Istoria Rusiei, „Vremurile tulburi” (I) – subiect al emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni din 20 MARTIE a.c., de pe undele Radio Iași, h. 20 și 30 de minute, cu Dumitru ȘERBAN

Publicat de Andreea Drilea, 20 martie 2024, 07:32

În ediția de astăzi a emisiunii noastre stăm de vorbă cu domnul profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Feodor Evfimovici Melnikov, autor al cercetării Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi iar, cu acest prilej, în următoarea perioadă va fi lansată partea III-a a acestei prestigioase lucrări; mulți dintre dumneavoastră cunoașteți că, în ultimii ani, în spațiul emisiunii noastre, am prezentat amănunte concrete despre primele două volume; iată că a venit momentul să povestim, astăzi, și despre conținutul celei de a III-a părți.

Facem precizarea că cele trei volume sunt în ediție bilingvă – rusă și română –, iar, aproape de finalul dialogului primei secvențe audio pe care o difuzăm, domnul profesor Leonte Ivanov vine cu propunerea ca cercetarea scriitorului Melnikov, pentru dumneavoastră, ideal ar fi să fie publicată într-o singură ediție, doar în limba română, pentru că în paginile acesteia sunt prezentate foarte multe informații despre istoria tuturor locuitorilor din ținuturile locuite de români și nu numai.

Pentru că în cercetarea lui Feodor Evfimovici Melnikov sunt foarte bine descrise, din surse pertinente, secvențe din trecutul imperiului de la Răsărit, am venit înspre domnul profesor Leonte Ivanov, doctor în filologie, cu propunerea de a lămuri, pe cât se poate, unele dintre aceste aspecte din perspectivă istorică. Astăzi povestim despre „timpurile tulburi” (Смутное время, Smutnoie vremia), o perioadă din istoria Rusiei care a cuprins anii de interregnum dintre moartea țarului Rusiei Fiodor I, ultimul reprezentant al dinastiei domnitoare Rurik și momentul fondării dinastiei Romanov din anul 1613, subiect complex și neelucidat chiar în istoriografia rusă. Aflăm care au fost cauzele instaurării acestei perioade de marasm din istoria Rusiei, cu accent pe lupta dintre boierime și reprezentanții curții țarului, în primul rând pentru că sub domnia lui Ivan cel Groznic (domnie: 1547-1584) boierimea a fost privată de anumite privilegii; aflăm amănunte și despre „opricinina” și semnificațiile acesteia, cu trimitere la romanul Ziua opricinicului, de Vladimir Sorokin, carte care a văzut lumina tiparului în anul 2008 la Editura Curtea Veche Publishing din București.

Stimați prieteni, vă reamintim că în ediția de astăzi a emisiunii noastre stăm de vorbă cu domnul profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov, șef al Catedrei de Slavistică „Petru Caraman” din cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Din următoarea secvență audio pe care o postăm, aflăm amănunte despre domnia lui Ivan al IV-lea al Rusiei, numit și Ivan cel Groaznic, primul cneaz moscovit care s-a intitulat „țar”, cu accent pe o serie de reforme favorabile pe care le-a făcut pentru statul rus din vremurile la care facem referire; Ivan cel Groaznic a încercat prima deschidere a Rusiei spre Mările Nordului, fiind și primul care a încheiat legături negustorești cu Anglia. La un moment dat, Ivan cel Groaznic a renunțat la tron, retrăgându-se la Aleksandrovsk și aflăm care au fost, în contextul acestui gest, reacțiile boierilor, patriarhului, mulțumii; imediat după, țarul este implorat de către o delegație venită din capitală și – ce a urmat? Aflăm răspuns la această întrebare, în cele ce urmează, de la invitatul ediției de astăzi a emisiunii noastre.

În cele ce urmează, revenim la perioada „vremurilor tulburi” și aflăm amănunte despre cei doi Falși Dmitri ai Rusiei, cu accent pe soarta acestora; perioada tulbure la care facem referire este accentuată și de o secetă cumplită care, pentru populație, a avut urmări destul de grave. De asemenea, mai aflăm amănunte și despre amestecul polonezilor, mai exact al Regelui Sigismund al III-lea (rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei din 1587 până în 1632) în incursiunea celui de-al doilea Fals Dmitri înspre Moscova; așadar, putem spune că imixtiunea regelui Poloniei în acest conflict stă la baza antipatiei care va exista și poate că încă mai există, și astăzi, între ruși și ucraineni, între ruși și polonezi, după cum ne precizează invitatul ediției de astăzi a emisiunii noastre.

Stimate cititor și ascultător, pentru că în ediția de astăzi a emisiunii noastre am vorbit despre domnia lui Ivan cel Groaznic, în cele ce urmează, de la domnul profesor Leonte Ivanov, specialist în filologie, aflăm amănunte concrete despre cruzimile săvârșite în Rusia acestor vremuri de către „opricinina”; de asemenea, în această perioadă semnalăm și primul caz de scriitor disident, fiind vorba de Andrei Mihailovici Kurbski, refugiat în Livonia (refugiul acestuia fiind considerat act de trădare); apoi, Kurbski poartă cu țarul o interesantă corespondență (netradusă în limba română); aflăm, aproape de final, detalii despre crima comisă de către Malyuta Skuratov, la ordinul lui Ivan al IV-lea, asupra Mitropolitului Filip, pentru că nu a dat binecuvântarea asaltului asupra orașului Novgorod.

Raportat la cele prezentate, conchidem printr-o notă mai optimistă despre domnia lui Ivan al IV-lea, amintind că, la 23 februarie 1551, țarul convoacă un sinod bisericesc la care înmânează prelaților un document numit „Stoglav” cu privire la reformele pe care intenționează să le întreprindă pentru a însănătoși, astfel, funcționarea Bisericii. Concret, stareții și mănăstirile nu vor mai putea face nici o achiziție fără încuviințarea suveranului (n.n. decizie nerespectată niciodată), se va interzice mănăstirilor să dea împrumut bani cu camătă. Fiecare oraș va avea școala lui, deservită de către preoți și de către dieci; se va preda scrierea, cititul, aritmetica, cântul, religia, bunele maniere.

Într-o viitoare ediție a emisiunii noastre, povestim despre începuturile domniei Romanovilor în Rusia, motiv în plus de a fi alături de Radio România Iași, în fiecare seară de miercuri, începând cu ora 20 și 30 de minute.

Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca în ziua de miercuri, 20 MARTIE 2024, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5, respectiv 96,3 MHz/FM) pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.

Ne auzim, online, AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/

   Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN