Hartadiasporei.org, un proiect al unor tineri stabiliți în Germania, cu scopul de a-i sprijini pe românii plecați peste hotare. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (10.12.2023)

Publicat de hdaraban, 10 decembrie 2023, 22:02 / actualizat: 14 decembrie 2023, 10:46

Românii din diaspora, cu preocupări pentru mai bine, pentru reușite personale și profesionale, dar sunt exemple suficiente care să susțină ideea de unitate, de apropiere între conaționalii de peste hotare, chiar dacă uneori distanțele nu sunt deloc de neglijat.

În acest sens, la ediția ”Weekend cu prieteni” din 10 decembrie,  au fost aduse vești din Germania, cu ajutorul celor care au pus bazele unei organizații. Aceasta se cheamă Diaspora Civică Berlin.

”Ce este ea?”, ”cu ce inițiativă încearcă să apropie diferite puncte românești împrăștiate pe harta Europei?” au fost câteva din întrebările lui Horia Daraban adresate lui Claudiu Hurban, membru al organizației și coordonator al unor inițiative.

Horia Daraban: O hartă a entităților românești. O hartă a diasporei. Ce se vrea acest demers?

Claudiu Hurban: Harta Diasporei este un proiect pe care noi l-am început într-o formă așa pilot, experimentală, în urmă cu ceva ani. Dacă nu greșesc, în jur de 2020, am pus bazele și am făcut asta simțind nevoia pe propria piele a mea, a colegilor, de a avea într-un fel, acces la unele servicii care să fie în limba română. Și aici mă refer la medici, traducători autorizați, magazine, restaurante, tot felul de servicii care în viața de zi cu zi îți sunt utile, iar în limba română îți sunt și mai utile, când te afli într-o țară în care nu stăpânești foarte bine limba.

A fost cazul nostru. Feedback-ul pe care l-am primit de la comunitatea de români din Berlin a fost extrem de încurajator. Chiar am rămas surprinși de cât de bine a fost percepută harta și cât de benefică a fost ea pentru mulți.

Bineînțeles că nu ne-am gândit noi că vom reinventa roata sau apa caldă. Inițiative similare probabil că mai există, dar într-o formă în care să aibă și o experiență a user-ului, să poată să găsească pe o hartă exact unde se află locația, cu toate detaliile de contact, nu mai exista. Și așa am plecat la drum cu harta.

Iar pe baza feedback-ului foarte bun pe care l-am avut cu harta din Berlin, ne-am dat seama că, de fapt, acesta este un proiect care poate fi implementat oriunde în lume. Așa s-a născut ideea creării unei platforme hartadiasporei.org, în care noi ne-am parteneriat cu diverse asociații de români din diaspora ca ei să își dezvolte propria hartă.

Horia Daraban: Iar acum, la această adresă pe care ai indicat-o tu, se regăsește o hartă cu repere din mai multe state ale Europei.

Claudiu Hurban: Da, în clipa de față focusul principal este pe Europa. Am început întâi prin a contacta diverse organizații prin țări europene și așa au ajuns primele comunități, primele puncte pe harta respectivă să fie în Europa. Dar, bineînțeles, dorința noastră nu este de a ne opri aici, ci dimpotrivă, să reușim să punem cât mai multe pinuri în colțuri cât mai îndepărtate.

Horia Daraban: Potrivit hărții, românii sunt, bineînțeles, în Germania și enumerarea ar putea continua. Dau un exemplu, Franța.

Claudiu Hurban: Franța, Croația, Austria, Cehia, Marea Britanie, Israel. Lucrăm deja cu unele organizații pentru a crea comunitatea lor pe hartă și dorința noastră este, bineînțeles, s-o extindem și în nordul Americii. În ultimă instanță, cred că harta se va extinde unde este relevantă.

Horia Daraban: Lărgind aria subiectului, dar păstrând raportarea, e greu să strângi români în jurul unei idei, în jurul unui proiect?

Claudiu Hurban: E greu și nu știu dacă am un răspuns general valabil. Îmi e greu să spun, dar eu sunt plecat de acasă de vreo 15 ani. Ce-mi aduc aminte este că, la început, făceam cunoștințe cu toate naționalitățile englezi, spanioli, italieni ș.a.m.d. și un lucru pe care l-am realizat după ceva timp a fost cât de închegați sunt ei. Adică ieșeau în grupuri cu ai lor, făceau diverse chestii. Și atunci m-a plesnit întrebarea: ”dar, oare de ce nu se întâmplă același lucru și cu românii?”.

