Lucian Dîrdală, politolog, despre portofoliul României în executivul comunitar: ”unul rezonabil, mai degrabă orizontal, de unificare a unor viziuni, astfel încât Comisia Europeană să meargă într-o direcție clară”
Publicat de hdaraban, 20 septembrie 2024, 13:50 / actualizat: 20 septembrie 2024, 18:52
În această săptămână, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat viitoarea componență a executivului comunitar. Interesul în statele membre a fost unul crescut, având în vedere și faptul că fiecare capitală și-a dorit un portofoliu cu cât mai mare greutate, care să gestioneze fonduri europene cât mai consistente și politici cu o amprentă cât mai pronunțată asupra viitorului Uniunii Europene.
România nu a făcut excepție de la această atitudine. În cazul Bucureștiului, Roxanei Mînzatu, cea de a doua propunere înaintată, i-a fost încredințat postul de vicepreședinte executiv pentru oameni, competență și pregătire.
Într-o interpretare simplistă, unii au minimalizat anvergura portofoliului, alții au calificat drept o reușită negocierea Bruxelles – București la acest capitol.
Horia Daraban a discutat cu Lucian Dîrdală, lector universitar doctor, politolog, despre noua așezare a executivului european, plecând de la importanța postului alocat țării noastre. Invitatul consideră că este vorba de un portofoliu rezonabil, având în vedere că România a avut trei legislaturi la rând poziții de mare importanță și cu resurse financiare de administrat considerabile.
Politologul a mai spus, referitor la importanța portofoliului, că Uniunea Europeană intenționează, ca în viitor să-și asume competențe sporite în acest domeniu al pregătirii oamenilor, cetățenilor, lucrătorilor pentru noua economie.
Lucian Dîrdală consideră că, prin raportarea la portofoliile alocate, acum, estul Europei este mai bine reprezentat, asta, în condițiile în care calculele sau evaluările asupra importanței posturilor se vor dovedi corecte.
Legat de posibile respingeri de candidaturi pentru pozițiile de comisar, profesorul l-a indicat, în primul rând, pe maghiarul Olivér VÁRHELYI (portofoliul sănătate și bunăstarea animalelor ). Reprezentantul Ungariei ar putea avea probleme, pentru că a avut și niște referiri depreciative la adresa europarlamentarilor, în anumite momente ale mandatului trecut, iar asta s-ar putea să-l coste.
Dar politologul subliniază și posibilitatea apariției unei crize dacă Várhelyi este respins, iar Comisia Europeană va trebui să aștepte o nouă propunere din partea premierului maghiar Viktor Orban, care nu are nicio obligație să facă o propunere chiar a doua zi după solicitare.
Horia Daraban: Domnule profesor, cum ați cuantifica, cum ați caracteriza alocarea acestui portofoliu?
Lucian Dîrdală: Mie mi se pare un portofoliu rezonabil. România a avut trei legislaturi la rând portofolii de mare importanță și cu resurse financiare de administrat, cu resurse considerabile. Nu că acest departament al doamnei Mînzatu ar fi unul sărac, dar sigur e vorba de un portofoliu mai degrabă orizontal. Adică, vicepreședinții executivi au un rol de coordonare de la distanță, fără a încălca autonomia altor comisari; au un rol de agregare, de unificare a viziunii, astfel încât Comisia să meargă într-o direcție clară. Din acest punct de vedere, doamna Mînzatu nu gestionează domenii unde Uniunea să aibă competențe clare, peste cele ale în statelor națiune, în domeniul acesta, al competențelor date de sistemele de educație, pregătirii pentru noua tranziție către o economie bazată pe cunoaștere. Cam acesta e nucleul portofoliului. Doamna Mînzatu va putea să evalueze, să creeze strategii și, sigur, să facă lobby pe lângă autoritățile naționale pentru ca aceste cadre legislative să fie modificate.
