Colocviile Putnei, la a XVII-a ediţie
Publicat de Andreea Drilea, 1 septembrie 2015, 18:20 / actualizat: 2 septembrie 2015, 6:52
Centrul de Cercetare şi Documentare ‘Ştefan cel Mare’ al Mănăstirii Putna organizează în perioada 2-5 septembrie ediţia a XVII-a a Simpozionului internaţional de istorie Colocviile Putnei, deschiderea manifestării urmând a se face în prezenţa ÎPS Pimen arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, se arată într-un comunicat remis AGERPRES.
În cadrul festivităţii de deschidere a evenimentului, care va avea loc la Mănăstirea Putna, se vor lansa şi ultimele numere ale revistei Analele Putnei.
Scopul Centrului Mănăstirii Putna, înfiinţat în ianuarie 2005, este de a trezi şi menţine interesul pentru cunoaşterea trecutului nostru şi a impulsiona cercetarea lui, cu aplecare deosebită asupra istoriei epocii ştefaniene, a istoriei Mănăstirii Putna şi a istoriei mănăstirilor din Bucovina în perioada de ocupaţie austriacă (1775-1918).
De la înfiinţare până în prezent, Centrul a organizat la Mănăstirea Putna, la Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi şi la Institutul ‘Nicolae Iorga’ din Bucureşti, şaisprezece ediţii de comunicări ştiinţifice, sub numele Colocviile Putnei.
În cadrul celei de a XVII-a ediţii a Colocviilor Putnei vor fi prezentate comunicări ale unor cercetători consacraţi şi ale unor tineri cercetători din Austria, Bulgaria, Franţa, Rusia şi România.
Printre cei care s-au înscris cu lucrări la această ediţie a Colocviilor se numără prof. univ. dr. Oliver Jens Schmitt – Universitatea din Viena, dr. Ovidiu Cristea – directorul Institutului ‘Nicolae Iorga’ al Academiei Române, dr. Radu Păun – Centre d’Etude des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen, Paris, dr. Ivan Biliarsky – Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Bulgaria, profesori şi cercetători de la Universitatea ‘Al. I. Cuza’ din Iaşi, Institutul ‘Nicolae Iorga’ din Bucureşti şi Institutul ‘A. D. Xenopol’ din Iaşi.
Printre subiectele abordate se vor afla rezistenţa împotriva cuceririi otomane în spaţiul balcanic, Imperiul Otoman, Moldova şi Ţara Românească în primele decenii după moartea lui Ştefan cel Mare, soli moscoviţi la curtea lui Ştefan vodă, târgurile Moldovei în veacul al XV-lea, stemele lui Ştefan cel Mare, moaşte şi minuni la Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos, soarta arhivelor mănăstirilor din Bucovina, date noi despre obiecte din patrimoniul Mănăstirii Putna, familie şi gospodărie în comuna Putna în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
(Agerpres/FOTO basilica.ro)