Ascultă Radio România Iași Live

La Observatorul Astronomic de la Bârlad, un nou telescop performant, unul dintre cele mai bune din țară. Muzeograful Ciprian Vîntdevară, despre fenomenele astronomice ale verii. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (23.06.2024)

La Observatorul Astronomic de la Bârlad, un nou telescop performant, unul dintre cele mai bune din țară. Muzeograful Ciprian Vîntdevară, despre fenomenele astronomice ale verii. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (23.06.2024)

Publicat de hdaraban, 23 iunie 2024, 23:59 / actualizat: 26 iunie 2024, 15:52

Este esențial să-ți ții privirea pe unde vrei să-ți porți și pașii, dar e important ca uneori să te oprești ca să cauți și în infinitatea cerului. Cu siguranță, și în această cheie poate fi interpretată vestea de la Bârlad, mai exact de la Muzeul ”Vasile Pârvan”.

Este cunoscut faptul că și prin pasiunea pentru studiul Universului, domnul Ciprian Vîntdevară, muzeograf, șef secție la Observatorul Astronomic din orașul vasluian, este deschis apetitul, deopotrivă, celor mici și celor mari, pentru a căuta în profunzimile cerului.

De această dată, am aflat că a fost achiziționat un nou telescop, unul din cele mai performante instrumente de acest tip din țară.

În interviul de la ediția ”Weekend cu prieteni” din 23 iunie 2024, domnul Ciprian Vîntdevară a povestit ce face ca noul telescop să fie atât de bun pentru a surprinde crâmpeie ale Universului.  

Mai mult decât atât, interlocutorul a povestit despre evenimentele pregătite pentru această vară, iar într-o cheie filosofică, a mărturisit că studiul Universului te întoarce cu gândul tot către casă, către ”punctul palid albastru” numit Terra.

 


Horia Daraban: De ce un nou telescop la Observatorul Astronomic de la Bârlad?

Ciprian Vîntdevară: De la deschiderea planetarului, din 2000 și până în prezent, am încercat în permanență la Muzeul ”Vasile Pârvan”, la Secția de Astronomie, să aduc noutăți, să atrag publicul, să găsesc soluții de finanțare, astfel încât să se bucure cât mai mulți bârlădeni de acest serviciu, dar nu numai bârlădeni, dar ci și pasionați din județul Vaslui sau poate chiar și din țară.

 De asta am și înființat un club de astronomie, imediat la un an după ce s-a deschis Planetariul, și, după aceea, a urmat modernizarea Observatorului Astronomic. Am achiziționat diferite camere, accesorii. Mă refer la telescopul de cercetare, pentru că noi facem, printre altele, și cercetare științifică în domeniul astronomiei la un nivel destul de serios. Avem și multe descoperiri în domeniu, dar am pus în același timp accent și pe partea de popularizare în rândul publicului a astronomiei și a științei.

Din acest motiv, noi avem în permanență program cu public, tocmai pentru a populariza astronomia în rândul publicului. Ne-am dorit un telescop mai mare, pentru că un instrument mai mare înseamnă să captăm mai multă lumină din spațiu. De fapt, ce facem cu telescoapele? La ce folosim un telescop în acest domeniu? Să captăm lumină din spațiu, lumină care iese foarte slabă, ce vine de la obiecte îndepărtate. Iar având în vedere că suntem și în oraș și suntem contaminați cu lumina artificială, noi nu o numim poluare luminoasă, m-am gândit că un telescop cu o oglindă mare, care are o apertură mare de 50 de cm, cum este noul telescop achiziționat, va permite să vedem destul de bine roiuri de stele, nebuloase, galaxii din Univers, cum ar fi Andromeda, dar și alte galaxii mai îndepărtate. Deci este un lucru extraordinar că putem să ne bucurăm de univers la propriu din mijlocul orașului, folosind acest instrument, acest telescop

Horia Daraban: Costisitoare achiziționare a acestui telescop?

Ciprian Vîntdevară: El a fost achiziționat din două părți; în primul rând, din bugetul muzeului și o altă parte, din sponsorizări private. În total, ar fi suma de vreo 7000 euro. Nu ar fi o sumă extraordinar de mare. Sunt telescoape și mai scumpe și mai mari și mai performante. E unul din cele mai mari telescoape din țară. Nu este singurul.

Horia Daraban: Imensitatea Universului, studierea acestui nesfârșit, ce gânduri trezește, domnule Vîntdevară? Ce sentimente?