Din punctul meu de vedere, e bine. Orgoliul nostru este satisfăcut, sigur, și de faptul că e vicepreședinte executiv al Comisiei. Este, oarecum, o surpriză faptul că în rândul vicepreședinților executivi, cred că e singura persoană aflată mai degrabă la început sau în prima parte a carierei, fără o experiență remarcabilă. Să ne gândim că există Teresa RIBERA RODRÍGUEZ, reprezentanta Spaniei în Comisia Europeană, o personalitate în domeniul acțiunii climatice; este Stéphane SÉJOURNÉ. Raffaele FITTO, comisarul italian, iarăși, o persoană experimentată, vicepreședinte executiv. Este o recunoaștere a unei ponderi, pe care, măcar un plan demografic, România o are în Uniunea Europeană.
Horia Daraban: Ursula von der Leyen a trimis o scrisoare de misiune candidatei României la postul de comisar european. În acest text, se găsesc trimiteri la obiectivele pe care le va avea oficialul european provenit din România: consolidare a capitalului uman al Europei, elaborarea primei strategii anti-sărăcie a Uniunii Europene, o foaie de parcurs privind locurile de muncă de calitate, dezvoltarea competențelor, mobilitatea educațională. Această enumerare arată teme, politici, orizonturi, scopuri politice, într-un fel, foarte aproape de menirea Uniunii Europene, în contextul dat sau e doar o sumă de planuri de acțiune disipate?
Lucian Dîrdală: Și una și alta, deocamdată, cred că e mai degrabă un punct de pornire. E misiunea doamnei Mînzatu și a altor comisari pe domeniile lor să agrege aceste preocupări. Uniunea intenționează, cu siguranță, ca în viitor să-și asume competențe sporite în acest domeniu al pregătirii oamenilor, cetățenilor, lucrătorilor pentru noua economie și un portofoliu de construcție sau un set de portofolii așa de construcție. Sigur, e neomogen, dar este o caracteristică generală. Observatorii politici au remarcat bizarerie a acestor portofolii nu doar la vicepreședinții executivi, ci și la alți comisari. Sub nicio formă nu ne-am putea închipui într-un stat-națiune, să spunem, un comisar și pentru sănătate, dar și pentru bunăstarea animalelor, un comisar pentru economie și productivitate, dar și implementare și simplificare.
Deci, vreau să spun că e o lectură interesantă scrisoarea de misiune și toate scrisorile de misiune adresate de doamna von der Leyen către noii comisari, în special către noii vicepreședinți executivi, pentru că așa acolo justifică constituirea portofoliilor și, sigur, trasează direcții de integrare europeană, nu doar de îndeplinire a job-ului de către respectivii comisari.
Horia Daraban: Există o continuitate a direcțiilor de politică la nivelul Comisiei Europene, să existe o legătură între fostul și actualul mandat?
Lucian Dîrdală: Asta urmează să vedem. E o întrebare interesantă. Nu cred că putem răspunde acum. Cu siguranță, doamna von der Leyen va dori să puncteze această continuitate și, sigur, sunt condiții de fond care nu s-au schimbat, provocările economiei globale, războiul din Ucraina. Dar fiecare guvern, respectiv, o Comisia Europeană, are o viață proprie. Nu pot să le legi așa prea strâns unul de celălalt. Și, în orice caz, doamna von der Leyen și-ar dori ca și procesul de guvernare să fie unul mai lin, să fie mai puține conflicte în interiorul echipei, pentru că în legislatura care tocmai se încheie au fost.
Horia Daraban: Crește importanța statelor membre ale Uniunii Europene care au făcut parte din blocul comunist? Îngăduiți-mi câteva exemple: Polonia, portofoliul de buget, Estonia, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri externe și Politica de Securitate. Enumerarea poate continua cu Slovacia, portofoliul comerțului și securității economice, Letonia, economie și productivitate și, nu în ultimul rând, Lituania, apărare și spațiu. Se pare că statele din centrul și din estul Europei au căpătat portofolii de importanță ridicată în procesul decizional la nivelul Comisiei Europene.
