#InfoEconomic: Marius Alexa, om de afaceri, promotor al antreprenoriatului regional: ”pentru a avea prosperitate în județele Moldovei, trebuie să ne adaptăm produsele și să avem curajul să folosim noile tehnologii, să inovăm, să vindem străinilor ceea ce producem noi aici, în zonă.”
Publicat de hdaraban, 17 septembrie 2024, 23:59 / actualizat: 18 septembrie 2024, 10:54
În 2022, cele mai mari 60 de companii din Regiunea de Nord Est (primele 10 companii din județele Suceava, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui și Botoșani) au generat o cifră de afaceri de 35,349 miliarde de lei, în creștere cu 25% față de anul 2021, când au înregistrat 28,281 miliarde de lei. Este vorba de companii ale căror cifre de afaceri au fost de cel puțin 2 milioane de euro. Datele se regăsesc în studiul ScaleOut 4×10, realizat de Fundația Romanian Business Leaders și ING Bank România.
De altfel, performanțele companiilor țin de foarte multe variabile. Este vorba de poziționarea geografică, de factorul administrativ, de elementul istoric.
Potrivit Institutului Național de Statistică, Regiunea Nord Est se afla, în 2020, în a doua jumătate clasamentului în ceea ce privește numărul întreprinderilor active. Mai exact, locul 5 din 8, după Regiunea București Ilfov, Regiunea Nord Vest, Regiunea Centru, Regiunea Sud Muntenia. În cele șase județe din nord estul țării erau 68 700 de întreprinderi, în condițiile în care Regiunea Nord Vest, în 2020, avea peste 93 000 de firme.
Plecând de la aceste date, Marius Alexa, om de afaceri, coordonator al mai multor proiecte de promovare a antreprenoriatului regional a oferit câteva explicații pentru situația existentă. Acestea sunt legate de infrastructura de transport, care, odată cu realizarea celor două autostrăzi, va oferi premisele pentru un aflux al capitalului de afaceri în zona Moldovei.
Interlocutorul a precizat că situația existentă determină antreprenorii să fie creativi în a găsi soluții de dezvoltare a propriilor afaceri.
Legat de atragerea unor investiții externe consistente în regiune, omul de afaceri ieșean consideră că administratorii publici, fie ei centrali sau locali, ar trebui să ofere facilități companiilor care caută loc pentru dezvoltare, asta și pe fondul competiției care există între orașele Europei la acest capitol.
Horia Daraban: De ce această diferență de peste 30 000 de firme active în 2020, domnule Alexa? Locul cinci pentru regiunea noastră, locul doi pentru Regiunea Nord Vest?
Marius Alexa: Datele nu sunt a surpriză absolută, ele cumva confirmă poziția regiunii noastre ca fiind o regiune care urmează din punct de vedere al prosperității regiunile din vestul și din zona Bucureștiului. Dar este o provocare pentru mediul economic din Regiunea Nord Est să găsească soluții. Avem câteva idei care ar putea fi împărtășite, nu doar idei de afaceri avem nevoie. Avem nevoie de infrastructură mai multă. Și aici, aș vrea să semnalez că viitorul sună mai optimist acum, când cele două autostrăzi A7 și A8 sunt în faze diferite de construcție. De asemenea, accesul este mult mai ușor acum în Regiune de Nord-Est, pentru că sunt mai multe aeroporturi. În special, Aeroportul Iași este modernizat și asta va avea un impact pe termen lung. Istoric, cumva, avem în acest decalaj de la 1859, treptat regiunea noastră a rămasă în urmă, dar pe de altă parte, acest dezavantaj poate fi privit și ca un element care poate fi valorificat: de exemplu, o alocare mai mare a fondurilor către regiunea noastră decât regiunea Bucureștiului; foarte multe fonduri europene care nu pot fi accesate în București, pentru că sunt foarte dezvoltați, sunt peste media Uniunii Europene, dar pe altă parte, noi avem mai multe fonduri alocate din fonduri europene și publice.
Horia Daraban: Ați menționat dumneavoastră, în primul rând, infrastructura de transport care să aducă ideea de afacere mai aproape. Dincolo de acest aspect?
Marius Alexa: Când vorbim de cum circulă ideile de afaceri, nu vorbim doar că citim o carte sau trimitem un email, ci de faptul că vin antreprenori din alte țări cu un bagaj, cu un capital, călătoresc, văd orașul Iași, văd orașele din zona Moldovei și își dau seama că condițiile sunt favorabile. De altfel, majoritatea studiilor arată că cei care vizitează regiunea de nord est a României în căutarea de oportunități sunt surprinși de calitatea vieții, calitatea oamenilor. În general, educația, numărul și disponibilitatea sunt factori care atrag investitorii. Dacă ar fi și infrastructura mai dezvoltată, și aici mă refer și la calea ferată, ar fi probabil premise pentru creștere viitoare.
