Ludwig van Beethoven – Uvertura Egmont

Dora Pejačević – Phantasie concertante pentru pian și orchestră, op.48

primă audiție

Solistă: ALEXANDRA DĂRIESCU – pian

Giacomo Puccini – Messa di Gloria

Soliști: LIVIU INDRICĂU – tenor, IUSTINIAN ZETEA – bas

Biletele se găsesc la Casa de bilete a instituției din str.”Cuza Vodă” nr.29. Relații la telefon 0332/882025.

Contesa Maria Theodora Paulina (Dora) Pejačević (1885 –1923) de origine croată, a fost violonistă și compozitoare, creația sa a adus pentru prima dată în muzica croată lied-ul simfonic. De asemenea, Simfonia în fa # minor este prima simfonie modernă din muzica croată. Pejačević a scris muzică vocală, miniaturi pentru pian sau cvartete de coarde, sub influența tendințelor moderne ale timpului și a expresionismului. După ce a fost paramedic în Primul Război Mondial, muzica romantică pe care o scria a început să reflecte mișcarea nihilistă din filosofie, cu teme precum moartea, izolarea și inutilitatea războiului.

Dora Pejačević s-a născut la Budapesta, într-o familie de nobili de origine croato-bulgară. Tatăl ei era conte croat, iar mama avea studii de canto și pian. La castelul familiei din Našice (estul Croației) se află un bust al compozitoarei. A propos de clasa socială din care făcea parte, Dora a scris:

„Nu înțeleg cum poate să trăiască cineva fără să muncească… e adevărat, nu mă regăsesc în clasa mea socială; în toate caut substanța și valoarea și nici o normă sau tradiție ori descendență nu mă pot orbi cu nisip în ochi…”

Dora a crescut sub influența lui Wilde, Ibsen, Dostoevsky, Mann, Schopenhauer, Kierkegaard, kraus, Nietzsche. Ea a comentat într-un jurnal 470 de cărți citite între 1902 și 1921, literatură, filosofie, muzică, religie, istorie sau științe naturale.

Deși Pejačević a urmat lecții muzicale private la Zagreb, Dresda și München, ea a rămas mai ales autodidactă. În schimb, a fost mereu în legătură cu figuri marcante ale timpului, ca pianista Alice Ripper, artista Clara Rilke-Westhoff, scriitorii Anette Kolb, Rainer Maria Rilke, Karl Kraus ș.a.

Concertul ei pentru pian este creat în 1913 și este prima ei lucrare orchestrală, ea fiind prima persoană din Croația care a scris vreodată un concert.

Lucrările sale de mai târziu au avut premiera în marile metropole muzicale europene.

Din păcate, Dora a murit la nașterea fiului său, la 5 martie 1923, Theodor von Lumbe (1923-2012) a supraviețuit și în 2011, la Viena, a prezentat portretul mamei sale, pictat de Maksimijan Vanka (1917), la Galeria de Artă Modernă din Zagreb.

Iată scrisoarea trimisă soțului ei înainte de a muri:

„Să dea Dumnezeu să-ți aducă multă bucurie copilul nostru, dacă va fi să-ți rămână ție. Să devină o ființă cu adevărat deschisă, măreață; deschie-i drumul, dar nu-l opri să simtă suferința care îmbogățește sufletul, pentru că doar așa va deveni o persoană. Lasă-l să se dezvolte ca o plantă  și dacă are vreun mare talent, dă-i tot ceea ce l-ar putea dezvolta; și mai presus de orice, dă-I libertatea, în orice ar fi necesar. Pentru că dependența de părinți și rude strică multe talente – știu asta din prorpia experiență – așa că tratează-l egal, fie că e băiat sau fată”.

Pejačević a lăsat un catalog cu 58 de opusuri (106 compoziții), cele mai multe în stil romantic. Câteva sunt publicate de Centrul de Informare pentru Muzica Croată, printre ele aflându-se și Concertul pentru Pian. Aceeași instituție a publicat în 2008, o monografie bilingvă  (în engleză și croată), împreună cu primul CD apărut vreodată cu muzica ei pentru pian și de cameră. La Festivalul BBC Proms 2023 a fost prezentat un portret al compozitoarei, în care a fost inclusă Simfonia în fa # minor. La 60 de ani de la moartea sa, în 1993, a apărut un film biografic de ficțiune intitulat „Contesa Dora”