Lucian Dîrdală: Da, și eu am această senzație. M-a surprins, mărturisesc, plăcut, acest cuplu între Kaja KALLAS, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri externe și Politica de Securitate, nominalizat de Consiliul European, în vară, și comisarul lituanian (n. red. Andrius KUBILIUS), portofoliul apărării, la rândul său, un uliu în privința Rusiei. Cele trei state baltice au o particularitate foarte interesantă: tind să trimită în Comisia Europeană foști prim-miniștri. Domnul Kubilius a fost prim-ministru al Lituaniei, domnul Valdis DOMBROVSKIS a fost prim-ministru al Letoniei și ambii au avut mandate dificile în perioada crizei economice. Doamna Kaja KALLAS a fost prim-ministru al Estoniei; și atunci, să ne gândim puțin și la reciprocitate. Dacă tu, stat națiune, acorzi importanța cuvenită reprezentării în executivul european numind o personalitate de prim rang, sigur că, probabil, și dinspre Bruxelles, aceste gesturi vor fi recunoscute prin atribuirea unor portofolii consistente. Deci aș spune că da, acum, Estul Europei este mai bine prezentat. Asta, în condițiile în care, desigur, calculele sau evaluările noastre asupra importanței portofoliilor, care sunt subiective, se vor dovedi corecte.
Horia Daraban: ”Uniunea Europeană trebuie să-și întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în șase până la opt ani”, a declarat în această săptămână lituanianul Andrius KUBILIUS, desemnat pentru a deveni primul comisar al Uniunii Europene pentru Apărare. La acest capitol, în ce direcție se îndreaptă Uniunea Europeană și legat de această întrebare, se va profunda relația Uniunea Europeană NATO?
Lucian Dîrdală: Probabil că da, relația se va aprofunda. Nu cred că ține neapărat de comisarul pentru apărare. Jobul lui este mai degrabă unul de pregătire a industriei, de îmbunătățire a coordonării între diversele sectoare industriale naționale cu semnificație pentru apărare. Probabil, relația cu NATO va fi una desfășurată la vârf, între președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și interlocutorii din NATO. Da, mă aștept din partea Europei să se facă eforturi în această direcție. Vom vedea ce se întâmplă și peste ocean, cine va deveni președinte și cum va vedea relația cu Europa.
Horia Daraban: Având în vedere ceea ce urmează să se întâmple, audierile în comisiile de specialitate ale Parlamentului European și apoi votul în plenul forului, care propuneri de comisar european credeți că vor avea probleme în fața acestor evaluări și, implicit, în fața votului din plen?
Lucian Dîrdală: Comisarul maghiar, domnul Olivér VÁRHELYI, ar putea avea probleme. Sigur, orice propunere din partea lui Viktor Orban ar putea avea probleme. În cazul domnului Várhelyi, însă, care este comisar pentru sănătate și bunăstarea animalelor, el a avut și niște referiri depreciative la adresa europarlamentarilor în anumite momente ale mandatului trecut. Asta s-ar putea să-l coste. Dar mă întreb dacă parlamentarii își vor asuma riscul să provoace o criză, pentru că ne putem închipui situația în care domnul Várhelyi este respins și trebuie așteptată o nouă propunere din partea domnului Viktor Orban. Nu există constrângeri de timp, nicio obligativitate ca un stat-națiune să facă o propunere chiar a doua zi după solicitare, adică ar putea fi întârziată. Învestirea întregii Comisii ar putea să aibă probleme, deși nu la modul decisiv, pentru că e practic persoana numărul doi din Comisie.
Doamna Teresa RIBERA RODRÍGUEZ, comisarul spaniol, ar putea avea probleme dinspre forțele de dreapta, mai ales centru-dreapta, pentru că este considerată puțin cam radicală în materie de luptă împotriva schimbării climatice.
Și aș spune, ar putea exista probleme în cazul lui Raffaele FITTO, propus de Italia, vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme, dată fiind apartenența sa politică. Totuși, Fratelli d’Italia, partidul premierului Georgia Meloni, intră în linie și înțelege că trebuie să aibă o relație funcțională cu Comisia. N-aș întrevedea alte probleme politice acum. Sigur, pot apărea probleme de integritate, pot apărea probleme politice, care să îngreuneze misiunea unora dintre candidații la funcția de comisar.
Varianta audio a interviului: