(INTERVIU) Denis Cenușă, analist politic: ”procesul de extindere a Uniunii are un rol de stabilizare și de securizare a Europei de Est”
Publicat de hdaraban, 9 noiembrie 2023, 15:15
În această săptămână, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, Republica Moldova și Bosnia Herțegovina. Decizia executivului comunitar este condiționată de îndeplinirea tuturor țintelor stabilite atunci când țările au primit statutul de state candidate.
În cazul Republicii Moldova, din cele nouă cerințe, Chișinăul mai trebuie să puncteze la capitolul general al reformei justiției, în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Nu în ultimul rând, este vorba și de deoligarhizarea Republicii.
Important de spus este că decizia finală privind deschiderea negocierilor va fi luată la sfârșitul acestui an în cadrul summit-ului Consiliului European, în urma votului șefilor de stat și de guvern din cele 27 de țări membre ale Uniunii.
Într-un interviu acordat lui Horia Daraban, Denis Cenușă, expert asociat al Centrului pentru studii Est- Europene de la Vilnius, Lituania, membru al Centrului Analitic Independent Expert-Grup de la Chișinău, a explicat ce înseamnă procesul de negocieri.
Același analist politic a evidențiat care sunt provocările pentru Chișinău în implementarea reformelor și care este probabilitatea ca la votul Consiliului European din decembrie să nu se obțină unanimitatea favorabilă deschiderii negocierilor.
Horia Daraban: Așadar, acest pas privind deschiderea negocierilor de aderare e mai mult decât demersul de lărgire a Uniunii Europene? Poate fi privit și în cheie geopolitică?
Denis Cenușă: Da, este un proces care este legat foarte strâns de calculele geopolitice ale Uniunii Europene. Deci, atât Republica Moldova, cât și Ucraina, care în prezent merg împreună în acest proces, sunt vizate ca elemente ale noii viziuni asupra lucrurilor, cum trebuie să arate în Europa de Est și asta, în legătură directă cu situația din Ucraina, respectiv factorul rusesc, care este unul destabilizator în regiune.
Până la războiul din Ucraina, agresiunea militară a Federației Ruse, nu era foarte clar că Uniunea Europeană vrea sau poate să se extindă în afara Balcanilor de Vest. Deci, odată cu schimbările geopolitice și geostrategice din Europa de Est, anul trecut, Uniunea Europeană a înțeles că e vorba de un proces de extindere, care trebuie să aibă atât un rol de stabilizare, cât și de securizare a regiunii. Prin această prismă se înțelege ceea ce urmează să aibă loc în viitorii ani în legătură cu extinderea din contul statelor care fac parte din Parteneriatul Estic.
Vorbim despre Ucraina, Moldova, dar și George, în condițiile în care implementează cerințele și combate oligarhie ș.a.m.d. Deci, vorbim în general despre o viziune nu doar despre Republica Moldova, ci despre multe alte țări din Parteneriatul Estic, iar aceasta este o consecință directă a războiului pe care l-a lansat Rusia împotriva Ucrainei.
Horia Daraban: În cazul Republicii Moldova, la ce capitole de negociere vor fi cele mai mari provocări?
Denis Cenușă: Problemele majore pe care le are Republica Moldova se ascund în capacitatea instituțiilor de a implementa politicile în domenii complicate, cum este statul de drept, reforma administrației publice locale, finanțele publice locale, inclusiv în domeniul competiției.
Unde s-au observat îmbunătățiri semnificative, este în domeniul energetic. Avem o diversificare și asta în mare parte datorită României și în alte domenii unde Uniunea Europeană a ajutat Republica Moldova direct, prin asistență financiară substanțială, în ultimii 2 ani. Și aceste domenii, evident, în primul rând țin de companiile mici și mijlocii. Deci încercarea Uniunii Europene de a crea o clasă de mijloc în Republica Moldova, ceea ce într-un rezultat final ar putea să încetineze procesul de imigrație, care a ajuns la o scară alarmantă pentru republică.
Horia Daraban: Pentru că se vorbește despre negocieri, mai exact, odată deschise acestea, ce vor presupune, domnule, Cenușă?
Denis Cenușă: Urmează, în primul rând, să fie o decizie politică care va fi favorabilă, din punctul meu de vedere. Există toate semnalele pentru a face o asemenea concluzie. Această decizie va fi luată în luna decembrie, când se va reuni Consiliul European.
