Leonard Lunguleac, desktop publisher al Revistei „Kitej-Grad”, invitat al emisiunii Comunități Etnice/Ruși Lipoveni din 10 APRILIE a.c., de pe undele Radio Iași, h. 20 și 30 de minute, cu Dumitru ȘERBAN
Publicat de Andreea Drilea, 9 aprilie 2024, 08:30
În emisiunea de astăzi, invitat la microfonul Radio Iași îl avem pe domnul Leonard Lunguleac, tehnoredactor (desktop publisher) al Revistei „Kitej-Grad”, periodic al Comunității Rușilor Lipoveni din România. „Kitej-Grad”, revistă lunară de cultură și istorie, apare sub coordonarea Centrului de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România.
Stăm de vorbă cu domnul Leonard Lunguleac pentru că, nu demult, revista despre care vorbim a ajuns la Numărul 300 iar, cu acest prilej, ne-am gândit să facem o incursiune în trecutul și prezentul acesteia.
Avem în fața ochilor Numărul 200 (august 2015) al revistei „Kitej-Grad”, în paginile căruia semnează nume mari de pe tărâmul slavisticii din țara noastră: Leonte Ivanov, Marina Vraciu, Pavel Tudose, specialiști în Filologie. Alături de mesajele adresate colegiului de redacție, cu prilejul editării Numărului 200, de către conducerea Comunității Rușilor Lipoveni din România, în paginile acestui număr găsim un text semnat de către regretatul dascăl, specialist în Filologie, Ilie Danilov, în conținutul căruia citim: Grupul celor patru „vinovați” adică Petru Ivanof, Emil Iordache, Leonte Ivanov și cu mine ne-am adunat la Catedra de Slavistică pentru a pune la punct toate detaliile legate de apariția revistei. Am căzut de acord asupra numărului de pagini, am convenit că din cele douăsprezece pe care ne angajăm să le realizăm, doar patru să fie în rusă, iar celelalte în limba română. Rămânea doar să stabilim numele revistei. Emil Iordache, Dumnezeu să-l odihnească, propusese „Vostok”. Am sărit ca ars: prea semăna cu denumirile unui program spatial al fostei URSS. Noi aveam nevoie de un nume metaforă, de ceva care să șocheze dar, în același timp, să incite la meditație. Pentru că revista trebuia să poarte un nume, el a izvorât din legendă și a fost… „Kitej-Grad”.
Mai târziu, în emisiunea noastră, povestim legenda cetății Kitej însă, până atunci, nu ne rămâne decât să începem dialogul cu Leonard Lunguleac, cel care ne vorbește despre atribuțiile pe care le are în ceea ce privește apariția periodicului, cu accent pe numele semnatarilor textelor din paginile revistei; interesant este că publicarea revistei este constantă, ceea ce arată durabilitatea actului cultural în sânul Comunității Rușilor Lipoveni din România.
Stimați prieteni, pentru că vorbim, în ediția de astăzi a emisiunii noastre, despre „Kitej-Grad”, revistă lunară de cultură și istorie, periodic ce apare sub coordonarea Centrului de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România, precizăm, conform legendei, că odată, demult, la aflarea veștii năvălirii tătarilor, locuitorii cetății Kitejului, situată pe o insulă în mijlocul unui lac imens, s-au adunat laolaltă și au început să se roage Lui Dumnezeu să-i apere de urgia păgână. Dumnezeu a scufundat insula, iar când năvălitorii, dezamăgiți, au făcut calea întoarsă, Atotputernicul a ridicat cetatea la suprafață și nimeni dintre locuitorii ei n-a pățit nimic. În secolul al XVII-lea, când are loc schisma Bisericii Ortodoxe Ruse, adepții ritului vechi, prigoniți de autoritățile țariste, își amintesc de legenda Kitej-gradului și purced în căutarea misterioasei cetăți unde să-și practice nestingheriți religia. Pentru rușii-lipoveni din România, Kitej-gradul a fost găsit în Delta Dunării, în Bucovina, pe plaiurile dobrogene, în Moldova, în Ialomița.
Stimați prieteni, vă reamintim că, în ediția de astăzi a emisiunii noastre, stăm de vorbă cu domnul Leonard Lunguleac, responsabil de versiunea electronică a Revistei „Kitej-Grad”, periodic al Comunității Rușilor Lipoveni din România; revista apare sub coordonarea Centrului de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România.
