Concluzie a Săptămânii Europene a Regiunilor şi Oraşelor: Uniunea Europeană are nevoie de mai multă coeziune. Emisiunea „Bună Dimineaţa” (12.10.2017)

Publicat de hdaraban, 12 octombrie 2017, 08:14

Anul acesta, la cea de  a 15-aediţie, o importanţă deosebită a fost acordată politicii de coeziune a Uniunii Europene. Este vorba, mai exact, de fondurile rezervate proiectelor care au menirea să reducă din disparităţile existente între diferitele regiuni ale spaţiului comunitar.

Nu întâmplător, în cadrul acestui eveniment extrem de amplu, cu mii de participanţi veniţi din întreaga Europă şi nu numai, a fost prezentat oficial al şaptelea raport privind politica de coeziune. Documentul nu anticipează propunerea finală a Comisiei Europene, ci alimentează dezbaterea privind politica de coeziune de după 2020.

De altfel, în cadrul unei conferinţe de presă, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a spus că, potrivit raportului, Uniunea Europeană are nevoie de mai multă coeziune, având în vedere şi faptul că efectele crizei economice au lăsat urme adânci în regiunile Uniunii Europene.

Acelaşi oficial, în faţa jurnaliştilor de la Bruxelles,  a vorbit şi despre importanţa fondurilor alocate prin politica de coeziune.

“Raportul privind coeziunea arată că diferențele dintre regiuni au început să se restrângă din nou începând cu 2015. Cu toate acestea, mulți cetățeni ai UE locuiesc în regiuni în care PIB-ul este încă mai scăzut decât înainte de criză. În ultimii ani, regiunile mai sărace ale Europei s-au apropiat de media Uniunii, dar mai este încă un drum lung înainte ca aceste regiuni să poată oferi aceleași oportunități cetățenilor. Cele mai bogate regiuni din Europa, în schimb, au crescut mai repede decât celelalte, deși se confruntă cu presiunea migrației, excluziunea socială și sărăcia, preocupările legate de poluare și securitate.

Politica de coeziune oferă finanțare echivalentă cu mai mult de 8% din investițiile publice în UE, cifră care depășește 40% pentru cele 13 state membre care au aderat recent la UE și pentru mai mult de 50% pentru mai multe țări. În aceste state, politica de coeziune finanțează mai mult de jumătate din noile conexiuni la banda largă de internet, din lucrările la școlile renovate sau la kilometrii de drumuri construiţi sau modernizaţi”.

Aceasta a fost vocea comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu. Tot ca o pledoarie pentru continuarea politicii de coeziune şi după 2020 sunt datele referitoare la România. În ţara noastră, potrivit informaţiilor Reprezentanţei Comisiei Europene de la Bucureşti, care o citează pe comisarul Corina Creţu, şi preluate de Agerpres, investițiile politicii de coeziune din cursul ultimului deceniu au creat în mod direct 40 000 de locuri de muncă, au modernizat peste 27.000 km de șosele și au sprijinit 560 de proiecte de cercetare și inovare. Până în 2023, se preconizează că PIB-ul României va fi cu 2,1% mai mare datorită investițiilor politicii de coeziune.

Cifrele sunt încurajatoare, dar problemele României în consumarea fondurilor europene rămân de actualitate, asta deşi, potrivit unor surse din cadrul Comisiei Europene, s-au făcut eforturi substanţiale pentru a le rezolva. Spre exemplu, potrivit Acordului de Parteneriat România – Uniunea Europeană Bucureştiul a avut condiționalitățile ex-ante care au fost introduse pentru fondurile structurale și de investiții europene astfel încât să asigure utilizarea eficientă și eficace a acestora.

La ora actuală din total, mai sunt de îndeplinit 5 astfel de condiţii: pe achiziţii publice, administraţie publică, transport, cercetare – dezvoltare, managementul deşeurilor.

Important este de spus, în contextual evenimentului de la Bruxelles şi cum se descurcă România în actuala perioadă de programare, 2014 – 2020.

Într-un interviu acordat postului Radio Iaşi, Johannes Bahrke, purtător de cuvânt pe politică regională  în cadrul Comisiei Europene a oferit a oferit câteva date relevante.

„România a început actuala perioadă de programare cu întârzieri, dar a fost înregistrat un progres consistent în vara care a trecut, aşa că acum lucrurile decurg mai bine. Avem acum o rată de selectare a proiectelor pentru 12,8% din fondurile europene de dezvoltare şi pentru 11,4% din fondurile de coeziune. Contractarea pentru suma totală a fondurilor europene este puţin sub 14 %. Pentru a avea o comparaţie, în Uniunea Europeană, avem  o medie de 38 de procente. Aşa că puteţi vedea că este de recuperat.

Pentru actuala perioadă trebuie să ne asigurăm nu doar că cheltuim banii, ci şi că îi folosim cu rezultate. Vrem să vedem o creşterea a părţii din PIB investită în cercetare şi dezvoltare; o  schimbare către investiţiile legate de energiile cu emisii scăzute de carbon, mai multă energie regenerabilă, mai mulţi oameni care să lase sărăcia în urmă, şi mai mulţi cetăţeni care merg la şcoală mai mult timp. Aş vrea să mai adaug necesitatea investiţiilor în managementul apelor uzate. Acestea sunt problemele în România în care politica de coeziune a Uniunii Europene încearcă să aducă schimbare.

De aceea sunt importante cheltuirea banilor pe proiecte bune şi  accelerarea acestui proces”.

Johannes Bahrke, purtător de cuvânt pe politică regională în cadrul Comisiei Europene.

Dincolo de aceste precizări, poate fi adăugat că România are fonduri europene suficiente la dispoziţie. Rămâne de văzut în ce măsură are capacitatea de a le cheltui. Spre exemplu, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 -2020, Axa Prioritară 4 –  Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, este prevăzut peste 1 miliard de euro. Banii ar urma să fie folosiţi direct de către 39 de municipii, reşedinţă de judeţ. Acestea, prin delegare, îndeplinesc rolul de  autorităţi urbane şi se vor ocupa de aplicarea de proceduri si criterii de selecţie a fişelor de proiecte.

Dincolo de toate acestea, trebuie adăugat şi faptul că, în cadrul lucrărilor Comitetului European al Regiunilor, insitituţie organizatoare alături de Comisia Europeană a Săptămânii Europene a Regiunilor şi Oraşelor, a fost lansată Alianţa pentru Coeziune. Este vorba despre susţinerea în cele opt luni care vor preceda publicarea proiectului de buget al UE de după 2020, în ideea convingerii forurilor comunitare că politica de coeziune a Uniunii îmbunătățește viața cetățenilor din întreaga Europă.

O ulitmă cifră relevantă, bugetul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020 este în prezent de peste 630 de miliarde ce euro la nivelul spaţiului comunitar.

O analiză realizată de Horia Daraban.

A doua zi a Săptămânii Europene a Regiunilor. Purtător de cuvânt al Comisiei Europene: „România are de recuperat în privinţa absorbţiei fondurilor europene”. Sens Unic (10.10.2017)

Publicat de hdaraban, 10 octombrie 2017, 14:40

În jurul orei 18.30, ora României, vor fi prezentate proiectele câştigătoare ale competiţiei RegioStars – adică, proiectele inovatoare finanţate din fondurile politicii de coeziune a Uniunii Europene. România nu a fost reprezentată în finală de nicio iniţiativă.

Dincolo de toate acestea, este preocuparea jurnaliştilor de a afla informaţii utile cu privire inclusiv la fondurile europene cheltuite în statele membre. Referitor la România, Johannes Bahrke, purtător de cuvânt pe politică regională a făcut câteva precizări în exclusivitate pentru Radio Iaşi.

„Am început actuala perioadă de programare cu întârzieri, dar a fost înregistrat un progres consistent în vara care a trecut, aşa că acum lucrurile decurg mai bine. Avem acum o rată de selectare a proiectelor pentru 12,8% din fondurile europene de dezvoltare şi pentru 11,4% din fondurile de coeziune. Contractarea pentru suma totală a fondurilor europene este puţin sub 14 %. Pentru a avea o comparaţie, în Uniunea Europeană avem o medie de 38 de procente. Aşa că puteţi vedea că este de recuperat.

Pentru actuala perioadă trebuie să ne asigurăm nu doar că cheltuim banii, ci şi că îi folosim cu rezultate. Trebuie să vedem că se întâmplă ceva cu fondurile. Vrem să vedem o creşterea a părţii din PIB investită în cercetare şi dezvoltare.