Horia Daraban: În ce domenii antreprenoriatul din regiunea Moldovei excelează și unde ar fi loc de mai bine?
Marius Alexa: Avem câțiva antreprenori foarte performanți, ca să dau exemplu, Dedeman, care a plecat din Bacău și care a ajuns o companie model pentru antreprenorii români. Dar condițiile acestea externe ne-au determinat să fim mai creativi, mai inovativi și să dezvoltăm produse care pot fi exportate cu actuala infrastructură; mă refer, de exemplu, infrastructura de IT. Prin internet, altfel poți exporta programe, poți comunica și de aceea industria de IT rămâne în continuare… Dar dincolo de această industrie fanion, aș remarca agricultura, care spre surprinderea multora, s-a modernizat într-un ritm rapid, beneficiind și de finanțări, beneficiind și de o nouă generație de antreprenori, care au fost mult mai deschiși la ce este nou. Aș remarca, de exemplu, cramele de vinuri, care sunt din ce în ce mai performante și care oferă produse de calitate care merg bine la export. Și asta ar putea fi, de exemplu, încă un model de industrie care ar putea să aducă zona mai departe.
Odată ce vor fi autostrăzile construite, probabil, vom vedea o migrație a mai multor companii de producție din zona de vest a țării, poate chiar din alte țări, care se vor aloca aici și, mai ales, cred că această intersecție A7 cu A8, zona nord Bacău – Pașcani Sud – Suceava va, fi probabil, o zonă foarte atractivă pentru zona de logistică, pentru zona de producție, ceea ce va schimba probabil peisajul economic al regiunii de Nord Est.
Horia Daraban: La ce se uită un antreprenor din zona noastră, din zona Moldovei, când pornește la drum?
Marius Alexa: Dacă ești un mic antreprenor, principala problemă pe care o ai este mentalitatea, și anume, aceea de a accepta posibilitatea de a avea un eșec. Cu alte cuvinte, eșecul ar trebui acceptat ca fiind parte a jocului și trebuie trecut peste aceste temeri. Dacă să ești antreprenor mediu, probabil te vei uita la ce fel de angajați, ce fel de zonă de producție poți găsi. Dacă ești un investitor foarte mare, de obicei, străini, am văzut, cumva, acolo este capitalul unde să te mișcă cel mai repede. Ei se uită la utilități, infrastructură, acces la piețe internaționale. Orice se produce aici ar trebui cumva să aibă un debușeu sau o cale de acces cât mai rapidă către vest.
Horia Daraban: Are zona Moldovei capacitatea de a oferi pe măsura nevoilor antreprenoriale?
Marius Alexa: Chiar Zona Metropolitană Iași, probabil, este singura sau numărul unu în țară la creștere demografică. Pe de o parte, este un lucru bun, pentru că acest pol de atracție va putea atrage industrii cu calificări mai de nișă. Pe de altă parte, vedem că este un fenomen de depopulare a zonelor înconjurătoare, care cu cât va continua, cu atât va determina dificultăți în a putea atrage investiții. Dar sunt exemple de succes, cum ar fi orașul Siret, unde s-a reușit crearea unui parc industrial, atragerea unor fabrici și asta arată că, dacă administratorii publici creează condițiile și promovează constant ani de zile, rezultatele nu întârzie să apară. O fabrică de acest tip poate genera într-o mică comunitate 400 de locuri de muncă, de exemplu, cum este a Siret, și asta determină rezultate pentru întreaga comunitate.
Horia Daraban: Dacă e să vorbim despre prezența companiilor și modul în care ele se manifestă în zona Moldovei, aș vrea să adaug, potrivit aceluiași studiu pe care l-am invocat la începutul interviului, scallout în total, în Regiunea Nord Est, 330 de companii antreprenoriale au activități de export. Pe primul loc se află județul Iași, urmat de județul Suceava. Desigur, enumerarea poate continua. De ce e important acest aspect al exporturilor, al ideii de a oferi produse și servicii dincolo de regiunea în care te afli?
