Prima pagină » Campanii » Povestea Romaniei » Povestea României. Județul Alba

Povestea României. Județul Alba

Publicat de nicolaetomescu, 12 august 2016, 11:29 / actualizat: 15 august 2016, 20:19

Schița traseelor parcurse, o schiță a realității, ar vrea să descrie cercul, curba închisă, perfectă, care revine mereu asupra ei însăși. Nu simbolizează infinitatea, dar tinde să exprime integralitatea și unitatea. La distanță oarecum egală de toate punctele periferice (includem proveniența geografică a celui care a alcătuit jurnalul), România poveștilor adevărate poate fi și un simbol al echilibrului; punctele deplasărilor apar tocmai ca expansiuni care au dat naștere cercului imaginar. Simbolul reîntoarcerii se regăsește, în proiect, sub forma etapelor, anotimpurilor și zilelor.

De fapt, Iași – Suceava – Maramureș – Bistrița Năsăud – Cluj – Alba – Hunedoara – Sibiu – Brașov – Covasna – Harghita – Neamț – Iași ar oferi, mai curând, impresia unei curbe plană închisă, pentru care suma distanțelor oricărui punct al său la două puncte fixe pare întotdeauna constantă. Curba aproape perfectă ar fi reprezentată de trasele Suceava – Neamț – Bacău – Vrancea – Buzău – Prahova – Dâmbovița – Argeș – Vâlcea – Gorj sau/și Botoșani – Iași – Vaslui – Galați – Brăila –, fascinantul „ocol” Tulcea – Constanța –, Ialomița – Ilfov – București – Călărași – Giurgiu – Teleorman – Olt – Dolj – Mehedinți, de aici, în ambele situații invocate, „cercul se închide” prin Caraș Severin – Timiș – Arad – Bihor – Sălaj – Satu Mare – Maramureș – Bistrița Năsăud…

***

Dacă înaintăm (s-ar putea spune și… coborîm) în județul Alba, învecinat cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest, Arad și Bihor la nord-est, lucrurile sunt mai puțin limpezi. Ne apropiem tot mai mult de viața chinuită, deci și de taine. Frumuseți naturale (să nu ratați Valea Arieșului, noi încă purtăm regretul nestins; altă atracție, situată la 3 km de Sebeș, pe drumul ce leagă localitatea semi-urbană de satul Daia Română, în partea de nord, Râpa Roșie este o rezervație geologică cu o suprafață de 10 ha, cu pereți care au înălțimi cuprinse între 80 și 100 m, cu hăuri care se cască în toate direcțiile posibile; de 60 milioane de ani, apa sculptează în lutul colinei, zămislind tot felul de coloane, turnuri, piramide, toate într-o nuanță a culorii roșie; aceeași apă de ploaie formează pârâiașe sângerii, iar acestea se prăvălesc în fundul văgăunilor cu un zgomot care îți dă fiori; când cobori spre pod, peste apa Secașului, ți se dezvăluie tuneluri săpate de ploaie, care, în timp, se surpă și formează șanturi de mari dimensiuni NOTA)… spuneam că frumusețile naturale ale județului Alba se întretaie cu munții ușor despuiați și cu un podiș/câmp placid. „Detunatele” (1200 m), la 20 km de Abrud, cu două vârfuri mai importante din bazalt, la o oră de Bucium (DN 76/74 Oradea-Ștei-Câmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Câmpeni-Abrud-Bucium). Pe calea ferată îngustă între Abrud-Vidolm mai circulă trenulețul de munte „Mocănița” cu haltele Abrud, Roșia Montană (Gura Roșiei), Câmpeni, Bistra, Lupșa, Baia de Arieș, Brăzești, Sălciua, Ocoliș, Vidolm (declarat monument istoric). Toate, inclusiv reședința Alba Iulia, moștenesc, prin oamenii săi, un conținut tradițional…

„Drumul Regelui” , sau Transalpina, şerpuieşte pe crestele Parângului, de la Novaci (Gorj) până la Sebeş (Alba), dezvăluind o privelişte de vis. Transalpina străbate judeţele Alba, Gorj şi Vâlcea pe o distanţă de 148 de kilometri, iar în punctul cel mai înalt, în Pasul Urdele, şoseaua atinge cota de 2.145 de metri, depăşind, cu peste 100 de metri, Transfăgărăşanul. Calea accesului peste munţi, către Transilvania, a fost construită în timpul romanilor, având o importanţă strategică, modernizată, parţial, în perioada interbelică, prin dispoziția Regelui Carol al II-lea. După 1989, când a început construcţia vilelor la Rânca, zidurile de sprijin ale drumului au fost desfiinţate, din cauza faptului că piatra a fost folosită la ridicarea clădirilor…