Satul românesc, de ieri, prin vocea etnologului Ioana Repciuc – joi, 5 octombrie 2023, ora 21:03 – în emisiunea TRADIȚII cu Dumitru Șerban

Publicat de gabrielarotaru, 5 octombrie 2023, 09:19 / actualizat: 6 octombrie 2023, 15:17

În emisiunea de astăzi, relatăm de la expoziţia de carte „Satul românesc”, manifestare culturală desfășurată, nu demult, la Iași, în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”.

Evenimentul s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de Etnologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi şi a marcat a treizecea aniversare a Zilelor Patrimoniului European. Realizată în cadrul proiectului „Restaurare şi reabilitare a clădirii monument istoric Biblioteca Centrală Universitară <<Mihai Eminescu>> Iaşi”, expoziţia a prezentat o selecţie de cărţi referitoare la satul românesc, cu precădere – zona Moldovei şi Bucovinei.

Astăzi, de la eveniment, urmărim discursul Ioanei Repciuc, specialist în filologie, cea care ne creionează o imagine a satului nostru prin ochii călătorilor străini, dar și prin cercetările întreprinse de Bogdan Petriceicu Hasdeu, respectiv reprezentanții Şcolii Sociologice a lui Dimitrie Gusti.

Așadar, cercetărtorii coordonați de către Gusti, în vechiul ținut al Moldovei, au întreprins analize, examinări, investigații în Nereju (1927), Fundu Moldovei (1928) și Cornova (1931), azi sat din Basarabia.  Nereju și Fundu Moldovei au reprezentant momente esențiale ale cercetărilor întreprinse de echipele lui Gusti, teme despre care, astăzi, Ioana Repciuc, filolog, ne oferă amănunte concrete. Dragi prieteni, expoziţia de carte „Satul românesc”, vernisată, la Iași, nu demult, reprezintă o binevenită întoarcere în timp la satul românesc de altădată, la elementele sale definitorii transmise noilor generaţii ca părţi ale moştenirii identitare comune. Patrimoniul material şi imaterial incluse în patrimoniul UNESCO rămân vii prin acţiunile constante şi concertate de conservare şi punere în valoare.

Stimați prieteni, astăzi, o ascultăm pe Ioana Repciuc, specialist în filologie, cea a cărei prezentare s-a axat pe dorința de a încuraja apropierea cercetării satului românesc de realitatea acestui spațiu cultural, cu accent pe primele comentarii, primele descrieri ale satului românesc care aparțin călătorilor străini, începând din secolele al XVI-lea – al XVII-lea.

Aceștia fie că priveau critic, ironizând „primitivismul” acestor locuri, situația retrogradă, lipsa de civilizație a țăranului român, fie că, din contră, idealizau satul și țăranul român. Ioan Repciuc ne plimbă printr-o bibliografie excepțională, trimțându-ne pe fiecare dintre noi la citit, fapt care este de apreciat, dar ne amintește și de începuturile fotografiei etnografice.

Continuăm a urmări discursul Ioanei Repciuc, specialist în filologie, cea care în următoarele minute ne vorbește despre „imaginile spectacol”, imaginile care transmit frumusețea satului românesc de altădată, atât de frumos realizate de către fotograful Iosif Bergman, fotograf al Școlii Sociologice Gusti, cel care a simțit nevoia, evident prin profesionalismul pe care l-a dovedit, să arate țaranul și viața sa așa cum sunt ele.

Astăzi, după cum bine știți, relatăm de la expoziţia de carte „Satul românesc”, manifestare culturală desfășurată, nu demult, la Iași, în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”.

Evenimentul s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de Etnologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi şi a marcat a treizecea aniversare a Zilelor Patrimoniului European.

În următoarele minute, filolog Ioana Repciuc ne vorbește despre viziunea lui Gusti asupra satului românesc, spunându-ne că era o viziune idealistă. De ce? Imediat aflăm și răspunsul. Ioana Repciuc ne spune că Dimitrie Gusti și școala sa nu numai că au construit o nouă metodă, ci au și criticat metodele de cercetare existente anterior.

Mai aflăm răspunsuri la întrebările – Ce ne-a lăsat Școala Sociologică a lui Dimitrie Gusti despre satul românesc? și cu ce ne ajută pe noi, astăzi?

Ioana Repciuc ne amintește de cele două sate – Nereju (1927) și Fundu Moldovei (1928) – în care au ajuns echipele de cercetători ale lui Dimitrie Gusti. Mai aflăm amănunte și despre metoda de lucru a echipelor coordonate de către reputatul savant.