Ciprian Vîntdevară: În primul rând este un sentiment, cum să vă explic, ne simțim destul de mici în imensitatea Universului și trăim pe o planetă foarte fragilă, dacă nu reușim să avem grijă de ea, nu știu ce se va întâmpla în viitor. Asta depinde de noi. Spațiul este enorm de mare, enorm de vast, noi cunoaștem foarte puțin și, cel puțin, pe mine mă bucur faptul că pot să împărtășesc cu oamenii obișnuiți, cu publicul obișnuit, atât cât cunoaștem noi despre Univers și despre spațiu.

Horia Daraban: Deci, într-un fel, privirea ațintită către infinitul Universului trezește gânduri legate de casa noastră, de planeta noastră?

Ciprian Vîntdevară: Exact cum spunea ca Carl Sagan, în cartea ”Palidul punct albastru”, făcea referire la Sonda Voyager, când a ajuns, undeva, la periferia sistemului solar, dincolo de planetele Uranus și Neptun, a întors camerele pentru o ultimă privire spre Pământ de la o distanță enorm de mare, de la aproape 5 miliarde km distanță, și, în imagine se vede Pământul, ca o steluță foarte palidă albastră și o dâră de praf luminat de soare, praful din planul sistemului solar. Și, în descriere, tocmai la asta se referea, la un palid punct albastru suspendat de un fir de praf. Deci, practic, asta suntem noi în imensitatea spațiului cosmic și normal că ne gândim că, deocamdată, asta este singura noastră casă, până când o să reușim să plecăm pe alte planete, să evoluăm atât de mult încât specia noastră să se deplaseze și în afara Pământului, adică să deplaseze, în sensul să colonizăm și alte planete din Sistemul Solar.

Horia Daraban: Cu acest gând, ne întoarcem cu picioarele pe pământ și spunem că e început de vacanță. Așadar, în perioada următoare, ce pregătiți la muzeu, dar și dincolo de spațiul acestuia? De tradiție este organizarea unei tabere.

Ciprian Vîntdevară: Da, până la tabăra de astronomie, avem, în primul rând, un eveniment și o activitate foarte importantă. Va fi Școala de Vară de Astronomie ”Descoperă Universul”. Va fi ediția a douăsprezecea anul acesta și se va desfășura în perioada 10-13 iulie. Este o activitate la care țin foarte mult. Ea va avea loc la sediul muzeului, acolo unde se află și Observatorul Astronomic. Timp de patru zile ne întâlnim după-amiaza, de pe la ora 18:00 până seara târziu și împreună cu lectorii, membrii Clubului de Astronomie, vom susține diferite prezentări, cursuri, experimente. După aceea, vor fi observații astronomice prin telescop. Va fi așa intensiv, pentru că timp de patru zile vom face acest lucru. În august, va fi Tabăra de Astronomie ”Să cunoaștem cerul”. Ediția a unsprezecea va fi anul acesta, în perioada 29 august – 3 septembrie.

Acolo, e în general, participă pasionații de astronomie. Au prioritate membrii clubului. Posibil să luăm și telescopul acesta mare plus alte telescoape pe care le avem în dotare și ne vom deplasa în județul Vaslui, la Dodești, la mai puțin de 30 de kilometri de Bârlad. Noi amplasăm tabără undeva într-o zonă izolată, avem corturi, sunt alte condiții decât la o tabără obișnuită. Nouă ne place să fim în natură, în aer liber, la cort și stăm aproximativ o săptămână acolo, în câmp, toată noaptea observăm cerul.

 Sigur, pe lângă pasionații de astronomii pot să mai participe și alți doritori, dacă întrunesc condițiile minim necesare să aibă în dotare cort, să vină cu diferite echipamente personale sau mai există și varianta să vină, cum s-a mai întâmplat și la alte ediții, seara, stau cu noi la observații și, după aceea, se retrag.

Horia Daraban: Pentru că ați vorbit dumneavoastră despre evenimente pe care urmează să le organizați, cel mai important fenomen astronomic al verii?

Ciprian Vîntdevară: Pe timpul verii, există un fenomen astronomic, cred că toată lumea îl cunoaște și a auzit de acesta. Vorbim despre Perseide, ploaia de stele căzătoare. Perseidele au, de regulă, maximul undeva pe la mijlocul lui august, 12-13 august.

După cum ați observat tabăra noastră, o organizăm undeva pe la sfârșit de august. În ultimii doi, trei ani, am organizat tabăra exact în momentul maxim al Perseidelor. Anul acesta, nu facem acest lucru din simplul motiv că avem lună plin sau aproape lună plină, lună în creștere în perioada respectivă și, cu alte cuvinte, fenomenul devine aproape invizibil. Deci fenomenul există, dar nu se va vedea din cauza lunii.