O schimbare către investiţiile legate de energiile cu emisii scăzute de carbon, mai multă energie regenerabilă, mai mulţi oameni care să lase sărăcia în urmă, şi mai mulţi cetăţeni care merg la şcoală mai mult timp. Aş vrea să mai adaug necesitatea investiţiilor în managementul apelor uzate. Acestea sunt problemele în România în care politica de coeziune a Uniunii Europene înceracă să aducă schimbare.

De aceea sunt importante cheltuirea banilor pe proiecte bune şi accelerarea acestui proces.”

Dincolo de aceste precizări, poate fi adăugat că România are fonduri europene suficiente. Rămâne de văzut în ce măsură are capacitatea de a le cheltui. Spre exemplu, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 -2020, axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, este alocat peste 1 miliard de euro. Banii ar urma să fie folosiţi direct de către 39 de municipii, reşedinţă de judeţ. Acestea, prin delegare, îndeplinesc rolul de Autorităţi Urbane şi se vor ocupa de aplicarea de proceduri si criterii de selecţie a fişelor de proiecte.

Europa Regiunilor, în căutarea succesului politicii de coeziune. Bruxelles, a doua zi a Săptămânii Europene a Regiunilor şi Oraşelor

Publicat de hdaraban, 10 octombrie 2017, 07:00

Este vorba despre detalierea elementelor ce se găsesc în al şaptelea raport privind politica de Coeziune în Uniunea Europeană, dar şi de dialogul în cadrul întâlnirilor Comitetului Regiunilor, for politic de reprezentare a regiunilor şi oraşelor din Uniunea Europeană.

În fapt, un loc central în discursurile oficialilor, fie că vorbim despre cel al comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu, sau de cel al preşedintelui Comitetului Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, a fost acordat politicii de coeziune a cărei menire este reducerea decalajelor economice, sociale şi teritoriale între diversele regiuni şi state membre ale Uniunii Europene.

Pledoariile de la Bruxelles au fost pentru continuarea alocării de fonduri în ideea reducerii disparităţilor , dar şi pentru o mai judicioasă cheltuire a banilor, avându-se în vedere rezultatul final al investiţiilor.

În cazul României, spre exemplu, oficialii de la Bruxelles doresc o mai mare implicare a autorităţilor publice în elaborarea şi implementarea proiectelor. De altfel, ţara noastră are câteva domenii unde ar putea folosi banii: este vorba despre infrastructura mare de transport, energie, mediu.

Datele arată, însă, că Bucureştiul nu ţine pasul cu dorinţa Bruxelles-ului.

Revenind la programul zilei, merită punctat faptul că președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, va rosti prima comunicare anuală pe tema „Starea Uniunii Europene: perspectiva regiunilor și a orașelor”. Comunicarea va fi urmată de o dezbatere privind viitorul Europei, cu participarea președintelui Consiliului European, Donald Tusk și a liderilor locali din Uniunea Europeană.

Nu închei fără să spun că diseară, în jurul orei 18.30, ora României, vor fi prezentate proeiectele câştigătoare ale competiţiei RegioStars – adică, proiectele inovatoare finanţate din fondurile politicii de coeziune a Uniunii Europene. România nu a fost reprezentată în finală de nicio iniţiativă. O relatare de Horia Daraban.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=7ObFWCAXr90[/youtube]

Al şaptelea Raport privind Politica de Coeziune a UE: „în unele regiuni, nivelul şomajului este mai ridicat decât cel de dinaintea crizei economice”. Emisiunea „Sens Unic”, (9.10.2017)

Publicat de hdaraban, 9 octombrie 2017, 14:41

Programul a debutat în prima parte a zilei cu o conferinţă de presă susţinută de comisarul european pentru politică regională Corina Creţu şi de preşedintele Comitetului Regiunilor Karl-Heinz Lambertz.

Subiectul propus presei acreditate a fost legat de publicarea celui de al şaptelea raport al Comisiei Europene privind politica de coeziune, politică al cărei scop este reducerea decalajelor economice, sociale şi teritoriale între diversele regiuni şi state membre ale Uniunii Europene.
Ca elemente esenţiale ale acestui document, comisarul Creţu a arătat că ăncă sunt probleme în mişcsorarea acestor discrepanţe în spaţiul comunitar.

„Raportul privind coeziunea arată că difereneţele dintre regiuni au început să se restrângă, din nou, după 2015. Şi totuşi mulţi dintre cetăţenii europeni trăiesc în oraşe şi regiuni unde produsul intern brut este mai mic ca cel de dinainte crizei economice. În ultimii ani, cele mai sărace regiuni europene s-au apropiat de media europeană, dar mai este drum lung până când aceste regiuni vor putea oferi aceleaşi oportunităţi cetăţenilor lor.

Ceee a ce este cel mai îngrijorător este fapul că regiunile aflate la mijlocul clasamentului, acele  regiuni în tranziţie, se confruntă cu o creştere a PIB-ului în scădere, venituri şi salarii stagnate, cu un sector industrial slab dezvoltat, iar aceste zone rămân cel mai vulnerabile la şocurile globale şi la provocări.„

Ca plan de acţiuni, din partea enităţilor europene şi regionale, sunt vizate nivelul şomajului care a rămas mai sus ca cel de dinaintea crizei, exodul populaţiei , dar şi investiţiile publice mici.

Astăzi, în cadrul sesiunii de deschidere a Săptămânii Europene a Regiunilor şi Oraşelor este lansată Alianța pentru Coeziune. Inițiativa vizează închegarea unei coaliții a cărei menire este sprijinirea politicii de coeziune a Uniunii Europene.

Mesajul Alianței pentru Coeziune este legat de bugetul UE după 2020 care trebuie să asigure o politică de coeziune mai puternică, mai eficace, vizibilă și disponibilă pentru fiecare regiune a spațiului comunitar. Un material realizat de Horia Daraban.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=NrFH9e1zBu4[/youtube]

9 – 12 octombrie, Bruxelles, Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor. Peste 5000 de participanți din întreaga Europă

Publicat de hdaraban, 9 octombrie 2017, 07:00

Cea de a 15-a ediție a evenimentului adună, până la 12 octombrie, aproximativ 5 000 de participanți din toată Europa și din afara ei.

Pe parcursul a patru zile vor avea loc 130 de ateliere, dezbateri, expoziţii și manifestări vizând stabilirea de contacte pe tema dezvoltării regionale și locale.

În acest an, organizatorii, Comitetul European al Regiunilor și de Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, au anunțat lansarea Alianței pentru Coeziune. Inițiativa vizează închegarea unei coaliții a cărei menire este sprijinirea politicii de coeziune a Uniunii Europene.

Mesajul Alianței pentru Coeziune este legat de bugetul UE după 2020 care trebuie să asigure o politică de coeziune mai puternică, mai eficace, vizibilă și disponibilă pentru fiecare regiune a spațiului comunitar.

Tot ca reper, astăzi, în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, va discuta cu jurnaliștii despre al 7- lea raport privind politica de coeziune al cărei scop este reducerea decalajelor economice, sociale şi teritoriale între diversele regiuni şi state membre ale Uniunii Europene.

Mâine, 10 octombrie, președintele Comitetului European al Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, va rosti prima comunicare anuală pe tema „Starea Uniunii Europene: perspectiva regiunilor și a orașelor”. Comunicarea va fi urmată de o dezbatere privind viitorul Europei, cu participarea președintelui Consiliului European, Donald Tusk și a liderilor locali din UE.

Informații despre eveniment, aici.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=O0A3AE-RBPs[/youtube]

În Italia, Vasile Doroftei, originar din Iași, – preot și artizan în arta lemnului. ”Weekend cu prieteni” (1.10.2017)

Publicat de hdaraban, 1 octombrie 2017, 13:37 / actualizat: 2 octombrie 2017, 10:58

Într-un interviu acordat Elenei Postelnicu, corespondent în peninsula italică, părintele Doroftei vorbește despre comunitatea românească pe care o păstorește, dar și despre dorul de locurile natale.

Alegeri parlamentare în Germania. Angela Merkel, în căutarea unui nou mandat de cancelar. Invitatul ediției – Lucian Dîrdală. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (24.09.2017)

Publicat de hdaraban, 24 septembrie 2017, 13:09

Două forțe principale se confruntă- este vorba despre Uniunea Creștin democrată – Angela Merkel și  de Partidul Social Democrat – Martin Schulz. Scrutinul este important având în vedere că Germania este văzută ca fiind ca principalul actor în Uniunea Europeană.