E o întrebare pe care am întors-o pe foarte multe părți și nu pot să spun că am un răspuns concret, mai mult decât o constatare că poate în unele părți ale lumii, comunitățile de români care locuiesc acolo nu sunt atât de bine închegate între ei.

În același timp, e și remarca că printr-un simplu demers cum e Diaspora Civică și comunitatea pe care am strâns-o în jurul ei cred că lucrurile se schimbă către mai bine, către a aduce oameni împreună pentru o anumită idee, dorința de implicare într-un proiect care le este aproape de suflet ș.a.m.d.

Horia Daraban: Apropo de ceea ce spuneai tu, practic, cum se definește Diaspora Civică Berlin?

Claudiu Hurban: Este o asociație care s-a format la nivel informal în urma emoției create la protestele din 2017, când un grup de oameni s-a întâlnit aici, în Berlin și din dorința de a face ceva. Nimeni nu știa exact concret ce vrea să facă și așa s-a coagulat un grup de oameni cu viziuni foarte asemănătoare, dorință de implicare foarte ridicată și așa am făcut primii pași.

Am început ușor-ușor să facem diverse proiecte care cumva să răspundă ideii noastre de a contribui cumva la o societate în care oamenii se implică activ civic pentru a susține diverse cauze.

Și în sensul acesta s-au făcut primii pași. În anul 2021 am înființat oficial o asociație care a pus așa un pic de structură, ne-a dat o formă formală, care ne-a permis pe mai departe să ne implicăm în astfel de proiecte, să putem aplica pentru diverse finanțări, să putem să colaborămoficial cu alte organizații ș.a.m.d.

Dar cred că esența Diasporei Civice este dorința unor oameni de a se implica în diverse probleme în spațiul public și de a da ceva înapoi societății în care trăiesc.

Horia Daraban: Un exemplu de proiect în sensul la ceea ce ai spus tu și care să vină din partea organizației?

Claudiu Hurban: Am avut multe proiecte din 2017 până acum. Cel cu harta diasporei este cel mai mare, dar pe lângă aceasta de am avut, de exemplu, o campanie de promovare pentru alegeri. A fost unul din evenimentele care mie personal mi-a plăcut cel mai mult. Am organizat un ”town hall” în care am invitat diverși candidați pentru alegerile parlamentare din diaspora, i-am pus în fața publicului ș i-am bombardat cu întrebări, cu remarci, sugestii și chestii de genul ăsta.

Un alt proiect, în 2020, când era acel mare scandal cu muncitorii sezonieri, colegii mei, mai mult decât mine, s-au implicat într-un proiect de informare a acestora. Probabil că îți mai aduci aminte, a fost situația cu un abator Tonnies, aici, în Germania, în care muncitorii nu erau tratați în cel mai bun fel și am încercat și noi să ne aducem aportul cum am putut, în a informa despre drepturile lor, ce pot accepta și ce este inacceptabil ș.a.m.d.

Un eveniment, de exemplu, recurent pe care îl facem de câteva ori pe an este Cafeneaua Civică. În diverse formaturi, ne întâlnim cu membri ai comunității ca să înțelegem care sunt problemele de care se lovesc, să ascultăm sugestii pentru un eventual proiect, care ar fi benefic comunității și tot așa.

Horia Daraban: Îmi dau seama că enumerare ar putea continua. Am vorbit despre trecut, am vorbit despre prezent, fie și raportându-ne la harta diasporei. Ce pregătiți pentru 2024, ce pregătiți pentru anul viitor?

Claudiu Hurban: În 2024, unul dintre punctele principale vor fi alegerile. România va trece prin patru rânduri de alegeri, ceea ce reprezintă o sursă pentru noi de a ne implica direct la europarlamentare, parlamentare și prezidențiale. Suntem așa ”work in progress” la a face conceptul pentru câteva evenimente și.

Pe lângă asta, lucrăm la un webcomics care te va arunca un pic în trecut, în perioada anilor ‘30 în România, cu plusurile, dar mai ales cu minusurile și cu ideile, conceptele dezvoltate în acea perioadă și impactul pe care l-au avut asupra societății românești.

Bineînțeles, va fi 1 Decembrie, și atunci vom avea un eveniment dedicat, mai ales că vor fi 35 de ani de la Revoluție.  Altfel, participăm alături de o altă organizație din România la un studiu sociologic pentru a înțelege mai bine comportamentul la vot sau prezența sau lipsa de la procesul de votare a cetățenilor români.

Varianta audio a interviului: