Radu Andrei, arhitect, vicepreședinte al Asociației ”ACTUM – Ambulanța pentru monumente Moldova Nord”: ”în protecția și valorificarea monumentelor istorice, primul lucru pe care trebuie să-l reușești este să-i faci pe oameni să iubească monumentele”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (10.03.2024)

Publicat de hdaraban, 10 martie 2024, 23:15 / actualizat: 20 martie 2024, 18:00

La ”Weekend cu prieteni”, despre trecut, cât de fidelă este păstrată imaginea sa prin prisma construcțiilor vechi, a monumentelor istorice. Există preocupări ale autorităților, dar poate mai spectaculos este demersul în acest plan pe care îl face mediul asociativ, cel reprezentat de organizațiile neguvernamentale.

În acest sens, poate fi invocată și ideea de voluntariat. Exemplul îl regăsim în dreptul Asociației ”ACTUM – Ambulanța pentru monumente Moldova Nord”.

În fapt, este vorba despre o rețea la nivel național prin ale cărei acțiuni se dorește salvarea monumentelor.

Pentru a aduce la Radio Iași povestea intervențiilor făcute cu voluntari prin intermediul asociației, a răspuns invitației la dialog conferențiar doctor arhitect Radu Andrei, de la Facultatea de Arhitectură ”George Matei Cantacuzino” din cadrul Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi”.

Din postura de vicepreședinte al orgzaniației, el a vorbit despre realizarea acoperișului la hanul de la Deleni, dar și despre intervențiile f la podul lui Ștefan cel Mare de la Zlodica, toate în județul Iași.

În contextul enumerării acțiunilor întreprinse, arhitectul a precizat că Asociația ACTUM a depus o cerere de clasare a Parcului Copou.  Grădina publică de la Iași, devenind monument, va fi protejată și supusă unor condiții mult mai atente la intervenții.

Ca o idee generală desprinsă din interviu, invitatul a spus că ”în protecția și valorificarea monumentelor istorice, primul lucru pe care trebuie să-l realizezi este să-i faci pe oameni să iubească monumentele”.

Horia Daraban: Până la urmă, care este relația românilor și a autorităților cu monumentele, clădirile-monument?

Radu Andrei: Asta e o întrebare grea, pentru că răspunsul este puțin trist, pentru că nu există implicarea pe care ar trebui să o aibă comunitatea în acest domeniu. Nu există o asociere cu identitatea proprie în ceea ce privește monumentul istoric, ceea ce probabil că este o problemă pe care o moștenim din comunism, dar sperăm ușor-ușor să scăpăm de ea.

Horia Daraban: Pe acest fundal intervine Asociația ACTUM, cum spuneam în introducere, implicată în acest proiect național?

Radu Andrei: Da, nu suntem prima asociație care a pornit proiectul, dar ne-am bucurat foarte mult în 2019, când a venit Eugen Vida, cel care a pornit întreg proiectul, să ne implicăm în așa acțiuni. Chiar am fost foarte bucuros să văd că sunt alți oameni care vor să se implice voluntar, fără prea multă condiționare de vreun fel.

Horia Daraban: Putem defini ce v-ați propus dumneavoastră prin Asociația ACTUM în relația cu monumentele, ceea ce se găsește în cele trei județe, Suceava, Iași, Botoșani?

Radu Andrei: Proiectul ”Ambulanței” dorește în primul rând să facă intervenții de urgență, să salveze monumentele istorice, cele care sunt în pericol. Dar mai sunt și o serie de obiective secundare, cum ar fi să crească coeziunea comunităților, ceea ce este iarăși una din problemele de care ne lovim cel mai mult. Pentru că, dacă o comunitate nu își însușește monumentele pe care le are, acele monumente nu au o soartă fericită. Deci, în primul rând, în protecția și valorificare a monumentelor istorice, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să-i faci pe oameni să iubească monumentele.

Horia Daraban: E greu?

Radu Andrei: Câteodată, da, câteodată, nu.

Horia Daraban: Ne puteți da un exemplu?

Radu Andrei:  Depinde foarte mult și de regimul juridic al monumentului, pentru că, dacă e un monument public și lumea se atașează mai ușor de el sau simte că e al lor, implicarea poate este mai mare. Depinde acum și care sunt asociațiile pe care le fac oamenii cu respectivul monument. La Zlodica, am avut de restaurat Podul lui Ștefan cel Mare și am avut o implicare extrem de activă acolo.

Horia Daraban: Spuneați de coeziunea comunității și ați oferit dumneavoastră un răspuns în acest sens. Ați făcut și o precizare legată de monumentele în pericol. Sunt numeroase exemple în zona Moldovei?

Radu Andrei: Sunt foarte multe, care sunt fie singure în pericol, fie ajutate. Adică, din nefericire, sunt și cazuri în care terenul de sub monument pare mai valoros pentru un investitor și atunci, câteodată, sunt și intervenții la limita legalității prin care totuși sunt afectate monumentele.

Horia Daraban: Poate face asociația ceva în acest sens?

Radu Andrei: Acum, este important și de definit conceptul de monument, pentru că, dacă vorbim de patrimoniu, în general, aici includem toate elementele valoroase din mediul construit. Însă, monumente protejate de lege sunt doar unele și cele neprotejate, evident că sunt în pericol mai mare și asociația are această putere de a iniția clasarea acestor elemente valoroase. Puteți da.

Horia Daraban: Puteți da un exemplu de astfel de demers?

Radu Andrei: La Parcul Copou, ne-am implicat și am depus o cerere de clasare și acum este în desfășurare. Institutul Național al Patrimoniului face dosarul de clasare, Parcul Copou devenind monument va fi protejat și supus unor condiții mult mai atente la intervenții.

