare. Așa a fost percepută scrierea lui Kamal Abdulla cu ocazia lansării sale la Iași, nu demult, atunci când traducătoarea și culturologul Ludmila Bejenaru a întreprins și o prezentare completă a omului și scriitorului Kamal Abdullah”.
Aproape de finalul emisiunii, puteți asculta poeziile: E viața așteptare, Căința, Ai revenit, Chiar de mă întorc, Lumină dă-mi, poeme recitate de către studenții Facultății de Lietere din cadrul universității ieșene, scrise de către Kamal Abdullah, în traducerea doamnei profesor Livia Cotorcea, specialist în filologie.
Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu temele prezentate, vă invit ca vineri, 29 SEPTEMBRIE a.c., între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Dialog intercultural.
Ne auzim, online, AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text, foto și audio : Dumitru ȘERBAN
