Spiru Haret – cel mai mare organizator al învăţământului românesc

Publicat de Lucian Bălănuţă, 16 noiembrie 2015, 10:09

Radio Romania Regional vă prezintă proiectul Eu Aleg Romania, 100 de români pentru istoria lumii. O sută de personalităţi din cultură sau ştiinţă care au marcat dezvoltarea lumii şi au îmbogăţit cunoaşterea universală. Omul zilei de astăzi este Spiru Haret, despre care aflăm informații chiar de pe portalul web care îi poartă numele.

S-a nascut în inima Moldovei, în Iașii cei dragi ai lui Creanga si acolo și-a mângâiat neastâmparul de copil. A intrevăzut de pe atunci, din copilărie, că există lucruri care trebuie schimbate, aliniate vremii, modernizate.

Rob al șțiinței exacte, urmează cursurile universitare la București și în cele din urmă, în străinătate, la Paris, unde, în scurta vreme, numele românului Spiru Haret umple academiile și e rostit cu admirație de toti învătații. Examenul de doctor uimește asistenta neobișnuit de numeroasă, iar decanul facultății i se adreseaza personal, felicitând România că produce și are asemenea talente.

Urcat prin energiile sale active pe piedestalul știintei, acolo în luminisul Europei, în Parisul luminilor veșnice, tânarul Haret zăbovea adesea cu gândurile sale asupra vetrei românești, trăia în imaginar viața de acasă, râurile, munții, tot ceea ce însemna, pentru el, dorul de casă.

Devenit om de știință și respectat deopotrivă în interiorul și exteriorul granițelor noastre, Spiru Haret aprofundează ceea ce el însuși numește „rănile rămase din trecutul amar de jaf, de nedreptate, de neînțelegerea rostului marei vieți naționale, rănile, care împuținează puterile trupești ale neamului și-i slăbesc avânturile sufletești”; să le cunoască pentru a le putea lecui și tămădui.

Stăpânit de acest dor fără astâmpar, primește cu bucurie numirea ca inspector general al învațământului românesc. O situație pe care nimeni nu și-a luat-o vreodată atât de serios în seamă. Cutreiera neobosit, voia să știe neapărat tot ce exista ca să stabileasca ce trebuie îmbunatățit și mai ales cum.

Spiru Haret stătea de vorbă cu toți învățații pe care-i întâlnea în drumurile sale prin tara. Ținea cont de opiniile celor mari, dar și de părerile celor mici și mai puțin însemnați: de la țăran la boier, de la preot la învățător, adună date care, puse cap la cap, aveau să ii ofere imaginea de ansamblu pe care și-o dorea. Dar greul abia acum începea!

Izvoarele vremii spun că Spiru Haret s-a pus la lucru fără să țină în seamă, „intimidarile celor prea cuminti, nici ironiile celor prea sceptici, nici clamoarea celor orbiți. Ca săgeata, care odată pornită din arcul încordat își urmează calea pe care i-a hotarât-o ochiul deprins și mâna dibace a arcașului, fără ca strigătele mulțimii să-i poata schimba mersul, ori s-o poată opri din drumul ce trebuie să strabata, tot astfel voința lui Haret se îndreaptă spre ținta, fără ca cineva să-i poata schimba direcțiunea, ori să o poată pironi mai înainte de a-si ajunge țelul”, am încheiat citatul consemnat pe spiruharet.ro

Continuarea articolului și videoreportajul – AICI.