 

Varianta audio a interviului:

 

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=sEnhg-1FDFo[/youtube]

Etichete:
Raluca Cebere, reporter ”Incubator” ne-a colindat în matinalul cu Adina Șuhan
Emisiuni marți, 24 decembrie 2024, 08:44

Raluca Cebere, reporter ”Incubator” ne-a colindat în matinalul cu Adina Șuhan

Raluca Cebere, reporter ”Incubator” ne-a colindat, în Ajunul Crăciunului, în matinalul cu Adina Șuhan. Raluca și Adina ne îndeamnă să nu...

Raluca Cebere, reporter ”Incubator” ne-a colindat în matinalul cu Adina Șuhan
Dramaturgi români contemporani – INVITAȚIILE THALIEI cu Alex Aciobăniței (23.12.2024)
Emisiuni luni, 23 decembrie 2024, 10:28

Dramaturgi români contemporani – INVITAȚIILE THALIEI cu Alex Aciobăniței (23.12.2024)

Considerată de autorul său, ieșeanul Sorin Cotlarciuc, drept o piesă tragi-comică absurdă, ”Șapca venețiană” promovează dialoguri pline...

Dramaturgi români contemporani – INVITAȚIILE THALIEI cu Alex Aciobăniței (23.12.2024)
Colindători în matinalul Radio România Iași
Emisiuni luni, 23 decembrie 2024, 09:50

Colindători în matinalul Radio România Iași

Colindători în matinalul Radio România Iași.   Frații Cojocaru, Ștefania și Ciprian, din Neagra Șarului, județul Suceava, doi artiști...

Colindători în matinalul Radio România Iași
Baba Dochia – între mit și adevăr – moment artistic din programul Festivalului „Teodorenii” – subiect al emisiunii Viața Rromilor de luni, 23 DECEMBRIE 2024, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN
Emisiuni luni, 23 decembrie 2024, 07:29

Baba Dochia – între mit și adevăr – moment artistic din programul Festivalului „Teodorenii” – subiect al emisiunii Viața Rromilor de luni, 23 DECEMBRIE 2024, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN

În ediția de astăzi a emisiunii noastre, vă prezentăm prima manifestare din programul Festivalului „Teodorenii”, ediția a X-a, festival...

Baba Dochia – între mit și adevăr – moment artistic din programul Festivalului „Teodorenii” – subiect al emisiunii Viața Rromilor de luni, 23 DECEMBRIE 2024, ora 20:30 – cu Dumitru ȘERBAN
Emisiuni duminică, 22 decembrie 2024, 18:11

Corul Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași vă colindă la Univers Muzical cu Daniela Vlad

Universitatea Națională de Arte George Enescu din Iași vă colindă și prin intermediul nostru! Concertul lor de Crăciun a avut loc pe 11...

Corul Universității Naționale de Arte George Enescu din Iași vă colindă la Univers Muzical cu Daniela Vlad
Emisiuni sâmbătă, 21 decembrie 2024, 08:42

„Acasă vin mereu”, dar de Crăciun de la Maria și Simona Alexandroae. Despre pasiunea pentru muzică și cum se făurește o piesă muzicală, în matinal cu Adina Șuhan

„Acasă vin mereu”, dar de Crăciun de la Maria și Simona Alexandroae Simona Alexandroae, fondator Clubul de Artă „Music Land...

„Acasă vin mereu”, dar de Crăciun de la Maria și Simona Alexandroae. Despre pasiunea pentru muzică și cum se făurește o piesă muzicală, în matinal cu Adina Șuhan
Emisiuni vineri, 20 decembrie 2024, 20:02

21 decembrie, 18:03-20:00 Gala de Crăciun a Liceului Teoretic „Varlaam Mitropolitul” Iași, la Univers Muzical cu Daniela Vlad

Muzica, mijloc de ancorare în timpuri străvechi, în stare să ne readucă pe noi, cei veșnic grăbiți, înapoi la viteza normală a vieții, la...

21 decembrie, 18:03-20:00 Gala de Crăciun a Liceului Teoretic „Varlaam Mitropolitul” Iași, la Univers Muzical cu Daniela Vlad
Emisiuni vineri, 20 decembrie 2024, 09:49

Poveste de Crăciun la Rediu, în acest weekend! Grigore Nepotu, director ZMI, ne-a invitat la distracție și cumpărături, în matinal cu Adina Șuhan

Gașca Zurli la Rediu, în acest weekend. Mâine, 20 decembrie, la Poveste de Crăciun Eveniment organizat de Zona Metropolitana Iași Mesajul ZMI:...

Poveste de Crăciun la Rediu, în acest weekend! Grigore Nepotu, director ZMI, ne-a invitat la distracție și cumpărături, în matinal cu Adina Șuhan