2023 a adus în prim-plan, pentru cea mai mare parte a umanităţii, inteligenţa artificială

Publicat de Andreea Drilea, 30 decembrie 2023, 08:23

2023 a adus în prim-plan, pentru cea mai mare parte a umanităţii, inteligenţa artificială, mulţumită progreselor în aplicaţiile generative precum ChatGPT, care învaţă din cantităţi mari de date, texte şi imagini online pentru a genera conţinut nou ca şi cum ar fi fost creat de o fiinţă umană.

Au fost remarcate imediat riscurile, mai ales pentru sistemele democratice, aşa că 28 de guverne ale lumii au semnat în vară aşa-numita declaraţie de la Bletchley, cu ocazia summit-ului organizat de Marea Britanie privind siguranţa inteligenţei artificiale. Ele se angajează ca aceasta să fie utilizată pentru îmbunătăţirea atât a serviciilor în slujba omului, sănătate, educaţie sau securitate alimentară, cât şi pentru progresul ştiinţei şi tehnologiei în domenii precum energia, biodiversitatea sau clima.

Anul acesta, Uniunea Europeană a devenit prima regiune economică majoră cu legi cuprinzătoare pentru întreg domeniul inteligenţei artificiale, care trebuie să fie transparentă, echitabilă, sigură şi ecologică. China, scrie The Wall Street Journal, deţine în prezent capacităţi foarte puternice în domeniul inteligenţei artificiale, iar oficialii americani se tem că Beijing-ul ar putea profita de evoluţiile din acest domeniu nu doar pentru a prelucra date comerciale, dar şi datele personale ale cetăţenilor americani la o scară fără precedent. Publicaţia citează oficiali ai FBI, conform cărora China dispune de mai mulţi ani miliarde de date sensibile din bazele de date ale americanilor, amprente digitale, dosare medicale, contacte străine, dar şi date legate de cercetări în domeniul securităţii cibernetice. Într-o perspectivă mai îndepărtată, dar care ar putea să nu depăşească finalul acestui secol, temerea principală a oamenilor de ştiinţă este că, scăpată de sub control, inteligenţa artificială ar putea să o depăşească pe cea umană, iar la nivelul ulterior de dezvoltare în faza super-inteligenţei, ar putea pune în pericol chiar existenţa umanităţii.

Am discutat despre avantajele şi pericolele inteligenţei artificiale cu directorul Centrului de Cercetare în Etica Aplicată, specialistul în etică, conferenţiar universitar dr. Emilian Mihailov, de la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. E corect, de fapt, să ne gândim că o aplicaţie precum ChatGPT şi, prin extensie, inteligenţa artificială este mai mult decât un gadget? Eram deja obişnuiţi cu Siri sau Alexa, chaturi, sisteme de interacţiune cu roboţii.

Emilian Mihailov: Într-adevăr, e o diferenţă între Siri şi ChatGPT, pentru că noi de mult ne imaginam că tehnologia o să ajungă într-un punct în care o să treacă ceea ce se numeşte testul Turing. Matematicianul Alan Turing spunea că la un moment dat, când nu mai simţi diferenţa dintre dialogul, raţionarea, gândirea umană şi răspunsurile pe care ţi le oferă o maşină, atunci am trecut de un anumit prag la care nu ne mai putem întoarce. Siri sigur îţi răspunde la întrebări relativ simple, să-ţi furnizeze o informaţie. Dar acelaşi lucru poţi să faci dacă intri pe Wikipedia şi cauţi informaţia respectivă. Ceea ce face ChatGPT este să treacă testul Turing. Adică dacă n-ai şti că de partea cealaltă există o maşină sau un om şi ai purta un dialog cu ChatGPT, la limită nu te-ai prinde că nu e vorba de o fiinţă umană. Să ştiţi că s-au făcut chiar nişte experimente recente în care oamenii erau puşi să dialogheze cu un partener, dar nu ştiau dacă partenerul respectiv e o fiinţă umană sau o inteligenţă artificială şi după ce au purtat conversaţiile respective, ei chiar întrebau direct: ,,Eşti inteligenţă artificială sau eşti fiinţă umană? Că nu-mi dau seama.”. Conversaţiile erau atât de reale, erau atât de sofisticate, atât de complexe, încât oamenii asumau că discută cu o altă fiinţă umană.

