#StareaEducației (INTERVIU) Theodor Giurcanu, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor: “Trebuie mult mai bine reglementate acțiunile care duc la aplicarea unei sancțiuni de tipul sălii de detenție, prevedere din noul Statul al Elevului, pentru a nu-l afecta și mai mult pe cel care are tendința de a deranja orele de curs”
Publicat de gabrielarotaru, 16 august 2024, 10:22
În mai puțin de o lună începe școala, vacanța e pe final, iar din toamnă elevii vor avea parte de câteva schimbări survenite prin intermediul noului statut al elevului, publicat săptămâna aceasta în Monitorul Oficial. Printre noutăți se numără sala de detenție, fără telefoane mobile în timpul orelor sau câte o notă la purtare la finalul fiecărui modul. Despre aceste prevederi care intră în vigoare în noul an școlar, a discutat colega noastră, Andreea Daraban, cu Teodor Giurcanu, vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor și președinte al Consiliului Județean al Elevilor Iași.
Andreea Daraban: Sala de detenție este introdusă oficial în școlile din România prin noul statut al elevului, care intră în vigoare din septembrie anul acesta. Fiecare școală își va organiza spațiul și procedura de supraveghere a elevilor care deranjează orele, potrivit unei informări a Ministerului Educației. Teodor, cum ți se pare această inițiativă este una binevenită sau dimpotrivă?
Theodor Giurcanu: Din punctul de vedere al Consiliului Național al Elevilor, această strategie de sancționare a elevilor încalcă anumite principii care guvernează legea învățământului preuniversitar și aici vorbim de o formă de segregare ascunsă și nu numai. Normal că trebuie protejat dreptul la educație al celorlalți beneficiari, dar elevul care perturbă ora de curs trebuie consiliat, ajutat, dus la orele de consiliere, nu ferecat într-o altă sală, unde știu că va fi supravegheat, dar elevii problematici pot face și mai multe probleme în astfel de săli.
Andreea Daraban: Este specificat că acolo trebuie să studieze ceva, nu au voie cu telefonul mobil, se stipulează în statut?
Theodor Giurcanu: În statut, este stipulat faptul că ei vor face activități ce țin de ora de curs, adică vor face lecții, presupunem. Nu este destul de reglementat și acum apare o poartă spre subiectivitate. Anumiți profesori și nu vreau să introduc toți profesorii în aceeași oală, anumiți profesori pot folosi această sancțiune, fiindcă nu este destul de reglementată, împotriva elevilor ca o formă de segregare școlară și din punctul nostru de vedere trebuie mult mai bine reglementate acțiunile care duc la aplicarea unei astfel de sancțiuni.
Andreea Daraban: Înțeleg că e la latitudinea fiecărei școli cum se organizează.
“Sperăm că unitățile de învățământ din județul Iași nu vor constitui aceste săli de detenție pentru a nu afecta și mai mult starea mentală a elevului.”
Theodor Giurcanu: Fiecare unitate de învățământ poate decide dacă dorește sau nu să reglementeze acest aspect în școala lor. Acum, la nivelul județului Iași, sperăm că unitățile de învățământ nu vor constitui aceste săli de detenție, fiindcă cum am spus, se poate acutiza starea mentală a elevului. Elevii care prejudiciază ora de curs, de obicei o prejudiciază din anumite probleme care survin inclusiv din mediul familial și elevul trebuie ajutat, trebuie dus în cabinetul de consiliere, nu dus într-o sală unde să stea cu un profesor și să facă niște lecții.
Andreea Daraban: Mulți au comentat această prevedere spunând că nu e de fapt o mustrare, din moment ce nu se pune nici măcar absent, iar copiii vor umple astfel sălile pentru a chiuli de la anumite ore. Există și varianta aceasta.
Theodor Giurcanu: Acest nou articol soluționează o altă problemă, problema că înainte profesorii dădeau afară elevii din clasă și le puneau absent nemotivat, ceea ce înseamnă că le încălcau dreptul la educație al elevilor. Cumva se soluționează această problemă, dar apare o alta. Poate unii elevi nu doresc să stea la ora de curs și preferă să meargă în această sală. Cum am spus, totuși, sperăm să fie trimiși mai degrabă la ora de consiliere.
Andreea Daraban: Ar fi suficiente spațiile pentru astfel de săli de detenție, având în vedere că există multe școli în care se învață în două schimburi, chiar trei?
Theodor Giurcanu: Da, m-am uitat și eu în presă și am văzut că anumite unități de învățământ au spus că nu au spațiu efectiv pentru a trimite copiii în astfel de săli și se găsesc tot felul de soluții, de exemplu biblioteca școlii, mai sunt săli anexe în care se fac anumite ore de consiliere.
Andreea Daraban: Dar la nivelul Consiliului Național al Elevilor ați discutat pe marginea acestei chestiuni? Care e poziția?
Theodor Giurcanu: Noi ne situăm la nivel național undeva la mijloc. Cum am spus, sunt multe părți negative, dar există și părțile pozitive ținând cont că este protejat dreptul la educație al celorlalți elevi din sala de curs, se rezolvă problema eliminării elevului din sală cu absență nemotivată. Noi am emis un comunicat de presă în care ne-am exprimat acest punct de vedere și nu a fost luat în seamă de Ministerul Educației.
Andreea Daraban: O altă noutate care apare de data aceasta în regulamentul de funcționare a unităților de învățământ 2024 se referă la faptul că în anul școlar 2024-2025, elevii vor primi notă la purtare la finalul fiecărui modul. Cum vezi această decizie?
Theodor Giurcanu: Această reglementare vine cu două tăișuri. Elevul care are media scăzută la purtare înseamnă că suferă de niște probleme mult mai adânci și aceste probleme trebuie abordate într-un mod holistic. Trebuie găsită cauza, cum a ajuns acel elev să afecteze climatul educațional. Și acum aceste probleme pot apărea din multe cauze: prea multă tehnologie, familia să nu îi ofere tot sprijinul, familie monoparentală. În opinia mea, consilierea este soluția ideală. Totodată, această notă la purtare acordată la finalul fiecărui modul poate și îmbunătăți cumva situația elevului, să-l facă să conștientizeze comportomanetul său și să îl responsabilizeze.
Andreea Daraban: Poate dacă primește la finalul unui modul o notă mică la purtare, în următorul modul își mărește nota, își controlează comportamentul, își schimbă atitudinea. Tot din toamnă, elevii vor putea fi sancționați cu suspendarea pe o durată limitată de timp, conform legii. Despre ce este vorba? Ne poți detalia?
Theodor Giurcanu: Aici, iar sunt două tăișuri, fiindcă aceste noi reglementări nu cred că au fost destul de bine înrădăcinate și dezbătute la nivelul comisiilor Ministerului Educației, pentru că elevul este trimis acasă, dar cine îl supraveghează dacă ambii părinți lucrează? De cine va fi supravegheat elevul? Dar dacă elevul afectează ora de curs, sigur trebuie protejat dreptul la educație al celorlalți beneficiari, dar tot ar fi putut fi găsite soluții ca elevul respectiv, în cele 5 zile de sancțiune să fie trimis la consilierul educativ, să se facă anumite activități care să amelioreze starea elevului respectiv.
Andreea Daraban: Trebuie spus că, potrivit legii învățământului preuniversitar, suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maximum 5 zile lucrătoare, iar un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an școlar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare. Măsura nu se aplică în învățământul primar. Cine ia decizia de suspendare a copilului? Dirigintele, directorul școlii? Există niște pași premergători până să se ia o astfel de decizie.
Theodor Giurcanu: Din ce am văzut în lege știu că întâi profesorul de la clasă semnalează dirigintelui, iar apoi se ia o decizie la nivelul consiliului clasei, dacă nu mă înșel.
Andreea Daraban: Până la urmă acest statut este obligatoriu sau este opțional, în sensul că fiecare școală decide ce face?
Theodor Giurcanu: Statutul este obligatoriu, dar anumite direcții din statut sunt opționale, cum ar fi sala de detenție. Dar drepturile, obligațiile elevilor, sancțiunile elevilor sunt obligatorii și pentru toate unitățile de învățământ.