Exercițiul electoral și rezultatul acestuia pot fi un semnal pentru întreaga Europă, inclusiv pentru România. Invitatul ediției a fost domnul profesor Lucian Dîrdală și care a acceptat provocarea în a oferi câteva răspunsuri pe acest subiect. Un dialog realizat de Horia Daraban.

Prezențe antreprenoriale românești la evenimentele internaționale. Invitat – Marius Alexa de la afaceri.ro. Emisiunea ”Bună dimineața” (18.09.2017)

Publicat de hdaraban, 18 septembrie 2017, 12:48

La emisiunea ”Bună dimineața” din 18 septembrie 2017, Marius Alexa, CEO Arhipelago, a vorbit despre  astfel de oportunități dând exemplu posibilitatea participării în luna octombrie la două evenimente cu profil electronic la Hong Kong și Macao, China. Detalii despre înscriere pot fi găsite și aici.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

Elevii români din afara granițelor țării, invitați să se implice în desfășurarea celei de a doua ediții a ”Basmului Românesc”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (17.09.2017)

Publicat de hdaraban, 17 septembrie 2017, 12:24 / actualizat: 18 septembrie 2017, 12:33

Prima ediție a proiectului „Basm Românesc” a fost iniţiată  în anul 2013. „Basmul Românesc” a fost dedicat copiilor români din toate comunităţile din afara graniţelor ţării. Timp de un an, elevii români din Italia și Spania, din Serbia și Ucraina, din Belgia, dar și Statele Unite și Australia au conceput un basm colectiv, iar prima ediție a „Basmului Românesc” a fost tipărită și a ajuns la toți cei care au contribuit la scrierea ei.

Cea de-a doua ediție a „Basmului Românesc” îşi va relua drumul în toată lumea şi va ajunge în rândurile elevilor din comunităţile româneşti de pretutindeni. Forma finală a Basmului va fi publicată şi trimisă tuturor comunităţilor.

Pe acest subiect, a oferit explicații  directorul general adjunct al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Nicolae Brânzea. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Misiune economică ieșeană cu Transsiberianul către Vladivostok, Rusia. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (17.09.2017)

Publicat de hdaraban, 17 septembrie 2017, 11:04 / actualizat: 18 septembrie 2017, 12:23

Dincolo de acestea, remarcabil este și traseul feroviar – Transsiberianul – subiect de documentare și nu numai.

Ei bine, la o călătorie cu trenul care traversează două continente, adăugăm și o amprentă românească precizând că o delegație de oameni de afaceri, de la Iași, a ajuns la Vladivostok pentru a lua pulsul unor posibile oportunități de colaborare antreprenorială.

Inițiatorul expediției, Marius Alexa de la afaceri.ro, a fost  invitat în cadrul ediției de duminică, 17 septembrie 2017, a emisiunii ”Weekend cu prieteni”. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Președintele Comisiei Europene, apel în Parlamentul European pentru acceptarea României în spațiul Schengen. ”Pro Europa” – cu Horia Daraban (13.09.2017)

Publicat de hdaraban, 13 septembrie 2017, 12:21 / actualizat: 13 septembrie 2017, 13:43

Departe de a fi o simplă trecere în revistă a situației spațiului comunitar la capitole precum cel social, financiar, sau cel al securității, precizările șefului executivului european au avut trimiteri variate.

Cu detalii, la rubrica Pro Europa, Horia Daraban.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=SxskuIze37c[/youtube]

Ființarea școlilor cu predare în limba română din Ucraina, în pericol. Interviu cu Marin Gherman – jurnalist la Cernăuți. ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (10.09.2017)

Publicat de hdaraban, 10 septembrie 2017, 10:41 / actualizat: 12 septembrie 2017, 10:54

Aceasta a stârnit critici și nemulțumiri inclusiv din partea comunității românești din Ucraina. La emisiunea ”Weekend cu prieteni”, câteva explicații din partea domnului Marin Gherman, analist politic, jurnalist , coordonator al Centrului Media BucPress Cernăuți, Ucraina. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Creații ale unor designeri de bijuterii români, la Lisabona. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (10.09.2017)

Publicat de hdaraban, 10 septembrie 2017, 09:55 / actualizat: 12 septembrie 2017, 11:10

Vernisajul a avut loc la 6 septembrie, în prezența reprezentanților Asociației și a Cristinei Felipe – curator și co-fondator al Asociației Portugheze de Bijuterie Contemporană.

Despre evenimentul de la Lisabona, dar și despre viitoarele acțiuni pregătite , la ”Weekend cu prieteni”, a vorbit domnul Daniel Nicolescu – director al Institutului Cultural Român din capitala lusitană. Un interviu realizat de Horia Daraban.  Despre eveniment, și aici .

Oana Guguian, originară din județul Bacău, de 11 ani, soprană la Marsilia. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (10.09.2017)

Publicat de hdaraban, 10 septembrie 2017, 09:10 / actualizat: 12 septembrie 2017, 11:20

Într-un interviu acordat Elenei Postelnicu, ea recunoaște că la început nu a fost apreciată pentru valoarea sa, însă, încet, încet a reușit sa se integreze.

Soprana își dorește foarte mult sa cânte pe o scena din Italia, dar și din Romania.

Români peste hotare: Tamara Liuba Ariton – președinte al Asociației Comunității Române în Mexic. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (3.09.2017)

Publicat de hdaraban, 4 septembrie 2017, 11:22 / actualizat: 7 septembrie 2017, 11:41

Bibliotecă de carte românească, spații pentru cursuri și diferite evenimente, acestea sunt câteva din planurile invitatei lui Horia Darban. Un interviu difuzat  la emisiunea ”Weekend cu prieteni” din 3 septembrie 2017.

România, participare consistentă la EXPO Astana 2017, Kazahstan. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (20.08.2017)

Publicat de hdaraban, 20 august 2017, 12:19 / actualizat: 23 august 2017, 9:26

De această dată, aceeași preocupare cu o singură deosebire – vorbim despre prezența instituțională românească la un eveniment de anvergură mondială – Expo Astana 2017 – expoziția ce este deschisă până la 10 septembrie și care are ca motto – ”Energia viitorului”.

Țara noastră are deschis un pavilion propriu care, printre altele, găzduiește acțiuni menite să aducă în atenție potențialul, oportunitățile pentru eventualii parteneri.

În acest sens, la ediție din 20 august 2017 a emisiunii ”Weekend cu prieteni”, a fost invitat domnul Mihail Doru Dediu, comisar al Secțiunii române pentru Expo Astana 2017. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Igor Munteanu, analist politic: noul sistem elecoral mixt de la Chișinău – ”expresia înțelegerii dintre președintele Igor Dodon și liderul PD, Vladimir Plahotniuc”. ”Weekend cu prieteni (30.07.2017)”

Publicat de hdaraban, 30 iulie 2017, 18:51 / actualizat: 31 iulie 2017, 12:21

Sunt elemente care merită a fi interpretate, mai alesc că unele au stârnit reacții din partea unor reprezentanți ai grupurilor politice europene de la Bruxelles.

Invitat în cadrul ediției ”Weekend cu prieteni”  a fost domnul Igor Munteanu, fost amabasador al republicii Moldova în Statelșeu Uniteale Americii, acum , director executiv al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul de la Chișinău. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Școli de vară pentru copiii din familiile de români stabilite în Italia. ”Weekend cu prieteni”, (23.07.2017)

Publicat de hdaraban, 23 iulie 2017, 12:48 / actualizat: 3 august 2017, 13:09

Un exemplu este la Schitul „Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” din Rignano Flaminio, unde în acest an s-au strâns aproape 60 de copii.

Elena Postelnicu, corespondent Radio România în Italia, a realizat un reportaj pentru emisiunea ”Weekend cu prieteni”.

12-13 iunie 1941, prima deportare în masă din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (18.06.2017)

Publicat de hdaraban, 18 iunie 2017, 20:46 / actualizat: 20 iunie 2017, 12:33

La ceas de sfârșit de săptămână, invitat,  de la Chișinău, domnul Igor Cașu, istoric, profesor în cadrul Facultății de Istorie  și Filosofie  a Universitaății de Stat din Moldova, director al Centrului de Studiere a Totalitarismului.

Un interviu realizat de Horia Daraban.