Realizator: Şi de aici şi reacţia de oarecare surprindere a comunităţii internaţionale, a liderilor lumii în acest an, în 2023, la un astfel de fenomen?

Emilian Mihailov: De fapt, cred că nu prea ştim răspunsul. Cred că ar trebui să existe chiar ca un obiectiv de cercetare, de a înţelege fascinaţia, de a înţelege îngrijorarea, de a înţelege aproape gândirea catastrofală. Aţi văzut şi dvs., sunt reacţii de tipul: inteligenţa artificială va prelua puterea în lume, se vor inversa raporturile de putere dintre fiinţe umane şi inteligenţa artificială. Se vorbeşte despre un risc existenţial şi…

Realizator: Suntem departe, totuşi.

Emilian Mihailov: Suntem departe. Dar de ce tocmai acum am pus problema în termenii ăştia catastrofali, apocaliptici, de ce nu şi acum două decenii, când au fost multe alte revoluţii tehnologice? Cred că e ceva care merită studiat. Eu suspectez că liderii de opinie nu mai vin neapărat din zona universitară, din zona /…/ şi vedem o schimbare…

Realizator: Şi elementul piaţă.

Emilian Mihailov: Da, vedem marii moguli tech care sunt luaţi drept lideri de opinie, ne referim aici la cel care deţine Tesla şi Twitter. Elon Musk este cel care a fost foarte activ în ultima vreme şi a exprimat această viziune apocaliptică de tipul ,,inteligenţa artificială ne poate exploata”.

Realizator: Şi atunci, domnule profesor, au ţările, societatea în care trăim, capacitatea să normeze ritmul în care se dezvoltă inteligenţa artificială?

Emilian Mihailov: Nu au capacitatea să normeze ritmul în care se dezvoltă inteligenţa artificială. Dar asta nu pentru că în sine sunt foarte slabe în a norma, ci pentru că atunci când jocul are o miză foarte mare, trebuie să-ţi negociezi interesele. Deci, problema aici nu e neapărat inteligenţa artificială, cât avantajele pe care le aduce inteligenţa artificială pentru fiecare actor în parte. De asta, Statele Unite, China nu vor intra foarte mult în acest joc de normare internaţională. În cazul Uniunii Europene este mai simplu, pentru că noi deja suntem un bloc unitar politic. Şi atunci, în interiorul Uniunii Europene e mai uşor să normezi. Faptele recente confirmă ceea ce spun, anume că în Europa s-a decis…

Realizator: Parlamentul Eropean a reuşit în această vară să normeze acest lucru.

Emilian Mihailov: Exact. Acesta e singurul exemplu de normare internă…

Realizator: Şi atunci, să ne gândim că este ideologia politică cea care până la urmă împinge şi aici lucrurile? Confruntarea ideologică?

Emilian Mihailov: Nu, nu cred, nu cred. Cred că e vorba de interes strategic. E vorba despre cât de mult putem extrage beneficii din dezvoltarea tehnologică. Să ştiţi că Europa, într-un anumit sens, a şi putut să legisleze, pentru că a şi pierdut marea competiţie. Marea competiţie se duce acum între Statele Unite, China şi anumite ţări, cum e Arabia Saudită, de exemplu, care investeşte foarte mult în dezvoltarea sistemelor bazate pe inteligenţa artificială. Ceea ce se întâmplă în Europa e încă o dată relativ în urmă. Am rămas în urmă noi, noi europenii, în această privinţă, pentru că trebuie să bagi foarte, foarte mulţi bani şi e greu să te coordonezi când ai atâtea ţări, e greu să te coordonezi când ai atâtea interese de acomodat. Deci, eu cred că e vorba despre interes strategic şi cine, cum, poate să ia faţa în această competiţie.

