La Bucureşti, a avut loc, astăzi, o nouă rundă de discuţii între reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi membrii comisiei de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor
Publicat de , 21 octombrie 2015, 14:48
Extinderea legislaţiei privind managementul profesionist la toate companiile de stat şi proiecţiile privind deficitul bugetar pentru 2016 şi 2017 sunt principalele observaţii prezentate, astăzi, de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional în faţa membrilor Comisiei pentru Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, în cadrul discuţiilor cu privire la stadiul relaţiilor dintre România şi instituţia financiară internaţională.
‘Prima constatare este aceea că România, din punct de vedere al macrostabilităţii, este într-o poziţie bună şi sustenabilă. Este afirmaţia şefei misiunii Fondului Monetar Internaţional în România. Dar, ca în orice demers, există lucruri împlinite şi lucruri mai puţin împlinite. Singurele observaţii (ale reprezentanţilor FMI – n.r.) sunt în legătură cu reformele structurale, mai precis adoptarea în Parlament a Ordonanţei 109 privind managementul companiilor de stat şi eliminarea tuturor excepţiilor de la această lege. Deci să intre toate companiile care au capital de stat într-un astfel de management. Şi a doua observaţie este legată de previziunile pe care FMI şi Comisia Europeană le au în legătură cu exerciţiile financiare 2016 şi 2017 şi care precizez că diferă de evaluările făcute de către Ministerul de Finanţe’, a declarat preşedintele Comisiei, Viorel Ştefan, la finalul discuţiilor.
În opinia sa, în perioada următoare, este esenţial răspunsul la întrebarea dacă România în 2016 şi 2017 trebuie să se încadreze într-un deficit conform cu angajamentele din compactul european sau poate să meargă pe un deficit mai mare, aşa cum public ministrul Finanţelor şi-a asumat, dar nu mai mare de 3% din PIB.
‘În funcţie de răspunsul la această întrebare, Guvernul României se va apropia sau nu de poziţia FMI. Dacă sunt suficiente argumente care să convingă FMI că o suplimentare a deficitului, dar nu peste 3%, este necesară şi sustenabilă, atunci probabil că acest obstacol se va îndepărta. Iar problema cu adoptarea 109 (Ordonanţa 109 privind managementul companiilor de stat n.r.) este o problemă care se regăseşte în Parlament şi nu există niciun motiv care să mă facă să cred că nu va fi adoptată legea în linie cu ceea ce doreşte FMI’, a mai spus Ştefan.
Acesta a menţionat că o altă reţinere a finanţatorilor internaţionali vine din perspectiva anului electoral, adică din capacitatea Guvernului de a gestiona corect cheltuielile.
Viorel Ştefan a adăugat că încheierea unui nou acord nu a fost luată în discuţie.
Pe de altă parte, deputatul Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că FMI şi-a manifestat îngrijorarea despre situaţia fiscal bugetară din 2016 şi 2017, în special din cauza majorărilor de salarii anunţate. ‘Toate măsurile anunţate de Guvernul Ponta nu pot fi implementate în condiţiile angajamentelor României în faţa Comisiei Europene şi FMI. Adică România va depăşi deficitul de 3% din PIB, un deficit care nu poate fi susţinut financiar’, a spus Ialomiţianu.
El a precizat că Lega salarizării în sectorul bugetar a fost unul din aspectele menţionate de reprezentanţii FMI, care au fost nevoiţi să se informeze din presă cu privire la intenţiile Guvernului, pentru că nu există detalii oficiale cu privire la acest proiect.
‘FMI, din păcate, s-a luat după declaraţiile din presă, pentru că Guvernul ţine ascuns acest lucru, plus unele măsuri de reducere şi taxe care, din cauza încasărilor nu pot fi susţinute din punct de vedere bugetar. FMI a calculat un deficit de 3% sau chiar peste pentru 2016, iar în 2017 să depăşim 4%. Încasările bugetare sunt bune, dar nu suficiente pentru măsurile anunţate de Guvern’, a subliniat Ialomiţianu.
Deputatul a menţionat că FMI a subliniat că nu este posibil un nou acord, pentru că nu au fost respectate condiţiile din vechiul acord, respectiv reformele structurale, reformele în administraţie, şi controlul cheltuielilor. ‘Guvernul a cerut încheierea unui nou acord, iar FMI are rezerve foarte mari’, a punctat Ialomiţianu.
Potrivit sursei citate, România are în continuare nevoie de un acord preventiv, cu evaluări periodice, însă în acest moment nu este posibilă încheierea niciunui tip de acord pentru că ‘Guvernul Ponta nu este credibil în faţa FMI, pentru că nu şi-a îndeplinit angajamentele din vechiul acord’.
Începând din 2009 şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat FMI, de la declanşarea crizei economice, în 2009. (agerpres/FOTO: romania actualitati)