La Nuremberg, Germania, record românesc: cel mai lung brâu, peste 1600 de metri. Implicate, zeci de asociații din întreaga lume. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (30.06.2024)
Publicat de hdaraban, 30 iunie 2024, 16:34 / actualizat: 9 august 2024, 11:32
Mergem pe ideea reușitei, că ceea ce îți propui duci la bun sfârșit. E și cazul a ceea ce au vrut să facă exponenți ai comunității românești din Nuremberg, Germania.
Prin intermediul mediului asociativ, conaționalii sunt activi, iar prin acțiunile, evenimentele organizate dau noi dimensiuni cursului orașului din sud-estul țării. Dovezi în acest sens sunt multele inițiative ale Centrului Cultural Româno-Moldo-German ”Dumitru Dorin Prunariu”.
Una dintre ele a avut punct final în această vară. Este vorba de realizarea celui mai lung brâu românesc, peste 1600 de metri. Implicate, zeci de asociații din întreaga lume, sute de români.
Povestea a fost spusă la ”Weekend cu prieteni” de doamna Ionela van Rees-Zota, coordonatoarea asociației românești de la Nuremberg. Important de precizat și că, în zona metropolitană a orașului german, românii constituie cea mai numeroasă minoritate.
Horia Daraban: Cum începe povestea reușitei de Cartea Recordurilor? Un brâu cu motive românești, să spunem.
Ionela van Rees-Zota: Ideea a este de acum vreo câteva luni. Acum trei luni și ceva, la începutul lunii februarie, la o șezătoare din cadrul Centrului Cultural, pe care o coordonează doamna Daniela Lăstun, ne-a venit ideea să facem un brâu care să ne unească, să facem ceva să unim toți românii de pretutindeni. Și așa, pe data de 24 februarie, chiar de Dragobete, am invitat românii de pretutindeni să se alăture proiectului nostru cu un brâu de un metru și douăzeci de centimetri, lățimea de șapte, opt centimetri. A fost era perioada de trimitere și de coasere, ca până pe data de 23 iunie să ajungă la Nürnberg pentru a fi măsurat. Și așa ne-a venit ideea să facem cel mai lung brâu din lume, care a devenit chiar și cel mai greu brâu pentru că a cântărit 70 de kilograme.
Horia Daraban: Ce lungime, doamna Zota?
Ionela van Rees-Zota: Păi, avem 1667,41 de metri.
Horia Daraban: Și cum a fost măsurat?
Ionela van Rees-Zota: A fost strâns tot. Deci toate brâiele au fost unite într-unul singur, după care a fost făcut un glob mare, care a fost desfășurat de către membrii jurului și s-a format alt glob, iar brâul final, de fapt, cum scria cineva într-un comentariu, ”hora persoanelor care au fost prezente acolo era activă, dar în același timp, și brâul dansa o horă de pe un ghem pe altul, atunci când a fost măsurat”.
Horia Daraban: Participanți la acest proiect, la acest demers, îmi imaginez, din toată lumea.
Ionela van Rees-Zota: Foarte, foarte multe țări s-au alăturat nouă, chiar și din Noua Zeelandă. Am avut o asociație a românilor de acolo, care au trimis un brâu. Deci, peste 1000 de persoane, ca să vă urmați o idee, au contribuit la acest proiect. Au fost zeci de asociații, sute de persoane din cadrul asociațiilor.
Horia Daraban: A fost dificil să chemați conaționalii din diferite țări ale lumii să participe la acest proiect?
Ionela van Rees-Zota: A existat o deschidere pe care nici noi nu ne-am imaginat-o. La început, am spus ”ok, vom vedea”. Ne așteptam să primim cinci, șase sute de metri de la toate asociațiile care se ”înhămaseră” la acest proiect, dar toate asociațiile se cunosc între ele, au dat vestea mai departe și am văzut că vin și alte asociații, vin și alte persoane fizice care vor să se alăture proiectului. Deci, pur și simplu, nu a fost greu deloc să-i strângem, pentru că românul, atunci când este unit, face magie. Iată că și de data asta a făcut magie și am făcut cu toții, de fapt, și am atins un record la care nici măcar nu ne gândeam.
Horia Daraban: Ce se întâmplă mai departe cu reușita dumneavoastră, cu brâul de la Nuremberg? Rămâne în oraș, se întoarce, pe segmente, în țările de unde a venit?