Horia Daraban: Putem povesti despre o intervenție pe care ați avut-o anul trecut în județul Iași, în comuna Deleni?

Radu Andrei: Da, la Deleni, e o poveste relativ mai lungă, pentru că acolo este vorba de un proprietar privat, care a fost foarte drăguț, este moștenitor al familiei Ghica. Deci a fost foarte deschis spre o intervenție de genul ăsta, care presupune o acțiune culturală și în final, să zic înalt. Am avut sprijin din partea lui, în sensul că am avut acces în zona respectivă și ne-a sprijinit. Din fericire, ne-a sprijinit și un vecin cu utilități, pentru că asta este una din problemele importante.

Horia Daraban: Să spunem ascultătorilor despre ce clădire este vorba.

Radu Andrei: Da, este vorba de hanul din Deleni, unul din puținele hanuri rămase în zona Moldovei, ceea ce îl ridică pe o treaptă de importanță superioară, pentru că este, să zicem, o categorie pe cale de dispariție Acum, han este mult spus. Probabil că ne închipuim o clădire impunătoare și pregătită să-și primească oaspeții.

Din nefericire, cred că de mai bine de 60 de ani această clădire este în ruină și timpul o degradează tot mai mult. Și a fost unul din motivele pentru care am vrut să ne implicăm în acest proiect. Un alt motiv a fost și o cerere de la domnului președinte al Direcției pentru Cultură din Iași, care a solicitat asociației noastre să luăm niște măsuri. Acolo a fost foarte interesant pentru că ne-am dat seama că singura metodă de a salva această clădire este să-i facem un acoperiș de protecție. Evident, un acoperiș temporar și care cumva reia silueta acoperișurilor din timpul respectiv.

Horia Daraban: Zidurile hanului, îmbrăcate în vegetație.

Radu Andrei:  Am reușit să le curățăm cu voluntari și asta e cea mai grea parte a intervențiilor noastre, etapa de curățare. Am avut acolo copaci crescuți la interior. Deci am avut o săptămână efectiv de defrișat o mică junglă interioară.

Horia Daraban: După aceea, ați ridicat acel acoperiș?

Radu Andrei: Da, după aceea am ridicat acoperișul. Nu este total finalizată intervenția. Vrem să punem un strat de tablă pentru că vrem să dureze mai mult construcția.

Horia Daraban: Satisfacție, la final?

Radu Andrei: Întotdeauna, pentru că îți dai seama că ai reușit să salvezi ceva extrem de valoros.

Horia Daraban: Ce reacții aveau localnicii când au văzut că lucrați acolo?

Radu Andrei: Puțini s-au exprimat, dar, evident, întotdeauna când facem asemenea intervenții primim respectul celorlalți, pentru că părem așa puțin nebuni că ne apucăm să facem cu voluntari asemenea lucrări complicate.

Horia Daraban: Dincolo de hanul de la Deleni, alte intervenții?

Radu Andrei: Am mai coordonat și intervenții la podul de la Zlodica. Acolo a trebuit să curățăm zidăria, mortarele erau spălate de zeci de ani, sute de ani, probabil, și am putut introduce niște elemente de 50 de cm nestingherit prin zidărie. Deci am avut goluri foarte mari de umplut. Acolo era o construcție, în principiu, suficient de solidă, dar, în momentul când am curățat, am văzut cât de fragilă este, mai ales că podul este folosit.

Horia Daraban: Spuneați de voluntari, găsiți oameni?

Radu Andrei:  Da, găsim și trebuie, la un moment dat, să mai și renunțăm la ei, pentru că se înscriu mai mulți. Există această dragoste pentru șantier și pot să vă spun că nu vin doar studenți de la Arhitectură, pentru care aceste intervenții sunt extraordinare pentru formarea lor. Vin foarte mulți din foarte multe domenii, oameni de toate vârstele și este  interesant pentru că pare că renaște comunitatea și dragoste pentru istorie.

Horia Daraban: Pentru că tot vorbim despre voluntari, la 1 martie ați deschis sesiunea de înscrieri.

Radu Andrei: Da, există o platformă pe care ei se pot înscrie și acolo se găsește, de fapt, o listă cu toate intervențiile de la toate asociațiile din țară și, în funcție de disponibilitate, se pot înscrie pe anumite perioade la diverse intervenții. Anul acesta, intervenția noastră se referă la o biserică din lemn din Ionășeni, din Botoșani, care este extraordinară. Nu mai spun de locul în care se află, într-o livadă, parcă e o bucățică ruptă din rai și e o biserică mică din lemn, cu acoperiș din șindrilă. Iar intervenția asta vizează, înlocuirea acestei învelitori din șindrilă pentru că, evident, aceste învelitori nu au o viață foarte lungă, trebuie refăcute.

Horia Daraban: Cât timp preconizați că va dura această intervenție?

Radu Andrei: Probabil că trei săptămâni cu voluntari, cu meșteri. Deci folosim și meșteri tradiționali. La Fălticeni, prima intervenție din 2020, am avut un acoperiș de șindrilă peste Casa Memorială Ion Creangă din Fălticeni și am avut oameni cu cunoștințe, cu pricepere.

Horia Daraban: Din toate aceste exemple reiese un mesaj cu caracter general și care să facă referire la relația noastră și raportarea noastră la monumentele istorice?

Radu Andrei: Sigur că da, vă spuneam că este unul din obiectivele principale ale proiectului. Vrem să facem lumea să iubească din nou istoria și monumentele și să înțeleagă că, chiar dacă nu sunt ale lor, proprii, aceste monumente le definesc identitatea și le definesc propria personalitate.

Interviu realizat de Horia Daraban.

Varianta audio a dialogului:

Sursa foto: Radu Andrei