Un alt mod de a promova România în Italia – prin vers, poeta Aura Christi. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (18.06.2017)

Publicat de hdaraban, 18 iunie 2017, 10:04 / actualizat: 20 iunie 2017, 10:22

Roxana Lazăr, premiată la concursul literar ”Lingua Madre” de la Torino. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, (11.06.2017)

Publicat de hdaraban, 12 iunie 2017, 09:19 / actualizat: 20 iunie 2017, 9:34

Așa este Roxana Lazăr stabilită de 20 de ani la Tivoli, un oraș de lângă Roma, mamă a trei copii. Ea a câștigat primul loc al concursului național de literatură ”Lingua Madre” de la Torino, cu povestirea „Pereții au urechi”.

Un interviu realizat de Elena Postelnicu.

Klaus Iohannis a ridicat problema vizelor pentru SUA în discuţia cu Donald Trump

Publicat de hdaraban, 10 iunie 2017, 06:08

Şeful statului român a afirmat, în timpul conferinţei comune de presă că a fost abordată şi problema ridicării vizelor pentru cetăţenii români.

Klaus Iohannis: „Am menţionat acest aspect şi de asemenea l-am menţionat şi în cadrul altor întâlniri pe care le-am avut, pentru că românii doresc să viziteze Statele Unite, şi din ce în ce mai mulţi oameni vin din România, câteodată ca turişti, câteodată ca oameni de afaceri, şi cred că mediul de afaceri trebuie încurajat, aşa că bănuiesc că ridicarea regimului vizelor ar îmbunătăţi lucrurile.”

UPDATE 22:37  În aceeași conferință de presă, președintele Klaus Iohannis a vorbit inclusiv despre parteneriatul strategic dintre SUA și România.

”Parteneriatul cu SUA trebuie să devină mai puternic; modelează România.”

”Parteneriatul strategic dintre România și SUA trebuie să devină mai puternic, să definească relațiile bilaterale dintre cele două țări”.

„Sărbătorim 20 de ani de Parteneriat strategic. Anul acesta este important pentru ambele națiuni. Acest Parteneriat cu SUA modelează România cum este astăzi, solidă, cu o democrație solidă, cu o economie solidă și sustenabilă, cu o creștere economică puternică, o Românie care este alături de trupele americane în Afganistan, în Irak. Acest Parteneriat a contribuit la ceea ce România este astăzi. Acest Parteneriat a fost și este foarte important și cred că acest Parteneriat nu numai că trebuie să continue, ci trebuie să devină mai puternic, trebuie să definească relațiile noastre bilaterale, trebuie să contribuie la rezolvarea atât de multor probleme.”.

UPDATE 22.11 În cadrul conferinței comune de presă cei doi șefi de stat au făcut mai  multe declarații. Președintele american, Donald Trump, printre altele, a spus:

”Sunt un avocat al întăririi alianței NATO printr-o mai mare responsabilitate a statelor membre.”

la adresa României: ”mulți dintre cetățenii dumneavoastră au plătit cu viața si americanii onorează sacrificiul lor.”

”Mulțumesc poporului român pentru toate lucrurile cu care au contribuit împotriva acestui lucru, cum este terorismul, România este un membru important în lupta împotriva ISIS, al patrulea contributor în Afganistan”.

”Vreau să recunosc puterea de conducere a preşedintelui Iohannis, și faptul că a crescut bugetul de apărare de la 1,4% la 2% şi sper că şi celelalte ţări vor urma exemplul României.”

Preşedintele american, Donald Trump, a apreciat, vineri, în debutul discuţiilor cu omologul său român, Klaus Iohannis, relaţia dintre SUA şi România, catalogând drept ‘măreţ’ Parteneriatul dintre cele două ţări.

‘Este o onoare să vă avem aici, un aliat de încrede, o ţară minunată, o relaţie excelentă’, a spus Donald Trump, la începutul întâlnirii cu Klaus Iohannis, în Biroul Oval.

La rândul său, preşedintele Iohannis s-a declarat onorat să se afle la Casa Albă.

‘Este o mare plăcere şi o onoare să mă aflu aici. Aştept cu nerăbdare să discutăm despre Parteneriatul nostru’, a spus şeful statului.

În context, Donald Trump a replicat: ‘Da, un Parteneriat măreţ’.

Preşedintele Klaus Iohannis are discuţii tete-a-tete şi oficiale cu preşedintele american Donald Trump, iar la final cei doi vor susţine declaraţii de presă comune.

Agerpres

La Iași, conferinţa ”Câteva reflecţii despre identitatea românească”. Susține academician Eugen Simion

Publicat de hdaraban, 5 iunie 2017, 12:52

Conferinţa va fi urmată, începând cu ora 13:00, de lansarea cărţilor (la Biblioteca Filialei Iaşi a Academiei Române):

Dicţionarul general al literaturii române (ediţia a II-a revizuită, adăugită şi adusă la zi; Coordonator general: Eugen Simion), Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2016);

Eugen Simion, Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial (ediţie definitivă), Bucureşti, Editura Tracus Arte, 2017.

Domnul acad. Eugen Simion este critic şi istoric literar; Membru titular şi Preşedinte al Academiei Române (1998 – 2006); Director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, din 2006; Preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române; Preşedinte al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă şi coordonator al seriei Opere fundamentale; Autor al peste 3000 de studii şi articole în reviste de specialitate; Coordonator al Dicţionarului general al literaturii române, vol. I-VII, 2004 – 2009.

Participă: Acad. Bogdan C. Simionescu, Acad. Alexandru Zub, Victor Durnea, Remus Zăstroiu, Bogdan Creţu, directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”.

Vasile Iacob, inginer constructor în Qatar, despre realizarea metroului în capitala Doha. ”Weekend cu prieteni” cu Horia Daraban (28.05.2017)

Publicat de hdaraban, 29 mai 2017, 09:38 / actualizat: 31 mai 2017, 10:00

Unul dintre invitații ediției  ”Weekend cu prieteni” a fost Vasile Iacob, ieșean prin adopție și care timp de un an a lucrat în Qatar, la Doha, unde a contribuit la realizarea uneia din liniile de metrou din metropolă. În total, sistemul de transport la final va însemna aproximativ de 300 de kilometri de rețea și  90 de stații.

Toate prevazute a fi terminate în 2019. Ce înseamnă lucrul într-o echipă multinațională,  ce investiții se fac, inclusiv pentru Campionatul Mondial de Fotbal din 2022, a explicat invitatul lui Horia Daraban.

Radu Păltineanu – două luni pe Amazon, din Brazilia până în Ecuador. ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (28.05.2017)

Publicat de hdaraban, 29 mai 2017, 09:20 / actualizat: 31 mai 2017, 9:36

Pe același traseu, dar în sens invers, după 500 de ani, Radu Păltineanu, cicloturist român, a navigat pe cursurile de apă pentru a ajunge din Brazilia în Ecuador.

Este de aproape doi ani în Americi străbătând fiecare țară pe bicicletă. Radio Iași, prin interviurile realizate cu el, încearcă să creioneze un jurnal de călătorie.

Așadar, la ”Weekend cu prieteni”, ediție din 28 mai 2017, a fost scrisă o nouă filă. Un dialog semnat de Horia Daraban.

28 mai 2017 – Ziua Românilor de Pretutindeni. Interviu cu ministrul de resort, Andreea Păstîrnac. ”Weekend cu prieteni” cu Horia Daraban (28.05.2017)

Publicat de hdaraban, 28 mai 2017, 10:03 / actualizat: 31 mai 2017, 13:23

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este instituția care are menirea să ofere astfel de repere. Într-un interviu acordat în exclusivitate,  doamna ministru Andreea Păstîrnac a vorbit despre inițiativele ce au menirea să încurajeze păstrarea identității de limbă. Oficialul a dat exemple care vin din Marea Britanie și din Italia.

Vasile Iacob – fotograf în Orientul Mijlociu. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” – (7.05.2017)

Publicat de hdaraban, 8 mai 2017, 09:16 / actualizat: 9 mai 2017, 10:17

La emisiunea ”Weekend cu prieteni”, Horia Daraban a stat de vorbă cu Vasile Iacob, fotograf pasionat și care timp de aproape un an a stat în Qatar unde a realizat mai multe fotografii ce s-au regăsit și într-o expoziție la Iași.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=hySVhTlY83A&t=4s[/youtube]

Un italian ortodox organizează congrese despre Muntele Athos la Roma. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” – (07.05.2017)

Publicat de hdaraban, 7 mai 2017, 10:02 / actualizat: 9 mai 2017, 10:22

Așa este Giuseppe Balsamà, președintele Asociației ”Împreună pentru Athos” (Associazione Insieme per l’Athos) din Roma, singura asociație cu acest profil din Italia recunoscută și de Muntele Sfânt, care la 13 mai 2017 va organiza un congres internațional , a XVI-a ediție. Un interviu rea lizat de Elena Postelnicu.