Marius Alexa: Americanii au vorbă, nu există prosperitate fără export și dacă cineva reușește să aibă succes pe piață internațională, înseamnă că acele produse sunt foarte competitive și capitalul va veni în această comunitate și va aduce la o prosperitate a locuitorilor săi. Exportul înseamnă mutarea de valoare din exterior către interior și este opusă importului, așa cum noi, acum, suntem destul de îngrijorați pentru că foarte multe din produsele, inclusiv agroalimentare, vin din import. La fiecare 10 lei consumați, un leu este pentru alimente venind în import. Asta înseamnă că se drenează capital din România către afară. În mod normal, performanța se măsoară la nivel internațional și cu alte cuvinte, dacă ești performant la tine în sat, la tine în oraș, la tine în regiune este un lucru bun, dar trebuie cu adevărat să te măsori atunci când reușești să fii performant afară.
Horia Daraban: Putem face un tablou a ceea ce înseamnă exporturile pentru regiunea Moldovei? Există diversitate din partea companiilor din regiunea Moldovei?
Marius Alexa: În general, exporturile sunt făcute de companii cu capital străini, care au nu doar capitalul pentru a crea o fabrică locală și dar oameni, ”know – how” pentru a duce produsele afară. Și principalele companii din zona noastră au această organizare, producție internă și export prin casele de export străine.
Horia Daraban: Faptul că avem această vecinătate Ucraina, Republica Moldova?
Marius Alexa: În acest moment, doar Republica Moldova este un caz extraordinar, de la acum 10 ani, când erau interziși pe piața din Rusia și credeau că vor da faliment, la a ajunge să exporte extrem de bine produse agricole în toată Uniunea Europeană. Este un caz bun pentru noi. Sigur, războiul acesta ne afectează din punct de vedere al oricăror relații de colaborare cu țările de est. Rusia, care deține foarte multe resurse naturale, dar pe de altă parte, ne și forțează să devenim mai competitivi, să ne reinventăm. Și aș vrea să semnalez, în acest context, apariția Raportului lui Mario Draghi, al Comisiei Europene, care pune accentul pe soluțiile pe care Europa, ca ansamblu, trebuie să le încurajeze la nivelul antreprenoriatului, pentru a depăși criza structurală în care Uniunea Europeană se află. Aici aș puncta recomandările privind inovația.
Cu alte cuvinte, am încuraja tinerii pentru a depăși blocajele actuale, să se concentreze pe ce este nou, pentru a veni cu soluții creative la vechi probleme. De asemenea, aș pune accentul pe noile industrii care pot transforma ușor întregul peisaj și aș menționa aici inteligența artificială și nu numai sau, de exemplu, găsirea de soluții pentru materiale alternative, pentru produse, materii prime care sunt rare. Aș pune accentul pe educație și, în cazul Iașului, cred că această industrie este totuși industria fanion. Inclusiv sunt încercări și reușite ale mediului universitar ieșean pentru a exporta inteligență, prin studenții care vin în Regiunea de Nord Est, pentru a face cursuri și pentru a obține o diplomă certificată. Așadar, aș pune accentul pe educație, pe acumularea capitalului, pe atragerea mai inteligentă a fondurilor europene, mai ales că noi nu știm cum se va termina război din Ucraina și foarte posibil ca după terminarea războiului foarte multe dintre fondurile europene să fie direcționate către reconstrucția spațiului estic.
Pe de altă parte, Moldova are și această poziționare care ar putea fi reinventată, și anume centru al unui zone la est de Carpați, un spațiu care în perioada medievală era o zonă de liber schimb și de relații economice consistente. Noi ar trebui să ne jucăm cartea infrastructurii est-vest, nord-sud. Ar trebui să punem accent pe investiții în educație pe atragerea inteligentă a fondurilor europene și aș pune accentul pe încurajarea antreprenorilor să meargă la export, să valorifice, atât cât este posibil, dispozitivele externe ale Ministerului Economiei, ale Ministerul Afacerilor Externe, care are personal detașat și care oferă asistență gratuită chiar antreprenorilor români, celor care vor să testeze o relație comercială cu o țară străină.
Horia Daraban: În această idee, aveți întâlniri, contacte cu diferiți parteneri, factori de decizie din afara țării. Raportat la mediul antreprenorial, de investiții, cu ce îi atrageți în ideea legăturilor de afaceri?
Marius Alexa: Pentru zona Moldovei, în general, ei se interesează care este inflația, care este nivelul șomajului, instabilitatea monedei, facilitățile. Din păcate, trebuie să spunem că trebuie să oferim facilități. Este o competiție între orașele nu numai din România, ci din toată Europa și din chiar toată lumea, pentru a atrage fabrici. Marile ale fabricii, marile investiții negociază aceste facilități fie cu guvernul, fie cu autoritățile locale, în limita posibilităților, și, în general, cu cât o țară este mai sigură pentru a trăi, cu atât, paradoxal, managerii care ar trebui să conducă aceste companii au disponibilitate să se mute într-un astfel de oraș.