“În acest moment elevii sunt foarte prinși de tot ce înseamnă tehnologie și este necesar să separăm aceste două lumi, iar elevul în cadrul școlii să fie focusat pe ceea ce se face la clasă.”
Andreea Daraban: Telefoanele mobile, o eternă problemă. Folosirea lor din toamnă este interzisă în timpul orelor, potrivit noului statut al elevului, care intră în vigoare din această toamnă. Ele pot fi folosite însă doar în scop educativ, la decizia profesorului de la clasă. În alte state, telefonul mobil este interzis total în școală. Crezi că ar fi necesară o astfel de măsură și la noi, crezi că se va respecta cea referitoare la neutilizarea telefonului în timpul orei de curs?
Theodor Giurcanu: Noi am apreciat această reglementare. Considerăm că în acest moment elevii sunt foarte prinși de tot ce înseamnă tehnologie și este necesar să separăm aceste două lumi, iar elevul în cadrul școlii să fie focusat pe ceea ce se face la clasă. Nici de data aceasta nu este foarte bine stipulat. Telefoanele pot fi strânse într-un anumit dulap, în sala de clasă sau pot fi puse în bancă. Dar cadrele didactice nu au siguranța că elevii nu vor utiliza telefonul în timpul orei de curs. Dacă elevul este prins că folosește telefonul și mai ales dacă prin folosirea telefonului prejudiciază ora de curs, telefonul poate fi confiscat și înapoiat apoi, la finalul zilei, părintelui, nu elevului.
Andreea Daraban: O prevedere cu care Consiliul Național al Elevilor a fost de acord și ați susținut-o. Statutul elevului prevede și o serie de drepturi, nu doar sancțiuni, iar în acest nou document se spune că elevii au dreptul la planuri individualizate de învățare. Ce sunt mai exact aceste planuri și cum se aplică ele?
Theodor Giurcanu: Aceste planuri individualizate erau stipulate și în vechiul regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ, cel din 2022 și era reglementat faptul că elevul trebuie să beneficieze minim de un plan individualizat pe an. Aceste planuri nu prea au existat, dar acum, odată cu noua lege a învățământului, cred că începând de anul viitor vor exista aceste portofolii ale elevilor, unde vor fi puse și planurile individualizate. Planurile individualizate practic se fac după o evaluare și profesorul setează pentru fiecare elev, individual, independent, un set de direcții de acțiune pentru a-și aprofunda cunoștințele, personalizat nevoilor elevului, fiindcă fiecare elev are propriile competențe, propriile aptitudini și cumva acum sistemul de educație va aborda această unicizare a individului. Credem că dacă nu va mai exista această șablonare a clasei, respectiv toată lumea studiază la fel, va exista și o evoluție a elevului pe partea academică.
Andreea Daraban: Dar elevul va putea să-și aleagă, de exemplu, disciplinele pe care dorește să le studieze? Apropo de opționale, care mai mult acum sunt obligatorii, că dacă la clasă majoritatea decide, ceilalți care nu au vrut poate un opțional, trebuie să se supună.
“Dacă vor intra în vigoare noile planuri – cadru, elevii vor putea alege opționalul pe care și-l doresc și vor exista mult mai multe opționale în planurile-cadru.”
Theodor Giurcanu: Da, odată cu noul statut și cu noul ROFUIP suntem foarte încântați de o nouă reglementare numită curriculum la decizia elevului din oferta școlii. Noi am propus acum un an în Legea educației această reglementare, care a fost îmbrățișată de Ministerul Educației. Practic, de acum înainte, odată cu schimbarea planurilor-cadru, sperăm că în luna august se va întâmpla acest lucru, elevii vor putea alege opționalul pe care și-l doresc ei și vor exista mult mai multe opționale în planurile-cadru.
Andreea Daraban: Planurile cadru ar urma să intre în vigoare din acest an școlar 2024-2025?
Theodor Giurcanu: Conform calendarului ministerului, da, ar trebui să intre din acest an, dar trăim într-o lume imprevizibilă. Ele ar trebui să intre în Monitorul Oficial în luna august, luna aceasta, iar dacă vor intra în luna august, începând cu anul școlar viitor, vor fi aplicate și elevii își vor putea alege opționalele pe care și le doresc.