Bogdan Marcu, cicloturist, peste 11 mii de kilometri pe continentul african. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (30.04.2017)

Publicat de hdaraban, 1 mai 2017, 10:44

Multe de povestit, despre ospitalitate, despre diversitatea spectaculoasă a continentului, despre frumusețile naturale ale sale. Un interviu realizat la ”Weekend cu prieteni” de Horia Daraban.

Povestea călătoriei poate fi urmărită aici.

Mișcarea de eliberare națională din Basarabia – tema unei expoziții la Chișinău. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” – realizator Horia Daraban (30.04.2017)

Publicat de hdaraban, 1 mai 2017, 10:16

Aceasta cuprinde o serie de documente, mărturii și fotografii inedite, extrase din arhivele existente în Republica Moldova, România și Federația Rusă, referitoare la evenimentele desfășurate în Basarabia, în perioada martie 1917- 27 martie 1918.

Într-un interviu acordat de șeful Muzeului Militar de la Chișinău, Alexandru Chirilenco,  a precizat că expoziția se axează pe rolul ostașilor, militarilor basarabeni în demersul Unirii Basarabiei cu România, în martie 1918. Un dialog realizat de Horia Daraban.

Reprezentanța Comisiei Europene și Freedom House România anunță deschiderea înscrierilor pentru ediția 2017 a programului „Bursele Europene: Jurnaliști în Dialog”. Emisiunea ”Bună dimineața”, (17.04.2017)

Publicat de hdaraban, 17 aprilie 2017, 08:45

Este vorba despre o acțiune care are loc în fiecare an și care are ca nume „Bursele Europene: Jurnaliști în Dialog”. Inițiatori sunt Reprezentanța Comisiei Europene în România și Freedom House România.

Din partea celei din urmă, la emisiunea ”Bună dimineața”, a oferit informații domnul Gelu Trandafir, director de comunicare. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Detalii, pentru cei interesați, se găsesc aici.

La Ismail, Ucraina, fiinţează Centrul de Informare al României. „Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (16.04.2017)

Publicat de hdaraban, 16 aprilie 2017, 12:02

Pe acest fundal, se pune întrebarea cum poate ajuta funcţionarea unui astfel de centru la Ismail, regiunea Odesa. Câteva clarificări a oferit Laviniu Enii, director al Direcției de Strategie, Politici Publice și Cooperare din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Acelaşi interlocutor a făcut referiri şi la situaţia şcolilor cu predare în limba română. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Românii din Italia, la slujba de Înviere, cu gânduri şi dor către cei dragi de acasă. „Weekend cu prieteni” (16.04.2017)

Publicat de hdaraban, 16 aprilie 2017, 10:56

Dialog la biserica ortodoxă din oraşul Lucca, regiunea Toscana. Emoţii şi gânduri ale celor care sunt stabiliţi în peninsulă.

Aprilie – 2017, 8 ani de la „Revoluția Twitter” de la Chișinău. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, (9.04.2017)

Publicat de hdaraban, 8 aprilie 2017, 11:32

Motivul declanșării evenimentelor l-a constituit anunțul potrivit căruia Partidul Comuniștilot ar fi câștigat din nou alegerile parlamentare într-un scrutin care ar fi fost fraudat masiv.

Astăzi, la aproape un deceniu, rămân mai multe semne de întrebare în loc de raspunsuri, dar și mărturiile celor care au luat parte la proteste. Una dintre ale este a lui Sergiu Crețu, iar interpretările aparțin jurnalistului Vitalie Călugăreanu. Un material realizat de Horia Daraban.

Reprezentanța Comisiei Europene și Freedom House România anunță deschiderea înscrierilor pentru ediția 2017 a programului „Bursele Europene: Jurnaliști în Dialog”

Publicat de hdaraban, 6 aprilie 2017, 09:25

Pentru a fi selecționați în program, vă puteți înscrie până vineri, 21.04.2017 (inclusiv), prin transmiterea către Freedom House România a CV-ului dumneavoastră și a cel puțin unui articol, analiză, reportaj ori postare în care ați abordat tematica europeană.

Proiectul este compus din două seminare pentru jurnaliști și bloggeri, ce vor avea loc în perioada mai – iulie. Locul de desfășurare al acestor seminare va fi anunțat ulterior. Ca și în anii anteriori, participanții cei mai activi în cadrul seminarelor se vor bucura de o vizită sau de un stagiu de studiu la Bruxelles.

Alături de dna Angela Cristea, șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România, și de alți vorbitori cu expertiză în domeniu, vom dezbate temele europene ale momentului și evoluțiile politice, economice și de securitate regionale.
Pentru participarea la selecție, vă rugăm să trimiteți CV-ul și un articol, analiză, reportaj ori postare în care ați abordat tematica europeană, redactat și publicat în anul 2016, la bej@freedomhouse.ro, cu copie la alex.stoianovici@freedomhouse.ro, până cel târziu în data de 21 aprilie 2017.
Vă rugăm să menționați drept titlu al email-ului:
Înscriere [prenume] [nume] BEJD 2017.
Persoană de contact:

Alex Stoianovici

Coordonator proiecte

Freedom House România
0726 406 509

Radio România Regional este partener media.

Profesor universitar doctor George Poede: ”Europa, dacă nu rămâne unită, va pierde multe din avantajele pe care le are”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” – realizator Horia Daraban (2.04.2017)

Publicat de hdaraban, 3 aprilie 2017, 09:20 / actualizat: 7 aprilie 2017, 20:05

Dincolo de aceasta, la 29 martie, Marea Britania, la Bruxelles, a înmânat scrisoarea prin care este activat articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, gest care oficializează dorința Londrei de a părăsi Uniunea Europeană.

Așadar, momente cheie pentru viitorul Uniunii Europene, văzut în moduri diferite. La emisiunea ”Weekend cu prieteni”, pe aceste teme,  a oferit câteva interpretări domnul profesor universitar doctor George Poede de la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.  Un interviu realizat de Horia Daraban.

Horia Daraban: Domnule profesor, la Roma spuneam, la 25 martie, a fost semnată o declaraţie care marşează, printre altele, pe o Uniune mai sigură şi securizată, mai puternică pe scena mondială prosperă şi durabilă. Nu apare atât de comentata formulă ”Uniunea Europeană cu mai multe viteze”, dar s-a precizat că membrii vor acţiona împreună cu ritmuri şi intensităţi diferite în aceeaşi direcţie. Cele scrise înseamnă un semnal că lucrurile se vor schimba când vorbim de Uniunea Europeană că se vor face paşi într-un alt mod decât s-a făcut până acum?

George Poede: Trebuie să vă spun că declaraţia de la Roma puţin „mai linişteşte” faţă de documentul Comisiei Europene publicat în 3 martie, un document care este asociat cu cinci scenarii legate de evoluţia Uniunii Europene şi, sigur, are o primă parte, un fel de analiză a situaţiei de fapt, în care prezintă sfidările cu care se confruntă Europa acum şi în perioada care urmează.

Sunt proiecţii până în 2040, 2060, legate de dimensiuni importante ale societăţii europene. De ce spun că mă bucură, pentru că, din momentul în care s-au publicat Carta Albă asupra viitorului Uniunii Europene, am avut o întâlnire la Paris la care a participat Germania, Italia şi Spania şi care s-a terminat cu o declaraţie în care liderii din aceste ţări au mers pe ideea unei Europe cu mai multe viteze sau cu cercuri concentrice în care va fi un miez al dezvoltării şi apoi celalalte state care se plasează spre margine.

Ideea aceasta, a unui centru şi unei margini în dezvoltarea Uniunii Europene, nu cred că este în spiritul tratatelor iniţiale, Tratatului de la Paris pentru constituirea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului şi nici a Tratatului de la Roma pe care noi l-am sărbătorit acum cu această declaraţie de la Roma din 25 martie, de sâmbăta trecută.

