Povestea României. Județul Iași

Publicat de nicolaetomescu, 8 decembrie 2016, 09:27

Mă trag dintr-un loc (Iași) / schingiuit, ani buni, de un așa-zis edil, promotor al progresului-afacere (poate că și continuatorul domniei sale va proceda la fel)/…

Dar știu vârsta la care s-au născut muzeele și casele memoriale

Complexul Național Muzeal „Moldova”; Muzeul Unirii; Muzeul chimiei ieșene „Petru Poni”; Muzeul literaturii române; Muzeul teatrului; Muzeul tiparului; Muzeul de istorie naturală; Casele memoriale „Ion Creangă”, „Mihai Codreanu”, „George Topârceanu”, „Otilia Cazimir”, „Vasile Pogor”, „Mihail Kogălniceanu”, „Mihail Sadoveanu” etc. Știe, totodată, să lămurească – mai bine decât orice putere trecătoare – că „Sfântul Nicolae” Domnesc este ctitoria lui Ștefan cel Mare, unde au fost unși domnii Moldovei din secolul XVI până în 1859. Se gândește la așezământul care poartă numele domnitorului Miron Barnovschi, aflat la doi pași de „Sfântul Ioan Gură de Aur”- Zlataust (zidită pe locul unei bisericuțe mai vechi din lemn, cu temelia din piatră, ridicată de Ștefan Tomșa al II-lea, în primii ani ai secolului al XVII-lea, cea care a primit și mormântul lui Barbu Lăutarul), la ceva distanță de Nicoriță, biserica de pe dealul Tătărașilor…

Plânge, deoarece astăzi, din frumoasa pictură originală a Trei Ierarhilor nu se mai păstrează decât aproximativ douăzeci de fragmente decapate cu ocazia restaurării monumentului, între anii 1884-1885, de către arhitectul francez Lecomte de Nouy; majoritatea reprezintă capete de îngeri sau de sfinţi încadrate de aureole decorate cu motive vegetale realizate într-un relief lin, regăsite şi în unele broderii ale timpului, în sculptura în lemn, în miniatura sau icoanele epocii. Se bucură, întrucât în apropiere de biserica „Trei Ierarhi” întrevede diversitatea: Catedrala romano-catolică, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cunoscută și sub numele de „Biserica franciscanilor”; mai departe și, în sfârșit, restaurată, Biserica armeano-gregoriană, cu hramul „Sfânta Născătoare”. Arată drumul către Mănăstirea Golia, o ctitorie a începutului de secol XVI, spre Biserica Mănăstirii Golia, un important monument arhitectonic în care se îmbină tradiția moldovenească cu unele elemente renascentiste. Ocrotește biserica Mănăstirii Cetățuia, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ctitoria domnului Gheorghe Duca, înconjurată de un puternic zid de apărare, străjuit de turnul porții, dar și biserica Mănăstirii Frumoasa, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, construită, în perioada 1583-1586, prin grija hatmanului Melentie Balica. Printre atâtea chipuri pe care nu le-a uitat, Catedrala mitropolitană este marea sărbătoare a fiecărei zile (nu numai pentru planurile reușite ale arhitectului român de origine austriacă, Gustav Freiwald, pentru grija Mitropolitului Veniamin Costache, dar și pentru faptul că aici se află racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, adusă de Vasile Lupu de la biserica „Sfântul Gheorghe”/cartierul Fanar-Istanbul/depusă, ințial, la biserica „Trei Ierarhi”). Hotarele se deschid și în direcția operei de sculptură sau de arhitectură, destinate să perpetueze amintirea unui eveniment sau a unei personalități remarcabile, își găsește ilustrarea în monumentele scriitorilor Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Costache Negri, Gheorghe Asachi, Miron Costin, în statuia lui Dimitrie Cantemir, statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, statuile lui Vasile Lupu, Alexandru Ioan Cuza, Dosoftei, Petru Rareș…

*

Am inclus documentarul privind cea mai importantă realizare a stilului neogotic de pe teritoriul României (Palatul Culturii din Iași), am ajuns la Ruginoasa…

Inspirat de romantismul german, Palatul din Ruginoasa prezintă analogii/similitudini cu Palatul Sturdza de la Miclăușeni. Ceea ce le diferenţiază (în afara destinului) este un aspect arhitectural, dar, mai ales, elementul dat, patrimoniul, pe care cu dragoste şi cunoaştere oamenii diferiți îi îmblânzesc tirania, dând senzaţia unei mişcări uşoare şi graţioase…