#StareaEducației: (INTERVIU) Metoda alternativă de educație Waldorf – principii și beneficii

Publicat de Andreea Drilea, 26 octombrie 2023, 12:17

Metodele alternative de educație au început să fie la mare căutare în rândul părinților. Cu toții ne dorim o școală cât mai bună pentru copilul nostru, dar fiecare dintre noi are propriile principii atunci când se raportează la sistemul de educație.

Astăzi vorbim despre pedagogia Waldorf, cunoscută și sub denumirea de educație pentru libertate. Concepția pedagogică a Școlii Waldorf susține că predarea trebuie să țină cont de necesitățile interioare ale fiecărui copil. Astfel se poate ajunge la o dezvoltare a omului în sensul libertății. “Scopul școlilor nu este atât de a oferi o educație completă, cât de a pregăti individul să și-o poată obține singur de la viață”, susținea fondatorul Pedagogiei Waldorf, savantul austriac Rudolf Steiner.

Invitata colegei noastre Andreea Daraban este doamna profesoară Simona Mihaela Hrap, directorul Liceului Teoretic Waldorf din Iași.

Andreea Daraban:  Citeam pe site-ul liceului pe care îl conduceți că Școala Waldor nu este o școală ajutătoare. De ce a fost necesară o astfel de precizare?

Simona Mihaela Hrap: Mă bucur să vorbim, astăzi, despre pedagogia Waldrof, o pedagogie care a apărut în România după Revoluție, atunci când întreaga scenă educațională românească s-a deschis și către altceva și precizarea despre care spuneți dvs. a fost necesară, mai ales la început, pentru că erau multe confuzii legate de școală și de ceea ce oferă ea. Au fost păreri cum că e o școală pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sau e o școală privată. Nu se știa foarte clar despre ce e vorba și atunci, pentru claritate s-a făcut această precizare. Acum nu știu dacă mai există atât de multă confuzie în Iași, pentru că noi suntem destul de cunoscuți, avem și mulți ani în spate.  Prin urmare ea reflectă o realitate a școlii noastre, anume că e o școală deschisă pentru toți copii.

Andreea Daraban: Care sunt principiile de bază care stau în centrul pedagogiei Waldorf?

Simona Mihaela Hrap: Principiile, după cum ați spus și dvs., vin din gândirea lui Rudolf Steiner, un filosof austriac care la începutul secolului XX s-a gândit să ofere o altfel de educație copiilor și a pus bazele unei științe a educației care are în centru ființa copilului. Steiner spunea că ”trebuie să privim copilul cu venerație” și prin urmare, trebuie să-i oferim tot ceea ce el are nevoie, și legat de cognitiv, și simțire, și voință, să privim copilul în întregul lui și să-i oferim ceea ce are nevoie la nivelul lui de vârstă. De aceea este o provocare pentru orice dascăl care lucrează într-o școală Waldorf, pentru că nu e suficient să fie doar un foarte bun specialist pe ceea ce face el și s-a pregătit pentru asta, ci e foarte important să aibă și acele cunoștințe care să îl facă să predea artistic ceea ce are de predate.

Andreea Daraban: Cadrele didactice înțeleg că urmează o pregătire specială pentru a putea preda în sistemul Waldorf.

Simona Mihaela Hrap: Da, e necesar să facă cursuri de formare în care se pune accent pe a preda artistic, pe a putea să creezi în povestea ta imagini copilului, prin a-i atinge latura sensibilă, a-i crea entuziasmul necesar pentru a primi cunoștințele alea pe care vrei tu ca el să le știe în final.

Andreea Daraban: Cum se desfășoară o oră de curs de matematică? Cum poate fi predată matematica în mod artistic?