După care, urmează în primele luni ale anului viitor, un fel de screening, o scanare a etapei la care se află Republica Moldova pe cele 33 de capitole. Și după asta urmează să aibă loc conferința interguvernamentală cu mai mare precizie vizavi de următoarele etape ale procesului de negocieri.
Deci, în primul rând, Republica Moldova trebuie să aibă o decizie favorabilă din partea liderilor politici ai statelor Uniunii, după care urmează deja pașii practici, tehnici pentru a putea lansa negocierile pe capitole și asta va fi foarte similar cu ce a parcurs România și care, în prezent, reprezint- o temă pentru acasă, pentru țările din Balcanii de Vest și Turcia.
Horia Daraban: Ați spus dvs. că Republica Moldova și Ucraina au nevoie de o decizie favorabilă în cadrul summit-ului Consiliului European din decembrie. În cadrul acestui summit trebuie unanimitate. Nu puține voci sunt cele care susțin că Ungaria se va opune unui astfel de pas, pasul deschiderii negocierilor, prin prisma relațiilor mai puțin amicale cu Kievul. Este plauzibil un astfel de scenariu?
Denis Cenușă: Este puțin probabil că Ungaria va decide să fie unicul obstacol în calea unei decizii favorabile, dar intuiesc că regimul lui Orban încearcă să obțină, beneficii în termeni de transferuri financiare din partea Bruxelles-ului, care în prezent încă nu sunt foarte clare, deoarece vorbim despre reforme interne în Ungaria. Deci, din punctul meu de vedere, Ungaria nu este interesată să facă acest lucru, dar se joacă cu asemenea declarații pentru a obține ceva din partea Bruxelles-ului.
Urmează, probabil o să aibă loc discuții în spatele ușilor închise cu capitalele europene, dar și cu Bruxelles-ul, pentru a evita un asemenea scenariu. În orice caz, consider că există această senzație că Republica Moldova merge la pachet cu Ucraina și ar putea exista pericole pentru Republica Moldova, dacă Ungaria sau altcineva încearcă să stopeze parcursul Ucrainei. Vedem însă și interesul Chișinăului de a obține cumva o foaie de parcurs separată de Ucraina.
Nu este ceva foarte vizibil, dar Chișinăul încearcă să-și facă prieteni în toate capitalele europene, inclusiv în Ungaria, astfel ca scenarii negative să nu apară la orizont pentru interesele naționale ale Republicii Moldova.
Horia Daraban: În paralel cu acest nou val de extindere, se dorește tot mai puternic reformarea Uniunii Europene. În ce ar consta această reformare? Sunt câteva linii clare și care ies în evidență.
Denis Cenușă: Da, vorbim, în primul rând, despre încercarea de a evita pe viitor puterea veto-ului, ceea ce vedem acum în cazul Ungariei, când o țară poate pune o piedică pentru decizii colective ale Uniunii Europene. Deci se va încerca să fie eliminat acest risc prin introducerea votului majoritar. Asta ar însemna că o țară ca Ungaria sau altcineva nu va putea, de fapt, o șantaja Uniunea Europeană și asta va facilita foarte mult procesul de luare a deciziilor pe subiecte legate de sancțiuni, de exemplu, dacă vorbim despre politica externă sau inclusiv pe aspecte de lărgire.
Iarăși este un subiect extrem de sensibil, deoarece vorbim despre delegarea suveranității totale din partea statelor UE, deoarece acele state care vor dori să se opună pe unele subiecte nu o vor putea face, deoarece va exista mereu o majoritate care va vota într-un mod favorabil și respectiv împotriva deciziilor celor state, mici sau nu.
Dar, în orice caz, cel mai problematic aspect ține de procesul de luare deciziilor. Vorbim ulterior despre reducerea numărului de comisari și respectiv revizuirea modului cum vor funcționa instituțiile, Comisia Europeană. Deci mare parte ține de procesul de luare deciziilor și setup-ul instituțiilor.
Cum vor arăta acestea? Deja au existat propuneri foarte clare de a reduce numărul de comisari și de a nu extinde Parlamentul European astfel ca Uniunea Europeană să nu fie prea masivă și să nu se împiedice de propria greutate atunci când se va extinde până la 30 și ceva de state membre.
Interviu realizat de Horia Daraban.