Andreea Daraban: Să presupunem că intră în vigoare și elevii își aleg anumite opționale. Cum se va întâmpla acest lucru? Se vor organiza pe grupe, vor avea ore separate, deci trebuie modificat și orarul?
Theodor Giurcanu: Da, în planurile-cadru există un trunchi comun, un curriculum diferențiat și acest nou curriculum la decizia școlii. Toți elevii dintr-o grupă, dintr-o promoție, care vor alege un anumit opțional se vor întruni într-o clasă separat de elevii din clasa lor, cu toți elevii care au ales opționalul respectiv. Practic, vor fi niște grupe separate pentru opționalele respective, iar acum elevii vor putea aprofunda cu adevărat ceea ce își doresc ei să facă în viață.
Andreea Daraban: Există și aceste recomandări ale diriginților, ale profesorilor în orientarea în carieră, care pot fi făcute atât la finalul clasei a VIII-a cât și la finalul clasei a XII-a. Iată o altă noutate pe care Consiliul Național al Elevilor înțeleg că a susținut-o.
Theodor Giurcanu: Cu ajutorul acestor recomandări, cumva vom putea ajuta elevii să se încline cu adevărat spre talentele lor, pentru că există multe școli vocaționale, tehnologice, tehnice, confesionale care pot să le ofere șlefuirea necesară pentru a-și atinge potențialul. Doar că în momentul de față există o stigmă în jurul acestor tipuri de învățământ. Elevii mereu preferă să meargă în învățământul teoretic și odată cu aceste recomandări, credem că va exista o predispoziție pentru elevi să se încline spre un astfel de tip de învățământ.
“Consiliul Elevilor este o structură foarte importantă pentru că putem să ne conectăm cu baza firului de iarbă și putem să redăm opiniile și ideile elevilor în cel mai veridic mod.”
Andreea Daraban: Trebuie să ne spui dacă de la Iași pleacă mereu idei noi către Consiliul Național al Elevilor și dacă se discută ceea ce Iașul transmite și dacă este luat în seamă?
Theodor Giurcanu: Iașul are o populație școlară foarte mare, prin urmare, opiniile noastre sunt foarte relevante pentru Consiliul Național a Elevilor. Structura în sine, Consiliul Elevilor, deține un atu foarte mare, pentru că avem o rețea inimaginabil de mare, Consiliul Școlar al Elevilor fiind obligatoriu în fiecare unitate de învățământ. Practic, putem să ne conectăm cu baza firului de iarbă și putem să redăm opiniile elevilor, ideile elevilor în cel mai veridic mod.
Andreea Daraban: Tu ești și președintele Consiliului Elevilor la nivelul județului Iași, dar și la nivelul școlii din care faci parte, respectiv Colegiul Național ”Costache Negruzzi”. Există astfel de omologi ai tăi în toate școlile? Iată și cu ei ai întâlniri și discutați problemele care țin de școală?
Theodor Giurcanu: În fiecare lună avem Adunarea Generală ordinară. Practic, forul decide direcția structurii, acolo se dezbat problemele care apar în teritoriu și de acolo pleacă ideile spre Consiliul Național al Elevilor și totodată, cu acest interviu vreau să încurajez toți elevii să completeze raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, care a fost lansat săptămâna trecută, unde facem o radiografie a implementării statutului elevului vechi, cel anterior, pe anul 2023 – 2024. Este o tradiție a Consiliului Elevilor și dacă vreți să schimbați ceva și vreți să redăm exact perspectiva din teritoriu, vă rog să completați acest statut. Îl regăsiți pe site-ul Consiliului Național al Elevilor sau pe pagina de instagram a Consiliului Național al Elevilor.
Varianta audio a interviului:
Theodor Giurcanu este elev în clasa a XII-a la Colegiul Național “Costache Negruzzi”, vicepreședinte al Consiliului Național al Elevilor, președinte al Consiliului Județean al Elevilor Iași și președinte al Consiliului Școlar al Elevilor din cadrul Colegiului Național „Costache Negruzzi” Iași. Totodată, Theodor Giurcanu este olimpic național la Biologie.