Simona Mihaela Hrap: Un element specific pedagogiei Waldorf este acela al predării în epoci sau module. Științele Matematică, Română, Istorie, Geografie, științele, în general, sunt predate în aceste module, care sunt de 3 săptămâni și în fiecare zi, primele 2h legate, fără pauză, copiii fac, de exemplu, matematică, că tot m-ați întrebat de matematică. Modulele astea corespund numărului de ore pe săptămână pe care le are disciplina respectivă. Dacă să spunem că are o singură oră pe săptămână, atunci e un singur modul, dacă sunt două, dacă sunt trei ca la matematică, sau patru, atunci sunt fie trei module și o oră săptămânală. Depinde, deoarece la matematică, de exemplu, trebuie să existe o ritmicitate a predării și atunci modulele sunt două-trei și câte o oră săptămânal. Și această oră, să revin la ora de bază care e specifică școlilor Waldorf,  are o structură foarte clară. Începe cu așa zisă parte ritmică, care este iarăși un specific al pedagogiei Waldorf și partea asta ritmică îi face pe copii să fie alături de dascălul lor. E o parte care durează 10 minute la clasele mai mici,  spre 5 minute  la clasele de liceu în care se fac ritmuri, se spune zicerea de început de oră, se cântă.  Toți copiii din Waldorf cântă la un instrument. Încă de la  clasa pregătitoare ei cântă la blockflute și toți știu să cânte, și, atunci se cântă un cântecel, se bate un ritm și toate acestea au menirea de a-i aduce împreună pe copii cu dascălul lor. După ce se desfășoară această parte ritmică începe propriu-zis partea de predare-ascultare, după care e o parte adresată mai degrabă sufletescului. Copiii încep să deseneze, să ilustreze partea de predare din lecție cu un desen. Dacă e la matematică, trebuie să realizeze cât mai artistic  desenele geometrice pe care ei știu să le facă bine, pentru că le exersează încă din clasele primare când fac desenul formelor, lucrează mult în culoare, cu creioane colorate și atunci latura asta sufletească a copilului e mai bine atinsă prin predarea de asta artistică.

Andreea Daraban: Se respectă programa școlară a Ministerului Educației, în sensul că aceste module de învățare conțin ceea ce se cere și în învățământul tradițional?

Simona Mihaela Hrap: Programele Waldorf sunt diferite. Ele sunt aprobate de minister, dar printr-un protocol încheiat cu ministerul, copiii care fac școala Waldorf, la final de ciclu școlar,  trebuie să atingă același nivel de cunoștințe cu copiii din sistemul clasic. Și atunci copiii de la Waldorf dau evaluările naționale la final de clasa a 4-a, la final de a 8-a la fel ca și ceilalți copii din celelalte școli din sistemul clasic de învățământ. La fel, la final de liceu participă la Bacalaureat și dau aceleași probe ca toți copiii din sistemul nostru românesc. La noi pe liceu e profilul Filologie, și, atunci ei dau BAC pe profilul Filologie. Deci programele diferă, dar la final de ciclu, conținuturile pe care copiii trebuie să le știe sunt aceleași ca și în sistemul clasic.

Andreea Daraban: Există și manuale speciale pe care le puneți la dispoziție copiilor?

Simona Mihaela Hrap: Există manuale, dar folosim mai rar manualul și îi încurajăm pe copii să găsească informația și în alte surse. Le oferim și noi informații din alte surse. Adică e necesară o pregătire a lecției dinainte, mult mai riguroasă, nefiind niște manuale care să corespundă programelor Waldorf, și atunci și dorința noastră este de a-i face pe copii să se deschidă și către alte căi de informații.

Andreea Daraban: Există copii care după ce urmează un ciclu de învățământ Waldorf doresc să se transfere în sistemul de stat?Aau dificultăți în a se adapta în învățământul tradițional?

Simona Mihaela Hrap: Nu există dificultăți și nici nu există foarte mulți copii care să vrea să plece de la noi și să urmeze un alt ciclu de învățare într-o altă școală, desi, se mai întâmplă. Se întâmplă să mai plece câțiva copii după clasa a IV-a, când părinții își doresc poate profil billingv sau se mută din localitate. De asemenea, mai există posibilitatea să mai plece elevi după clasa a VIII-a, noi pe liceu având doar profil Filologie, sunt copii care sunt mai aplicați către zona de real și atunci merg pe un profil real la alt liceu. Nu se întâmplă foarte des, dar dacă se întâmplă, adaptarea copiilor în sistemul clasic se face foarte ușor. Cred că mai dificilă e adaptarea la noul colectiv de copii decât la sistemul de predare, pentru că ei au, zic eu, ceva în plus, adică se duc cu o altă deschidere, acceptă mai ușor schimbarea și se adaptează mai ușor. Noi punctăm lucrurile astea în ceea ce facem la clasă și în multele activități pe care le facem, pe lângă predarea disciplinelor care sunt în planul cadru.

Andreea Daraban: Există și niște ore opționale pe care le faceți dvs. în programa Waldorf, copiii pot opta pentru anumite discipline de studiu?

Simona Mihaela Hrap: Există niște discipline de studiu pe care noi  le avem în planul cadru și nu sunt în sistemul clasic. De exemplu, la noi se face muzică, se face pictură, se face desen de forme, se face o artă a mișcării, euritmia, se face teatru. Acstea sunt prevăzute în planul cadru și atunci nu e necesar ca ele să fie opționale, dar da, mai avem și opționale la nivel de școală. Ceea ce e specific pedagogiei nu sunt opționale. Sunt oferta pe care alternativa educațională Waldorf o are pentru copii. Programul de regulă se termină în jurul orei 14:00 sau 15:00, depinde de nivelul de învățământ. La clasele primare, de exemplu, se termină în jur de ora 12:00-13:00 asta și pentru că la noi se fac două limbi străine, începând cu clasa întâi și atunci programul, inevitabil se mai lungește un pic, dar nu foarte mult, iar pe gimnaziu și liceu programul este până la ora 14:00 uneori până la ora 15:00.

Andreea Daraban: Există și o ofertă de after-school?

Simona Mihaela Hrap: Ofertă de after-school pe varianta clasică nu avem. Avem în schimb niște ateliere pe care le oferim copiilor, mai ales pe zona de primar, niște ateliere care țin tot de specificul pedagogii noastre, în care domnii învățători oferă posibilitatea copiilor de a exersa pe ceea ce lucrează la clasă.

Andreea Daraban: Care sunt avantajele metodei Waldorf, în opinia dvs. în comparație cu sistemul traditional?

Simona Mihaela Hrap: Cred că cel mai important avantaj este faptul că oferim copiilor posibilitatea de a se deschide către ceea ce le place lor, pentru că având tot timpul în față copiii și oferindu-le posibilitatea să spună ceea ce gândesc, să dezvoltă liber și pe zona asta de artistic și pe zona de abilități.  Noi lucrăm mult în lână, copiii pictează, lucrează în lemn. Lucrăm cu materiale naturale, copilul să fie în contact cât mai apropiat de natură. Facem multe activități afară, sunt multe activități specifice nouă, care îi fac pe copii să fie mult mai deschiși, mult mai ușor integrabil, mult mai empatici la tot ceea ce e în jurul lor și cred că asta este ceea ce se vede prima dată când intri într-o școală Waldorf, bucuria aceea cu care te întâmpină și îți spun ”bună ziua, doamnă, domnule” chiar dacă te cunosc, nu te cunosc, ei sunt foarte deschiși și comunică ușor.

Andreea Daraban: Există și dezavantaje în ceea ce privește pedagogia Waldorf? De exemplu, copii care nu s-au adaptat, care n-au reușit să se adapteze acestui fel de a preda?

Simona Mihaela Hrap: Probabil că am putea identifica, dacă ne-am strădui să zicem. Da, se poate că această deschidere a noastră și disponibilitatea pe care o avem de a-i lăsa pe copii să se dezvolte liberi, să determine la unii dintre ei și o libertate nu tocmai bineînțeleasă, ca să zic așa, frumos. N-aș putea să spun că e ceva ce ni se întâmplă și ar trebui să luăm în vedere aspectul ăsta.

Andreea Daraban: Liceul Teoretic Waldorf din Iași are toate ciclurile de predare.

Simona Mihaela Hrap: E unul dintre principiile pedagogiei, acela de fi copiii în același sistem unitar de educație. Și atunci ei pornesc de la grădiniță, iar  grupele de la grădiniță nu sunt grupă mică, mijlocie, mare, sunt grupe mixte de copii de la trei la 6 ani. Ideea este de a se simți acolo ca în familie, de a se ajuta reciproc. Și bineînțeles se continuă cu celelalte nivele de învățământ, pentru că asta e idea, de a fi unitari în educație.

Andreea Daraban: La Evaluările Naționale, la Bacalaureat, rezultatele, cum sunt?

Simona Mihaela Hrap: Rezultatele au fost întotdeauna foarte bune. Procentul este de 100% în marea majoritate a anilor. Au mai fost pe zona de bacaralaureat, să nu poată câteodată un copil să ajungă la media aceea șase pe care trebuie să o aibă, dar în general rezultatele sunt foarte bune și procentul e de 100%.

Andreea Daraban: Dacă un copil din sistemul tradițional dorește să vină la dvs., să se transfere în clasele primare, în gimnaziu sau în liceu, se poate face acest lucru?

Simona Mihaela Hrap: Se poate în măsura în care există locuri. În general, noi nu prea avem locuri la clasele intermediare, pentru că, ce vă spuneam și mai devreme, nu pleacă copiii de la noi.

Andreea Daraban: Care este numărul maxim?

Simona Mihaela Hrap: Cel care există și în învățământul clasic, nu sunt diferențe, pentru noi fiind alternativă, dar de stat, ne pliem pe Legea Educației și pe tot ceea ce prevede legislația românească.

Andreea Daraban: Trebuie să menționăm, pentru   că tot am ajuns la acest subiect, că școala Waldorf  NU este o școală privată..

Simona Mihaela Hrap: Este o alternativă educațională, dar școală de stat, nu se plătește taxă, nefiind o școală privată.

Andreea Daraban: Dacă un părinte este interesat să-și aducă micuțul la dvs. la școală, la grădiniță, cum trebuie să procedeze? Există o selecție pe care o faceți, e primul venit, primul servit?

Simona Mihaela Hrap: Noi facem niște prelegeri prin care promovăm pedagogia Waldorf către părinți și facem aceste prelegeri la grădiniță și la clasa pregătitoare. Asta pentru că vrem să informăm dinainte cu ce venim noi, nou, pe scena educațională și părinții să știe în cunoștință de cauză când își aduc copiii la noi, pentru că la grădiniță nu avem decât două grupe și atunci grupele se completează în fiecare an cu copii care au frați în școală. Posibilitatea de a intra copii care nu au frați în școală în ultimii ani a fost aproape zero. La clasa pregătitoare, în schimb, există în fiecare an câte două clase pe care le facem și atunci organizăm două prelegeri pentru părinți, care se desfășoară în perioada calendarului de înscriere la clasa pregătitoare și un atelier cu copiii. Avem niște criterii specifice, respectiv să fi urmat grădiniță Waldorf, acesta este primul criteriu, și după aceea cu frați în școală. Dacă au frați în școală, au prioritate. După aceea este interesul părinților pentru pedagogie, care interes se vede prin participarea la aceste prelegeri și la activitățile pe care noi le facem și sunt deschise întregii comunități.

Andreea Daraban: În finalul dialogului nostru, vă rog să sintetizați cinci argumente pentru părinții care doresc să aleagă metoda Waldorf pentru educația copiilor lor, dar nu sunt convinși.

Simona Mihaela Hrap: În primul rând îmi doresc ca părinții să se informeze despre pelagogia Waldorf. Este foarte important ca atunci când vii către o alternativă să știi ce așteptări ai și dacă le place ceea ce noi oferim, și anume, deschiderea noastră către copii și disponibilitatea noastră de a fi pentru fiecare în parte acolo, atunci da, e un argument să-l aducă la Waldorf. Dacă, la fel, observă la copilul lui că are niște abilități în zona asta artistică, e bine să-l aducă către Waldorf. Dacă își dorește să aibă copilul și parte de cognitiv, dar și de artistic și de mișcare, e bine să-l aducă la Waldorf. Dacă îi plac activitățile noastre, pe care noi le facem periodic și sunt deschise tuturor, și găsește că s-ar potrivi copilului, e bine să-l aducă noi. E foarte adevărat că școala noastră e promovată mai degrabă de copii și de părinți. Ei, copiii merg și spun prietenilor lor cât e de bine la ei la școală. Părinții, de asemenea, spun prietenilor lor cât e de frumos.

Andreea Daraban: Cred că e o promovare dintre cele mai bune.

Simona Mihaela Hrap: E promovarea cea mai bună, și eu cred la fel și e și cea mai de impact. Prin ea, practic, noi suntem cunoscuți în comunitate, prin ceea ce noi facem frumos și atingem suflețelul copilului și al părintelui și el merge mai departe cu mesajul că e bine la noi.

Varianta audio a interviului

Mihaela Simona Hrap: – Absolventă a Universității „Al. I. Cuza”, Iași, Facultatea de Istorie
– Absolventă de Studii aprofundate în Relații internaționale în cadrul Facultății de Istorie a Univ. „Al. I. Cuza”, Iași
– Profesor de Istorie, gradul I, în cadrul Liceului Teoretic Waldorf, Iași
– Director al Liceului Teoretic Waldorf, Iași din 2017

Câteva activități specifice din viața Liceului Teoretic Waldorf Iași