Ionela van Rees-Zota: Deocamdată, nu se va întoarce, cu toate că o parte din persoane o să-l vrea înapoi. Dar până la sfârșitul acestui an, nu se va desface acest brâu, pentru că doamna eurodeputat Maria Grapini, care a fost prezentă la noi, vrea ca acest brâu să fie expus în centrul Parlamentului European din Bruxelles, pentru ca toată puterea politică de acolo, să zic așa, să vadă unitatea românilor, ca un simbol al unirii, al unității, al iubirii față de ceea ce facem noi, față de folclorul nostru și de tradițiile noastre românești. Așa că preconizăm că în septembrie, octombrie că va fi expus acest glob pământesc format din brâuri românești în incinta Parlamentului European.
Horia Daraban: Îmi dau seama, este perioada verii, a concediilor, a vacanțelor, Aveți și alte proiecte, pregătiți în săptămânile, lunile următoare?
Ionela van Rees-Zota: Continuăm proiectele pe care le-am început deja. Deci, în afara faptului că Școala de limba română de la Nuremberg ia vacanță abia la sfârșitul lunii iulie, noi nu avem aici decât o singură lună de vacanță, în luna august. Apoi, avem toate activitățile care se desfășoară în cadrul centrului, cursul de limba germană, avem întâlniri frecvente cu copiii, cu seniori, avem tot felul de cereri unde Centrul Cultural este pus la dispoziție pentru lansări de carte, pentru tot felul de evenimente de genul ăsta. Dar din toamnă pregătim un alt proiect. Centru Cultural împreună cu doamna Valentina Banu vor deschide porțile Școlii Românești de Tradiții de la Nuremberg. Deci vom deschide o școală de tradiții românești, unde cei care doresc vor învăța tradițiile românești, cum se coase, cum se țese, olăritul, vor învăța și basmele românești, vor învăța altceva decât ceea ce se învață în cadrul școlii de la Nuremberg.
Horia Daraban: Cine vor fi instructorii, cei care îi vor iniția pe cursanți?
Ionela van Rees-Zota: Avem câteva persoane care sunt în domeniu. Începem cu doamna Daniela Lostun, care este protagonistă și chiar va fi cea care se va ocupa activ de acest lucru; doamna Valentina Banu, cu siguranță vom încheia câteva parteneriate cu școli și institute din România, din Republica Moldova, de unde vor veni frecvent, din două în două săptămâni, la Nuremberg, profesori specializați din România pentru aceste cursuri. Deci suntem într-un proiect destul de mare.
Horia Daraban: Cât despre proiectul legat de copii români supradotați și care trăiesc în afara țării?
Ionela van Rees-Zota: Este vorba despre un proiect al nostru, unde am invitat părinții care au copii supradotați, care au știut să se facă remarcați într-un domeniu anume. Este vorba de un proiect în cadrul căruia copiii care au rezultate deosebite vor deveni subiecte de un reportaje. Acestea vor fi publicate de Agenția de Presă ”Așii români” pe care noi o deținem, după care, dorim, cu poveștile acestor copii, să realizăm o carte. Asta este vorba de anul viitor, iar după aceea, în România, Republica Moldova, copiii să fie invitați de către diferite instituții unde să li se ofere posibilitatea să li se spună care ar fi posibilitățile lor de a se remarca și de a lucra în România sau în Republica Moldova, dacă s-ar întoarce acasă.
Horia Daraban: Tot mai bogată comunitatea românească la Nuremberg?
Ionela van Rees-Zota: Da, cum să nu! Este din ce în ce mai numeroasă, pentru că, dacă ne uităm în ultimii cinci ani la creșterea pe care noi o avem, suntem pe locul doi ca minoritate, dar, în zona metropolitană Nuremberg, am ajuns deja pe locul întâi. Deci crește bine și frumos.
Horia Daraban: Românii, veniți din toate zonele istorice ale țării.
Ionela van Rees-Zota: De peste tot și, mai nou, vin români numai din România, ci vin și din alte state europene, vin din Anglia, vin din Republica Moldova, vin, din ce am văzut în ultimul timp, Italia, Spania, iarăși. Deci sunt români care vin acum și din alte state.
Varianta audio a interviului:
