Toleranţă, respect, globalizare – Dialog Intercultural cu Lucian Merişca (17.04.2015)

Publicat de Lucian Bălănuţă, 17 aprilie 2015, 12:56 / actualizat: 17 aprilie 2015, 18:25

Toleranţă şi intoleranţă. Respect şi confruntare. Globalizarea mărfurilor ori a ideilor. Trei mari religii care au un singur Dumnezeu şi un singur rai în cer, dar care nu şi-au găsit încă pacea, pe Pământ.

Un târg botoşănean de pe malul Prutului, Ştefăneşti, este locul în care a trăit unul dintre cei mai importanţi rabini ai Hasidismului; de fapt “Shtefanesht” dă chiar numele oficial al acestei Dinastii Hasidice. Un savant al religiilor precum Moshe Idel, pe care l-am avut la microfonul emisiunii noastre, compară Hasidismul cu Isihasmul specific Creştinismului Ortodox. Menahem Nahum Fridman, Marele Rabin despre care vom vorbi în această ediţie, a murit în 1933; supranumit „Îngerul”, el a fost şi este considerat un om Sfânt, nu doar de către comunitatea evreiască, dar şi de către românii care vin acum şi îi lasă bileţele cu năzuinţele lor – ne spune profesoara Oltea Neagu, cea care ne-a condus sa vizităm cimitirul evreiesc.
În partea a doua a ediţiei – caricatură / satiră extremă, faţă în faţă cu extremismul religios.

În cadrul atacurilor islamiste săvârşite în Franţa la începutul anului 2015, evenimentele tragice petrecute în redacţia jurnalului satiric “Charlie Hebdo” au zguduit profund familia europeană, până nu demult complet dezinteresată de propria religiozitate… Şi au pus câteva mari întrebări:

Bisericile creştine din Vest care nu mai atrag aderenţi, lasă locul instalării altor culte având un sânge mai tânăr?… Este libertatea de expresie a agnosticilor mai presus de sensibilitatea celor care cred şi respectă valorile religioase? În numele religiei, poate cineva să răspundă cu gloanţe, unei idei schiţate cu creionul pe o hârtie? Un desen publicat într-o ţară eminamente secularizată, Franţa, poate jigni oameni care, deşi francezi, nu se simt defel integraţi în civilizaţia occidentală? – Întrebări grave, pe care şi le-au pus şi participanţii la o întâlnire organizată de către Centrul Cultural Oriental din Iaşi, împreună cu Universitatea “Petre Andrei”.

Cert este că, după atacul armat fundamentalist, numărul abonaţilor francezi ai revistei, care satirizează de altfel nu numai islamismul, ci şi creştinismul, a crescut, de la 10.000, la, 220.000…
La întâlnirea de la “Petre Andrei”, doctorul ieşean Izak Zaharias, spune că nimeni nu poate ucide în numele unei religii, pentru că atunci îi împroaşcă cu noroi pe toţi cei care îşi afirmă acea religie,… iar nou-veniţii într-o ţară, trebuie să fie recunoscători ţării care i-a primit şi să-i dea aceeaşi iubire cu care au fost întâmpinaţi. Mai adaugă el: Dacă Profetul musulmanilor ar fi asistat la crimele săvârşite la Paris, aşa-zis în numele lui, i-ar fi condamnat el însuşi pe asasini…

Sirianul Ahmed Al Deiri, om de afaceri ieşean de mult timp, a vorbit, la puţină vreme după tragicele evenimente petrecute la revista “Charlie Hebdo” din Paris, despre toleranţă şi respect reciproc între creştini, musulmani, mozaici şi atei. El a amintit modul în care vechii creştini, pe atunci locuitori ai Medinei, l-au primit şi l-au ajutat, după cum se ştie, pe Profetul Mohamed…

Cum poţi să spui ”Pace tututor”… şi să apeşi apoi pe trăgaci?… – am citat cuvintele doctorului Mohamed Awad, care a continuat: Generaţia noastră, care a venit aici pe când aveam 17-18 ani, a făcut o adevărată contopire între civilizaţia arabo-musulmană şi cea creştină-română. Am învăţat să respectăm şi am fost la rândul nostru respectaţi. Comunismul a ridicat un zid psihologic între oameni de diferite naţionalităţi, dar eu nu l-am băgat în seamă… Contează încrederea pe care o ai, în tine şi în ceilalţi.

Am găsit bun-simţ şi respect în România. Mă consider român arab. Dar – atenţie!… Mass-media a devenit un factor de instabilitate… mă refer la cele care aruncă ştiri neverificate şi mesaje de instigare… Dar nu trebuie să îi punem pe toţi în aceeaşi oală – a încheiat doctorul Awad.

În finalul discuţiilor, a vorbit şi decanul Sorin Bocancea, gazda întâlnirii de la “UPA”. Globalizarea nu înseamnă numai circulaţia mărfurilor şi a banilor, ci şi a modelelor culturale – …şi atunci, putem vorbi de o globalizare a fast-food-urilor sau de o globalizare sau încercare de răspândire a preceptelor religioase, de ce nu?… Fiecare pune pe masa planetară ce are, ce poate, ce simte. Dar nu poţi, pentru fapta unui om, să acuzi o întreagă religie sau cultură… În esenţă, libertatea de exprimare nu poate fi legiferată, ea ţine de înţelepciunea fiecărui om…

Radio România Iaşi, vineri 17 aprilie 2015, ora 20,30-21, emisiunea Dialog intercultural, redactor: Lucian Merişca.