Marin Sorescu – figură marcantă a poeziei române contemporane
Publicat de Lucian Bălănuţă, 23 septembrie 2015, 06:00
Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg Romania – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalităţi din cultură sau ştiinţă, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de români care, prin creativitate, muncă şi curaj, au adus România între ţările care au îmbogăţit cunoaşterea universală.
Astăzi vi-l prezentăm pe Marin Sorescu, născut la Bulzeşti, județul Dolj, în data de 19 februarie 1936.
Bărăgan … țipătul de lehuză al cocorilor
Marin Sorescu a urmat scoala primară în comuna natală, Bulzesti. A inceput cursurile liceale la Colegiul “Fraţii Buzeşti” din Craiova, fiind transferat apoi la Şcoala Medie Militară din Predeal, pe care a absolvit-o în 1954. În 1960 a încheiat cursurile Facultății de Filologie din Iaşi. Stabilindu-se în Bucureşti, a avut o ascensiune rapidă în lumea literară.
Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”. Până la moartea sa, în 1996, mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei române contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”, reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tușiți” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul intitulat „La lilieci”. Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Alte piese importante, jucate atat pe scene din tara, cat si din strainatate, sunt “Exista nervi”, “Răceala”, “Vărul Shakespeare” și “A treia țeapă“.
În perioada in care Emil Boroghina s-a aflat la conducerea Teatrului National din Craiova, s-au pus in scena cateva dintre creatiile dramaturgice ale lui Marin Sorescu. De altfel, un viitor proiect al maestrului Boroghina se leaga chiar de numele marelui scriitor.
Continuarea articolului precum şi videoreportajul corespunzător le regăsiţi – AICI.