Realizator: Şi atunci, în acest peisaj mozaicat de interese şi de strategii de care vorbiţi, de ce să ne încredem la un moment dat, că puterile tehnologice, dar şi cele politice se vor conforma unor norme de conduită? Şi am văzut recent ce a făcut Meta cu Cambridge Analytica în alegerile din Statele Unite din 2016.

Emilian Mihailov: Păi, nu putem să avem prea multe aşteptări. Dacă vreţi, singura speranţă este în valorile şi instituţiile democratice. Din punctul ăsta de vedere, la China nu putem avea mari aşteptări. E clar că acolo abordarea pe care o au este să ignore cât mai mult legislaţia şi să folosească în interesul statului toate datele din interacţiunea digitală. În schimb, în Europa şi în Statele Unite mai putem avea câteva speranţe, pentru că aici există instituţii democratice, care, na, şi ele firave, dar măcar cât de cât pot controla aceste fenomene.

Realizator: Inteligenţa artificială nu ţine de graniţele terestre, nu ţine de graniţele geografice dintre ţări.

Emilian Mihailov: Nu ţine de graniţele geografice, dar entităţile economice, corporaţiile, firmele, până la urmă, sunt, cum zice englezul, ,,accountable” în faţa unor instituţii politice. Şi de asta zic că speranţa rămâne instituţia Parlamentului, care mai poate cere să clarifice, ştiţi şi dvs. că instituţiile democratice pot cere în orice moment clarificări şi să dezvolte sisteme de atribuire a responsabilităţii agenţilor economici.

Realizator: Ne putem totuşi trezi ca într-o zi China să aplice cazul punctajului social şi al supravegherii în masă şi în relaţiile internaţionale. Şi deja Rusia foloseşte Plausible Denial foarte bine în politica sa externă.

Emilian Mihailov: Tot timpul în politica externă şi in relaţiile internaţionale au fost folosite mijloace murdare. Şi aici cred că inteligenţa artificială se va înscrie în acelaşi pattern. Nu văd ceva diferit, dar ce văd este că trăim într-o lume din ce în ce mai interconectată, iar China nu poate să acţioneze totuşi ca un actor singuratic. China depinde foarte mult de pieţele de desfacere din Europa şi din Statele Unite. Până la urmă, sigur că are o relaţie apropiată de Rusia, dar China înţelege foarte bine că viitorul ei este dezvoltarea economică şi dacă este dezvoltarea economică, atunci trebuie să coopereze cu Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Realizator: Vorbeaţi de o lume tot mai tehnologizată, vor repune în discuţie problemele de etică acum conexe dezvoltării inteligenţei artificiale altor domenii, de exemplu, în sănătate sau în justiţie, vom vedea o schimbare a regulilor, pentru că, de exemplu, inteligenţa artificială descoperă mai fiabil acum cancerul mamar decât un medic obişnuit?

Emilian Mihailov: Ei, da, e foarte bună întrebarea asta pentru că odată ce vedem că aplicarea sistemelor EAI în anumite domenii profesionale sau anumite domenii ale vieţii, această aplicare este mai eficientă decât decizia umană, atunci sigur că va exista o tentaţie să generalizăm, să mutăm aceste aplicaţii în cât mai multe zone ale vieţii umane. Acum, problema este să nu fim orbiţi şi fascinaţi de eficienţă şi să înţelegem că există şi alte valori pe lângă valoarea eficienţei, cum ar fi valoarea echităţii. Să ne punem problema că, indiferent de gradul de eficienţă, orice cetăţean ar trebui să aibă un acces egal la beneficiile pe care ni le oferă dezvoltarea tehnologică. Adică noi, ca democraţie, ar trebui să deliberăm foarte mult şi să ţinem foarte mult la valoarea distribuirii echitabile a beneficiilor sociale pe care le obţinem de pe urma sistemelor EAI. Desigur că dacă ne concentrăm doar pe valoarea eficienţei, agenţii economici vor câştiga cel mai mult. Dar într-o democraţie, noi trebuie să balansăm, să echilibrăm interesele cetăţenilor cu interesele economice ale firmelor.

Realizator: Conferenţiarul universitar, dr. Emilian Mihailov, specialist în etică.

Rador