Cred că între liderii europeni de acum şi cei din 1957 de la Roma există o diferenţă destul de mare, în sensul că acei lideri se gândeau cum să construiască o Europă puternică care să conteze în lume şi care să evite toate pericolele care ar putea să reapară în cadrul Europei prin tensiuni sau revenire la vechi diviziuni specifice perioadei interbelice şi pe care eu îi consider nu numai vizionari, îi consider personalităţi deosebite ale construcţiei europene şi faţă de liderii de acum care se dau înapoi în faţa greutăţilor şi sugerează ideea „bun… o să rămânem vreo câţiva într-o zonă mai dezvoltată, iar pe ceilalţi îi lăsăm să hotărască cum vor ei să meargă”.

Ori, mi se pare că aici este unul din principiile fundamentale ale construcţiei europene de la bun început, acela al solidarităţii europene este afectat. Nu numai această întâlnire de la Paris a creat o serie de discuţii şi comentarii, legat de viitorul Europei, dar a urmat o întâlnire a statelor de la Vişegrad. Imediat cu participarea Ungariei, Poloniei, Cehiei şi Slovaciei, iar aici am avut o declaraţie foarte clară împotriva unei Europe cu mai multe viteze, cu cercuri concentrice, cu un fel de separare a ritmului dezvoltării.

Ceea ce m-a bucurat foarte mult este că preşedintele României şi-a exprimat aceeaşi opinie şi la Roma legată de opoziţia faţă de această idee a unei Europe cu mai multe viteze, ceea ce înseamnă o abandonare, aşa cum spuneam a principiului solidarităţii, dar şi a principiilor de construcţie comună europeană care au fost asumate prin tratate europene.

Noi avem Tratatul de la Maastricht, Tratatul asupra Uniunii Europene, apoi celelalte tratate, Tratatul de la Amsterdam, apoi cel de la Nisa şi Tratatul de reformă a instituţiilor europene de la Lisabona în care avem principii extrem de importante legate de procesele de decizie, de obiectivele dezvoltării şi atunci, dintr-odată discuţiile şi scenariile legate de o dezvoltare cu mai multe viteze, nu prea sunt de acord chiar cu formula aceasta, să apară într-un asemenea context în care noi sărbătorim 60 de ani de la Roma şi de la semnarea Tratatului de la Roma şi în condiţiile în care dorim să vedem cât de bună a fost ideea aceasta a unei Europe integrate, iar acum vorbim despre dezintegrare.

Horia Daraban: Vă propun, domnule profesor, să găsim cauzele care au condus la lansarea unor formule precum cele enumerate de dumneavoastră: mai multe viteze, ritmuri şi intensităţi diferite, cercuri concentrice.

George Poede: Eu consider că pot exista în cadrul acestui proces de construcţie europeană o serie de momente în care unele dintre statele europene care au intrat în procesul de integrare mult mai devreme şi au obţinut poziţii mult mai adâncite în procesul acesta de integrare europeană şi statele care au intrat în 2004, cele 10 state, 2007 – România şi Bulgaria şi, apoi Croaţia.

Sunt economii diferite care au venit dintr-o zonă a economiilor centralizate care au trecut apoi printr-un proces de slăbire pentru că revenirea la economia de piaţă a însemnat pentru foarte multe dintre aceste state transformări în structura economică. Şi de aici, şi transformări sociale, o confruntare cu probleme sociale şomaj mult mai mare, faptul că procesele de integrare reprezintă o soluţie pentru problemele acestor state din centrul şi estul Europei a condus la atitudinea şi la determinarea acestor state să ia obiectivele construcţiei europene cu foarte mare seriozitate.

Evident, există această diferenţă între statele, cum sunt cele din centrul şi estul Europei, şi cele care, sigur, se situează în miezul procesului de construcţii aşa cum a fost el început prin Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului şi apoi prin Tratatul de la Roma.

Horia Daraban: Păstrând întrebarea, lansez ideea că situaţia de acum este cauzată şi de faptul că unele state au fost refractare la ceea ce înseamnă valul de migraţie din ultimii doi ani, la unele măsuri care au fost propuse şi care au fost respinse, mai ales de statele din estul Europei, în ideea de a primi migranţi, refugiaţi din statele din vest. Gesturile Poloniei, iată, cu alegerea lui Donald Tusk la şefia Consiliului European, atitudinea Ungariei în mai multe chestiuni ce ţin de Uniunea Europeană.

George Poede: Probleme legate de migraţie sunt probleme complicate pentru întreaga Europă şi ele afectează în primul rând statele din vestul Europei care sunt atractive pentru cei care migrează în Europa tocmai datorită posibilităţilor mai mari economice pe care le au la dispoziţie.

Eu cred că pentru economia europeană valul acesta de migranţi este un val care poate aduce prosperitate unor ţări, tocmai pentru că una din problemele mari cu care confruntă Europa şi acum şi în viitor şi care este expusă în declaraţiei Comisiei asupra viitorului Europei este problema demografică.

Europa în raport cu alte zone ale lumii îşi pierde foarte mult din populaţie, scade populaţia foarte mult, se consideră că până în 2030, 2035 vom avea o pierdere cam de 50 de milioane. Ori, în dezvoltarea sustenabilă a unei regiuni în principiu, elementul demografic contează foarte mult în analiza şi strategiile de dezvoltare.

Deci cred că valul acesta afectează sau a pus probleme unor state mai puţin dezvoltate, unor state cu posibilităţi mai puţine de integrare şi asta a făcut ca şi unele din ele să fie foarte dure în legătură cu valul acesta de migranţi.

E o problemă complicată pentru Europa şi care solicită un efort deosebit pentru guvernele europene, dar nu cred că asta le-a făcut pe ele să se gândească că ”ne dezvoltăm noi altfel şi dacă estul şi centrul Europei doreşte să se angajeze atunci depinde de ei”. Viziunea aceasta a unei Europene scindate este neprofitabilă pentru Europa.

Horia Daraban: În virtutea textului adoptat la Roma, cum ar trebui să reacţioneze România, Bucureştiul? Vorbim de chestiuni de ordin pragmatic, paşi spre o integrare mai puternică, spre o integrare mai rapidă şi mă refer aici adoptarea, spre exemplu, a monedei euro sau paşi mici rezervaţi şi o atitudine foarte, foarte pragmatică?

George Poede: Cred că ceea ce contează pentru noi este să avem un grup critic de specialişti care să fie capabili să promoveze interesele României în cadrul Uniunii Europene, acesta este un aspect. Al doilea, ar trebui să ne perfecţionăm structurile guvernamentale astfel încât să putem să utilizăm toate aceste posibilităţi oferite de integrarea europeană prin acordurile pe care le-am încheiat pentru dezvoltare regională, spre exemplu, sau pentru dezvoltarea infrastructurii pentru că în ministere lipseşte această resursă.

Ea a fost iniţial pregătită, dar cred că în diversele strategii politice ale guvernelor care s-au succedat din 2007 până acum nu a existat o grijă deosebită pentru această resursă pe care noi, universităţile, o pregătim cu gândul că integrarea lor pe piaţa forţei de muncă va reprezenta un plus pentru ţara noastră.

În continuare cred că atât preşedintele, cât şi Guvernul trebuie să se situeze pe o poziţie mult mai clară în legătură cu rolul în cadrul Uniunii şi responsabilităţile României, dar şi pe o poziţie în care să folosească oportunităţile existente. Deci sunt două elemente importante: promovarea intereselor şi o atitudine activă, nu pasivă în care aştepţi să vezi ce hotărăsc alţi lideri. Adică ar trebui o discuţie permanentă la nivelul Guvernului şi Preşedinţiei, cu partenerii din Uniunea Europeană pe probleme şi proiecte punctuale astfel încât interesul ţării să fie permanent promovat şi în final realizat.

Horia Daraban: Domnule profesor, Brexit-ul intră în faza negocierilor. Londra şi Bruxelles-ul au doi ani la dispoziţie pentru a ajunge la o înţelegere. Care sunt în opinia dumneavoastră marile temeri de negociere?

George Poede: Poziţia britanică este exprimată în scrisoarea pe care primul ministru britanic Theresa May o trimite preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk.

Este o scrisoare extrem de importantă şi foarte interesantă în care sunt precizate căile pe care doreşte să le urmeze Marea Britanie; evident doreşte în primul rând un parteneriat puternic şi special cu Uniunea Europeană pentru că, chiar din al doilea aliniat al acestei scrisori, se arată că Regatul Unit doreşte să părăsească Uniunea Europeană, dar să nu părăsească Europa şi că doresc să fie parteneri, să rămână parteneri ai Uniunii Europene; dar pe de altă parte avem poziţii în cadrul Parlamentului European, elemente care vor fi discutate pe baza unei rezoluţii săptămâna viitoare în cadrul Parlamentului European, sesiunea de la Strasbourg, în care se spune că mai întâi se negociază Tratatul de retragere şi apoi urmează problema unui acord ulterior după ce se rezolvă toate problemele de ordin financiar, instituţional, juridic, între Uniune şi Marea Britanie.

În această scrisoare, Theresa May subliniază în foarte multe rînduri ideea aceasta a unui parteneriat, a unui acord. Şi iată cum doreşte să arate că va acţiona: în primul rând e vorba de o legislaţie specifică prin care să se anuleze actul Comunităţilor Europene din 1972 care pune în aplicare legea Uniunii Europene în Marea Britanie, dar, atenţie, şi acesta este argumentul în favoarea Theresei May, legislaţia europeană va fi transpusă în legislaţia Marii Britanii acolo unde este practic şi potrivit, ceea ce înseamnă ca va exista o siguranţă pentru cetăţenii din Marea Britanie şi pentru oricine din Uniunea Europeană care face afaceri cu Marea Britanie.

Sigur, asta va însemna liniştirea unor temeri exprimate deja de către cetăţenii europeni care lucrează în Marea Britanie. Şi sigur avem şi britanici care lucrează în celelalte state membre ale Uniunii şi este important ca tratamentul care este aplicat de Marea Britanie cetăţenilor europeni să fie simetric cu cel pe care-l aşteaptă de la guvernele europene în legătură cu cetăţenii britanici.

Horia Daraban: De ce credeţi că negocierile vor fi dificile? Jean Claude Junker, preşedintele Comisiei Europene, a vorbit de cele 60 de miliarde de euro.

George Poede: Da. Oettinger spunea că nu este chiar greşit să vorbim de cele 60 de miliarde. Jean Claude Junker spunea că în jur de 60 de miliarde dar trebuie făcute calcule ştiinţifice. E vorba de contribuţiile care trebuiesc vărsate în continuare la bugetul Uniunii; anul acesta Marea Britanie trebuie să verse cam 158 de miliarde, încă nu a făcut-o până acum, ceea ce crează o serie de probleme financiare, iar comisarul pentru buget Günther Oettinger arată că va trebui în viitor să se discute care să fie poziţia Uniunii în legătură cu reducerea fondurilor Uniunii.

Dificultatea este legată de pătrunderea mărfurilor britanice sau e vorba de cele patru libertăţi importante pe care Marea Britanie doreşte să le păstreze oarecum şi, în primul rând, piaţa unică şi accesul pe piaţa unică. Pentru că, în momentul în care se retrag, evident, acest acces încetează şi el va trebui să fie negociat într-un alt spirit sau, eu ştiu, poate în spiritul Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Dar există şi posibilitatea ca, aşa cum se arată într-o discuţie în Camera Lorzilor de săptămâna aceasta, este şi posibilitatea ca să nu se ajungă la un acord şi dacă nu se ajunge, ce se întâmplă?

Nu s-ar întâmpla nimic decât, sigur, ar exista o serie de măsuri de retaliere; dar Phillip Hammond care este ministrul de finanţe în Guvernul britanic spune că Marea Britanie întotdeauna şi-a asumat şi şi-a plătit toate datoriile astfel încât din punctul acesta de vedere se contează pe o atitudine constructivă a negocierilor.

Horia Daraban: Spuneaţi că Bucureştiul ar trebui să fie activ în relaţia cu Bruxelles-ul, cu instituţiile europene. În cazul acesta ce interese ar trebuin să aibă Bucureştiul, sunt chestiuni de ordin economic cele privind prezenţa românilor în regat. Pe ce ar trebui să marşeze Bucureştiul în spaţiul acesta al negocierilor privind Brexit-ul?

George Poede: Ceea ce exprimă preşedintele României este un lucru extrem de important şi anume: angajamentul ţării noastre de a face în aşa fel încât negocierile să aibă în vedere protecţia drepturilor lucrătorilor români care sunt deja în Marea Britanie.

Procesul de negociere este complicat. De ce? Pentru că odată obiectivele sunt dificile, apoi interesele sunt complexe. Pe de o parte, Marea Britanie doreşte să încheie acorduri tranzitorii în perioada de discuţie de doi ani de zile, iar negociatorii europeni vorbesc despre acorduri care pot fi încheiate dar nu mai mult de trei ani de zile, să nu aibă o durabilitate mai mare de trei de ani de zile.

Dacă Marea Britanie doreşte un acord comprehensiv, ceea ce înseamnă un acord în toate domeniile cu Uniunea Europeană, acest lucru poate fi negociat după ce se termină negocierile de retragere din Uniune, evident avându-se ca per faptul că acordul se va încheia dacă se respectă plăţile care trebuiesc făcute în această perioadă de Marea Britanie.

Horia Daraban: O chestiune care probabil se va regăsi în strategia de negociere, cel puţin din punctul de vedere al Londrei: faptul că statele membre ale Uniunii au interese cu intensităţi diferite în ceea ce priveşte relaţia cu Marea Britanie şi Londra va încerca să aducă pe segmente aceste interese. Nu credeţi că va deveni o slăbiciune pentru Bruxelles în a impune anumite elemente?

George Poede: Michel Barnier care este negociatorul şef din partea Comisiei a spus foarte clar că negocierea va fi în bloc şi că nu vor fi negocieri sau acorduri bilaterale între guvernul britanic şi ţări membre ale Uniunii. Nu vor fi acceptate asemenea situaţii şi se discută şi se negociază în numele Uniunii.

Eu înţeleg, pentru că nu poţi discuta un acord global şi în acelaşi timp să închei acorduri care uneori pot submina procesul de asigurare a eficacităţii negocierii.

Horia Daraban: S-ar mai putea repeta acest scenariu, un stat membru să opteze pentru un exit pentru ieşirea din Uniunea Europeană?

George Poede: Cred că nu, pentru că lucrurile care se petrec acum în Marea Britanie dau de gândit acelor grupuri care poate avea în minte un astfel de scenariu. A rămâne în Uniune înseamnă să fii mai protejat de toate aceste ameninţări de natură economică, de natură securitară, existente în lume.

Şi apoi , Europa dacă, şi acum folosesc o expresie generală „va vorbi cu o singură voce”, asta înseamnă că rolul ei în raport cu celelalte centre de putere din lume va fi serios şi legitim şi susţinut de către statele membre, pentru că procesele de globalizare, în acelaşi timp competiţia din centrele economice de putere fac ca Europa, dacă nu rămâne unită, să piardă foarte mult din avantajele pe care în momentul de faţă le are.

Noi acum suntem în faţa unor procese în care se stabilesc mega structuri economice în lume, şi atunci, în această lume atât de complicată, discuţiile sectare de părăsire a Uniunii de către unele state sunt neavenite pentru că sunt împotriva intereselor statelor respectiv şi împotriva intereselor Uniunii ca şi o consecinţă a acestui proces.

Horia Daraban: Anul acesta au avut loc alegeri în Olanda şi a câştigat forţa care în continuare susţine Uniunea Europeană, Partidul Liberal. De asemenea, vor fi alegeri în Franţa, Marine Le Pen în discursurile sale anunţa iminenta moarte a Uniunii Europene, este a doua în preferinţe după Emmanuel Macron. Ce ar însemna o eventuală victorie a populismului pentru Uniunea Europeană?

George Poede: Să spunem că Marine Le Pen ajunge să fie aleasă preşedinte. Sigur că preşedintele are forţă, este o republică prezidenţială Franţa şi preşedintele e o parte importantă a lidership-ului francez. Nu o să se poată transpune în practică tot ce spune Marine Le Pen acum.

Nu aş vrea să asist, dar dacă se întâmplă aşa, cu siguranţă unele din atitudinile de până acum se vor schimba. De ce este totuşi complicată situaţia franceză? Pentru că globalizarea ridică probleme foarte complicate, delocalizare, transferul unor activităţi productive din firme şi companii franceze în alte ţări pentru a le face profitabile fac să crească şomajul în Franţa, interesele agricultorilor la fel sunt afectate şi acesta este bazinul electoral al lui Marine Le Pen.