În următoarele minute… filolog Ioana Repciuc ne povestește despre primele fotografii care redau imagini din satul românesc și privilegiază, după cum ne spune, o privire din afară la – atenția la costum, la interfața estetică, la detaliile de cultură materială.

Realitatea satului românesc transpare, atât în cercetări etnografice, cât și în fotografia etnografică, atenție, abia în cadrul școlii sociologice de la București.

Din vechiul ținut al Moldovei, după cum am mai precizat, cercetătorii coordonați de către Dimitrie Gusti, sunt studiate extensiv trei sate: întâi Nereju (1927), apoi Fundu Moldovei (1928) și Cornova (1931), azi sat din Basarabia, de dincolo de Prut.

Nereju și Fundu Moldovei au reprezentant momente esențiale ale cercetărilor întreprinse de echipele lui Gusti: de exemplu – în Nereju, Henri H. Stahl aprofundează extraordinarul fenomen al obștei țărănești, o familie extinsă care deținea în comun întreaga proprietate funciară a satului; în Fundu Moldovei, marele etnomuzicolog Constantin Brăiloiu realizează cercetarea doinei bătrânești bucovinene, de o mare vechime și frumusețe. Tot în Fundu Moldovei, Gusti are ideea de a înființa un muzeu al satului românesc, idee mai târziu încununată cu succes (în anul 1936) prin inaugurarea actualului Muzeu Național al Satului din capitală, care și poartă numele marelui savant, subiect dezbătut în una din edițiile trecute ale emisiunii Tradiții împreună cu muzeograf Petre Terescenco.

De o mare importanță pentru înțelegerea adevărului despre satul românesc sunt fotografiile etnografice realizate de către fotograful școlii sociologice, Iosif Bergman.

Spre deosebire de alți fotografi ai satului care-l precedă pe Iosif Bergman, interesați să arate satul și țăranul ideal, o lume statică, aranjată, ordonată de punctul de vedere al fotografului, Bergman este atent să capteze viața satului așa cum se desfășoară ea, primind sfaturi de la savantul Gusti de a surprinde cel mai mici detalii, aniticipând că, în timp, vor ilustra identitatea neamului nostru. Ioana Repciuc, filolog, continuă a ne plimba printr-o bibliografie extraordinară, făcând paralele între studii, cercetări, între fotografii, vorbind de sentimente, de trăiri, pentru că din toate acestea reise matricea identitară a oamenilor din ținuturile locuite de români.

În emisiunea de astăzi… relatăm de la expoziţia de carte „Satul românesc”, manifestare culturală desfășurată, nu demult, la Iași, în incinta Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”.

Evenimentul s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de Etnologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi şi a marcat a treizecea aniversare a Zilelor Patrimoniului European.

Realizată în cadrul proiectului „Restaurare şi reabilitare a clădirii monument istoric Biblioteca Centrală Universitară <<Mihai Eminescu>> Iaşi”, expoziţia a prezentat o selecţie de cărţi referitoare la satul românesc, cu precădere – zona Moldovei şi Bucovinei.

Din ultima secvență audio pe care o difuzăm cu etnolog Ioana Repciuc, specialist în filologie, Institutul de Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași, aflăm amănunte despre abilitatea pe care trebuiau să o aibă membrii echipei gustiene, de exemplu, de a adresa întrăbările cuvenite oamenilor din satele cercetate.

În contextul subiectelor prezentate, etnolog Ioana Repciuc ne prezintă câteva fotografii din Arhiva de folclor a Moldovei şi Bucovinei, fotografii realizate de către academicianul Ion H. Ciubotaru, întărind, astfel, discursul prezentat în ediția de astăzi a emisiunii noastre.

Raportat la cele prezentate… încheiem prin câteva cuvinte care aparțin savantului Dimitrie Gusti: „Satul este sanctuarul unde s-a refugiat şi se păstrează manifestarea de  viaţă a poporului românesc; el este tipul rezumativ,  sinteza neamului; căci satul este încarnarea unei vieţi româneşti într-un colţ minuscul al umanităţii. Printr-o tenacitate panteistă, satul este păstrătorul raporturilor metafizice ale naţiunii cu veşnicia,  în adâncimea satului luminează încă taine nepătrunse şi nebănuite, adevărurile pe  care el le răspândeşte formează cel mai nimerit simbol al ştiinţei naţiunii, o  ştiinţă nouă, care se bazează pe o enciclopedie de ştiinţe, pentru că satul cuprinde o enciclopedie a vieţii”.

Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele expuse, vă invit să ne fiți alături pe toate frecvențele Radio Iași, joi, 5 octombrie 2023, începând cu ora 21 și 3 minute, urmărind cu emisiunea Tradiții.

Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Text și audio: Dumitru ȘERBAN