Invitatul ediției de astăzi a emisiunii noastre este absolvent al Facultății de Litere, specializarea Slavistică și Literatură universală și comparată, ulterior terminând și Masteratul de Literatură universală și comparată, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Atât fiul, Alexandru Lunguleac, invitat într-o ediție trecută a emisiunii noastre, cât și tatăl, Leonard Lunguleac, de-a lungul anilor, au semnat în paginile revistei „Kitej-Grad” texte foarte interesante care surprind atât tradițiile etnicilor staroveri din România, cât și subiecte din cultura rusă. De exemplu, în Numerele 11-12 (287-288), noiembrie-decembrie 2022, invitatul ediției semnează studiul Prin Matematică – Utopie. În Noi (roman scris de către Evgheni Zamiatin).
Astăzi, după cum bine știți, invitat la microfonul Radio Iași îl avem pe domnul Leonard Lunguleac, desktop publisher al Revistei „Kitej-Grad”, periodic al Comunității Rușilor Lipoveni din România. „Kitej-Grad”, revistă lunară de cultură și istorie, apare sub coordonarea Centrului de Studii și Cercetări privind Rușii Lipoveni din România.
L-am invitat la dialog pe domnul Leonard Lunguleac pentru că, nu demult, revista „Kitej-Grad” a ajuns la Numărul 300 iar, în următoarele minute, aflăm amănunte despre munca pe care o întreprinde în ceea ce privește alcătuirea, număr de număr, a publicației de față. În numărul 300, dar și în următoarele, găsim câteva traduceri foarte interesante realizate de către doamna profesor Marina Vraciu, specialist în Filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
O temă pe care, în exclusivitate, doamna profesor ne-o traduce și care este surprinsă în paginile revistei „Kitej-Grad” se referă la Răspunsurile din Pomorie, „considerată o lucrare colectivă, Răspunsurile au fost elaborate în general de Andrei Denisov, scriitor, întemeietorul Pustiei de la Vîg. Este o prezentare a doctrinei credincioșilor de rit vechi în forma unor răspunsuri la 106 de întrebări prezentate în scris. Se prezintă aici principalele puncte de disensiune între staroveri și biserica oficială: semnul crucii, numărul de Aliluia, reprezentarea crucii, jertfa pâinii și a vinului, scrierea numelui Mântuitorului, formularea Simbolului credinței și altele. Unul din punctele discutate se referă la reprezentarea icoanelor. Lucrarea există în manuscris, în volum de 366 de pagini”. Despre toate acestea, invitatul ediției de astăzi doar ne amintește și, poate, în următoarea perioadă, doamna profesor ne va oferi mai multe detalii.
Din ultima intervenție audio pe care o difuzăm, aflăm amănunte concrete despre alte proiecte cărturărești care au văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România și cărora invitatul ediției de astăzi a emisiunii noastre le-a asigurat partea tehnică. Dintre acestea, amintim: Scurtă istorie a Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, de F. E. Melnikov, vol. I și II; Viaţa protopopului Avvakum de el însuşi scrisă; În Căutarea Tărîmului Izbăvitor, de prof. Leonte Ivanov; catalogul-album „Biblioteca Mănăstirii Uspenia. Catalogul cărții vechi și rare, sec. XVI-XVII”, vol. I, rodul muncii doamnei Anca Libidov, profesor de Limba și literatura română, doctor în istorie, cercetător în cadrul Comunității Rușilor Lipoveni din România (CRLR) și a arhidiaconului Amfilohie Chioc de la așezământul monahal „Uspenia” din localitatea Slava Rusă, jud. Tulcea și multe, multe altele.
Raportat la cele prezentate, conchidem prin cuvintele: „Nu trebuie să arzi cărți pentru a distruge o cultură. Trebuie doar să-i faci pe oameni să nu le mai citească” – Ray Bradbury; „În cazul cărților bune, scopul nu este să vezi câte dintre ele poți citi, ci, mai degrabă, câte pot ajunge la tine” – Mortimer J. Adler; „O carte trebuie să fie un topor pentru a sparge marea de gheață din interiorul nostru”, Franz Kafka.
În speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca miercuri, 10 APRILIE 2024, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.
Ne auzim, online, AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