În acelaşi timp, aşa cum se exprimă acum strategiile politice ale candidaţilor francezi la preşedinţie, cred că Macron va fi cel care va câştiga şi va câştiga cu ajutorul altor candidaţi, cel socialist, aşa cum s-a văzut acum doi ani la alegerile regionale din Franţa, în al doilea tur de scrutin partidele de centru dreapta s-au unit împotriva Frontului Naţional tocmai datorită mesajului politic sectar, xenofob şi uşor antieuropean.

[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]PLACE_LINK_HERE[/youtube]

#FutureOfEurope – In these times of change,aware of the concerns of our citizens,we commit to the Rome Agenda: https://t.co/TsTaHhSqWT #EU27 pic.twitter.com/TKJ6MClgVP

— European Commission (@EU_Commission) April 2, 2017

10 ani de la inițierea cursurilor de limba română în diaspora. Weekend cu prieteni (2.04.2017)

Publicat de hdaraban, 2 aprilie 2017, 18:47 / actualizat: 7 aprilie 2017, 19:03

Împlinirea celor 10 ani  a fost marcată la Roma si Udine de profesori români și italieni, elevi români și italieni prin poezii, desene, muzică și dansuri tradiționale. Un reportaj realizat de Elena Postelnicu.

Marin Gherman, analist politic: ”există o anumită duplicitate între poziția oficială a Kievului și relațiile economice și politice cu Rusia”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, (26.03.2017)

Publicat de hdaraban, 24 martie 2017, 13:03

Acum, în 2017, rețelele sociale virtuale, agențiile de presă au scos în evidență felul în care a fost sărbătorit gestul din urmă cu trei ani.

În Ucraina, anexarea , cu siguranță, a fost mai degrabă prilej de comemorare, dar, în același timp, motiv pentru a se reformula întrebări legate de posibilitățile rezolvării incsluiv a situației din estul Ucrainei, teritoriu ale cărui tendințe secesioniste sunt susținute de Rusia.

De la Cernăuți, pe acest subiect a oferit câteva răspunsuri Marin Gherman, analist politic, director al Centrului Media BucPress. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Plan de acțiune pentru o ofertă mai variată și acces mai bun la servicii financiare . Pro Europa – Horia Daraban (24.03.2017)

Publicat de hdaraban, 24 martie 2017, 12:38

Această inițiativă pune accent pe tehnologie, dat fiind faptul că progresul către o piață mai integrată a serviciilor financiare depinde în mare măsură de serviciile on-line inovatoare.

În acest sens, a fost publicată și o consultare privind tehnologia și impactul său asupra sectorului european al serviciilor financiare („FinTech”), care va da un nou impuls acțiunilor noastre în domeniu.

Cicloturist român în jungla amazoniană: Radu Păltineanu. ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (19.03.2017)

Publicat de hdaraban, 20 martie 2017, 10:42

La momentul interviului pentru emisiunea ”Weekend cu prieteni”, Radu se afla la Macapá, Brazilia.

Ce urmează să facă și care îi este traseul săptămânilor viitoare, spune chiar el într-un interviu acordat lui Horia Daraban.

La Ismail, Ucraina, reprezentanță a Camerei de Comerț Bilaterale Româno-Ucrainene. ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban, (19.03.2017)

Publicat de hdaraban, 19 martie 2017, 10:47 / actualizat: 20 martie 2017, 11:02

Înțelegerea a fost semnată de Nasty Vlădoiu, în calitate de președinte al celor două organizații camerale, și de Andrii Abramchenko, primar al orașului Ismail.

Într-un interviu acordat lui Horia Daraban, președintele Uniunii Camerelor de Comerț Bilaterale din România, Nasty Vlădoiu, a vorbit despre importanța unui astfel de acord. Același invitat a scos în evidență oportunitățile de afaceri  bilaterale, dar a subliniat și posibilitatea deschiderii altor reprezentanțe comerciale la Cernăuți și Kiev.

”Mașina cu poeți”, numele unui cenaclu literar transfrontalier ale cărui întâlniri se consumă la Suceava și Cernăuți. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, (12.03.2017)

Publicat de hdaraban, 13 martie 2017, 12:14 / actualizat: 14 martie 2017, 8:20

O inițiativă ce este susținută de Lectoratul de limbă română al Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava din cadrul Universităţii „Yuriy Fedkovych” şi de Centrul Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi.

Așadar, ”Mașina cu poeți” – cenaclu literar transfrontalier și care în ultimele luni, prin întâlnirile desfășurate la Suceava și la Cernăuți, a atras atenția presei din cele două state.

Horia Daraban a stat de vorbă cu inițiatoarea proiectului, doamna Gina Puică, lector la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava.

Elena Ninerica, orginară din Iași, coordonatoarea unei galerii de artă la Madrid. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, (12.03.2017)

Publicat de hdaraban, 13 martie 2017, 08:08 / actualizat: 14 martie 2017, 8:19

Elena Ninerica din Iași, coordonatoare a unei galerii de artă din Madrid, nu are limite de granițe, deoarece consideră că este și de datoria ei ca româncă să-și reprezinte țara cât mai bine în lume.

Astfel organizează expoziții cu artiști spanioli, italieni, români, francezi, englezi peste tot în Europa. Elena Postelnicu a întâlnit-o pe Elena Ninerica la un astfel de eveniment la Roma.

2017 – 25 de ani de la începerea conflictului armat de la Nistru. Octavian Țîcu, istoric, invitat la ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (5.03.2017)

Publicat de hdaraban, 5 martie 2017, 10:46

La ”Weekend cu prieteni”, puțină istorie, dar și raportări de astăzi la cele întâmplate în 1991 – 1992. A răspuns întrebărilor domnul profesor Octavian Țîcu, istoric, cercetător – coordonator în cadrul Academiei de Științe a Moldovei. Un interviu realizat de Horia Daraban.

Ritmuri de samba în Brazilia la Carnavalul anual. Povești spuse de la Rio de Janeiro de Mihai Cauli, român stabilit în metropola sud americană. ”Weekend cu prieteni” – realizator Horia Daraban (26.02.2017)

Publicat de hdaraban, 26 februarie 2017, 17:06

”Sambodoromul” este spațiul amenajat pentru a oferi cadrul de desfășurare al școlilor de samba din întreaga Brazilie. Dincolo de aceasta, Carnavalul înseamnă o industrie națională întrucât implică foarte mulți actori – administrații publice, sponsori, dar și întreaga infrstructură turistică și de servicii specifice.

Așadar, o națiune, un spectacol la nivel de țară susținut de interesul global. Fundal muzical specific și pentru răspunsurile oferite de Mihai Cauli, un român plecat în Brazilia și stabilit acolo de peste 40 de ani.

În interviul acordat la ”Weekend cu prieteni” lui Horia Daraban, povestea Carnavalului se împletește cu povestea interlocutorului care, de la Rio de Janeiro, găsește asemănări între Brazilia și România.

”Istorie în culori”, un proiect românesc de colorizare a fotografiilor de epocă. Interviu cu Florin Roștariu, emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator Horia Daraban, (19.02.2017)

Publicat de hdaraban, 21 februarie 2017, 10:04

Așadar, un hobby urcat la rang de artă și care, pentru a fi stăpânit, necesită studiu de ani de zile.  Pasiunea lui Florin Roștariu pentru colorizarea fotografiilor  l-a adus în punctul de a cunoaște și alți oameni talentați pentru a oferi culoare în fotografiile de epocă.

Imortalizări  ce îi reprezintă pe regii României, peisaje urbane, artiști, dar și cu cu oameni obișnuiți, toate au primit culoare, asta după o documentare complexă.

În interviul realizat de Horia Daraban și difuzat la ”Weekend cu prieteni”, Florin spune întreaga poveste.

Cărți din Marea Britanie, donate de diaspora românească bibliotecilor din județul Suceava. Alina Balațchi, inițiatoarea demersului, la ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Darban (19.02.2017)

Publicat de hdaraban, 20 februarie 2017, 10:15 / actualizat: 21 februarie 2017, 10:38

În același interviu, Alina relatează și despre situația românilor în contextul măsurilor ce urmează a fi luate pentru declanșarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

”Chirița în diaspora” – personaj interpretat la Roma de Elena Agapi din Piatra Neamț. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, (19.02.2017)

Publicat de hdaraban, 19 februarie 2017, 08:49 / actualizat: 24 februarie 2017, 9:17

Chirița aceasta este unică în Diaspora, dar așteaptă sa cunoască și alte „Chirițe” din țări unde se află comunități mari de români. Un interviu realizat de Elena Potselnicu, corespondet Radio România în Italia.