Spre exemplu, acum 20 de ani, foarte puțini expați, experții din alte țări doreau să se mute la Iași, pentru că era în oraș pe care el percepeau ca fiind plictisitor. Pe de altă parte, acum, peisajul s-a schimbat foarte mult în bine, astfel încât voluntar, foarte mulți antreprenori sau experți sau freelanceri, manageri găsesc în statul în regiunea noastră ca fiind o experiență foarte bună.
De altfel, noi călătorim foarte mult cu proiectele noastre și vedem comparații între toate țările lumii și credem că noi în România ar trebui să avem mai multă încredere în ce avem, în sensul că suntem într-o poziție foarte bună pentru a atrage oameni inteligenți din alte părți și care să ajute la construcția acestei zone,.
Horia Daraban: Pentru că spuneam despre atragerea investitorilor, a capitalului străin în zona Moldovei, pregătiți evenimente în această cheie și aș face trimitere la un forum economic care urmează să se desfășoare la Iași?
Marius Alexa: Așa este, organizatorul principal este Camera de Comerț și Industrie Iași, care, spre finalul lunii octombrie, va organiza acest forum, care eu sper că va avea o continuitate anuală, pentru că e nevoie de un eveniment major, care să marcheze, cumva, anual, o altă zonă și pentru a avea invitați și avea o agendă bine conturată. Un astfel de forum economic facilitează schimbul de idei, de informații și, mai ales, atrage oameni, care, altfel, poate n-ar fi venit în zona noastră.
Sigur, sunt nenumărate conferințe, discuții, dar acest forum pare a se contura la un nivel mai mare și ar trebui cumva să sprijinim cu toții ca acest lucru să se întâmple.
Pe de altă parte, noi pregătim și misiuni economice internaționale. Tocmai ne-am întors din misiunea economică din Uganda și din Suedia. În Suedia, aș pune accentul pe faptul cum că am văzut acolo antreprenori români care se și gândesc să se întoarcă în România.
Am văzut acolo modele de companii care vor să colaboreze cu România, unele chiar au și venit aici și, de asemenea, alte industrii la care nu ne-am gândit; de exemplu, industria de apărare. Sunt foarte multe companii care, din producția civilă, au trecut în producția de apărare și poate ar trebui ca mulți antreprenori care funcționează în acest moment să se gândească cum ar putea să-și adapteze produsele, făcând o analiză, pentru a vedea care sunt tendințele în zonă, tendințele mondiale și să-și adapteze, cumva, și oferta.
Horia Daraban: Cât despre deplasări viitoare?
Marius Alexa: Avem deplasare în Hong Kong, avem o deplasare la Chișinău foarte mare, unde, împreună cu Comisia Europeană, suntem co-organizatori la un forum în care invităm mai multe clustere din mai multe industrii, pentru două zile de networking internațional și, sigur, pentru a încerca să conecta și mai mult Republica Moldova de locul unde îi este matca, și anume, zona aceasta istorică a Moldovei.
Mai avem o deplasare în Indonezia, unde un vicepreședinte al Camerei de Comerț din Indonezia, de origine română, a deschis porțile pentru emisiunea economică afaceri.ro din noiembrie. Vom organiza un forum economic în Jakarta, pentru a vedea ce produse putem valorifica de acolo. Aș vrea să spun totuși că noi trebuie să găsim o soluție de a avea acces la resurse, de a livra acolo produse. Am găsit în Uganda unul dintre principali furnizori de soluții IT ai guvernului, el este din România. La a zecea deplasare în Uganda, antreprenorul român a reușit să semneze un contract pe termen lung cu guvernul local. Astfel de exemple arată că sunt companii care s-au ambiționat și au fost consecvente ani de zile prin participare la târguri, prin găsirea de parteneri locali, prin adaptarea produselor la cerințele locale, care au reușit să aibă succes pe astfel de piețe.
Pentru a avea prosperitate în regiunea Moldovei, trebuie să avem și un ochi la ce se întâmplă în afară și trebuie să ne adaptăm produsele și să avem curajul să folosim noile tehnologii, să inovăm, pentru a avea produse de foarte bună calitate pe piețe străine, să vindem străinilor ceea ce produce inteligența românească, ceea ce producem noi aici, în zonă.
Varianta audio a interviului:
