Ambasadorul Israelului, în vizită oficială la Iași: „Negociem un acord care să deschidă turismul între Israel şi România”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 15 iunie 2020, 08:55

Luna aceasta se împlinesc 79 de ani de la Pogromul de la Iași, o pagină neagră din istoria țării, unde cel puțin 13.000 de evrei au fost torturați și uciși. Teroarea și violența inimaginabile care au avut loc în lunile iunie-iulie 1941 au făcut ca Pogromul de la Iași să fie cel mai mare masacru din istoria modernă a României. Recent, Excelența Sa, David Saranga, Ambasadorul Israelului în România, a efectuat prima sa vizită oficială la Iași în contextul pandemiei de coronavirus. Diplomatul israelian a acordat un interviu colegului nostru, Lucian Bălănuță, în care a vorbit despre despre Iașul de acum și cel din primul mandat diplomatic al domniei sale, studiile despre Holocaust, cooperarea Israel-România în timpul pandemiei și provocările din Orientul Mijlociu.

Lucian Bălănuță: Aş dori cu prilejul primei vizite oficiale la Iaşi să trecem în revistă câteva chestiuni legate de oraş. Ştiu că nu este prima dvs. misiune diplomatică în România, dacă ne puteţi spune ce schimbări aţi remarcat, cum aţi regăsit atunci România, românii, oraşul Iaşi, cum îl vedeţi astăzi?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Da, este adevărat. Este prima vizită pe care o fac ca ambasador aici la Iaşi, dar este şi prima vizită pe care o fac după pandemie, în afară de Bucureşti şi am ales această dată dintr-un motiv anume, fiincă la sfârşitul lunii iunie o să comemorăm Pogromul de la Iaşi, şi, pentru că nu pot să vin atunci, am decis să vin în această perioadă. Dacă vorbim despre oraşul Iaşi, eu nu am recunoscut oraşul când am venit acum. Ultima dată a fost acum 20 de ani şi ţin minte că ultima vizită în afară de Bucureşti a fost la Iaşi, acum 20 de ani. Asta ţin minte că era cu două săptămâni înainte să plec din România şi am venit aici într-o vizită oficială, am fost ca vice-ambasador şi după ce am termiat munca, m-am plimbat prin oraş şi nu ţin minte unde m-am plimbat, dar ţin minte că m-a muşcat un câine. Erau mulţi câini vagabonzi şi m-am dus la spital şi am spus că m-a muşcat un câine şi răspunsul a fost: „Şi ce?”. Și am spus că dacă nu trebuie ceva antitetanos şi mi s-a spus să intru (n.r. în cabinet) şi să vadă ce o să facă. După ce am vorbit cu doctorul, mi-a zis că putem să vă dăm această injecţie de tetanos, dar problema este că nu avem în oraş. Până la sfârşit, m-am întors în aceeaşi zi la Bucureşti şi am primit acolo injecţia şi totul a fost în regulă. Vreau să zic că din acest punct din care am plecat atunci şi până astăzi când m-am întors şi am văzut cum arată oraşul, au trecut, cred că, mult mai mult de 20 de ani şi ce văd şi ce am avut ocazia să vorbesc cu lumea de aici este o lume diferită.

Lucian Bălănuță: Ce schimbări reprezentative ar fi?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București:  În primul rând cum arată oraşul, am fost în centrul oraşului şi arată excelent, frumos, e curat, totul e la punct, e renovat, Palatul Culturii şi piaţa de lângă el şi pietonalul. Aşa trebuie să arate un oraş frumos, cum este Iaşul şi asta este ceva, e primul lucru pe care cineva, când vine în oraş, îl vede. Din acest motiv s-a schimbat mult şi modul de gândire al lumii care trăieşte, dar asta este ceva adevărat nu numai pentru Iaşi, asta este adevărat când vorbim despre România în general. Lumea sau generaţia nouă este o generaţie total diferită față de ce a fost generaţia de acum 20 de ani. Lumea este mult mai deschisă, lumea este mai occidentală, modul de gândire al tineretului e diferit şi societatea a devenit una europeană 100%.

Lucian Bălănuță: Iaşul este totodată şi un oraş universitar. Aş dori să vă întreb cum evaluaţi activitatea şi eforturile cercetătorilor ieşeni pentru a scoate la lumină Holocaustul, legătura autorităţilor române cu această tragedie. dar şi memoria victimelor totodată?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București:  Eu cred că, în general vorbind, studii despre Holocaust, în general şi Holocaustul care s-a întâmplat aici, în România, nu sunt suficiente din ce văd eu. Dar cu toate astea, ce vedem, este că există un studiu de masterat la universitate, aici în Iaşi, despre Holocaust şi asta este ceva diferit faţă de ce vedem în alte universităţi. Trebuie să ne uităm la acest subiect nu numai ca la antisemitism sau Holocaust care este o temă importantă, trebuie să ne uităm pe acest subiect şi să vorbim despre toleranţă, să vedem cum putem să luptăm împotriva antisemitismului, împotriva xenofobiei, împotriva intoleranţei, ş.a.m.d.

Lucian Bălănuță: Şi cum evaluaţi percepţia actuală faţă de istoria evreilor, faţă de studenţii israelieni, spre exemplu, care studiază la Iaşi?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Sunt două lucruri diferite. Dacă vorbim despre ce ştie lumea despre Holocaust şi istorie – foarte puţin, şi, cred că este ceva care trebuie schimbat. Cum? Nu ştiu, dar ştiu că este ceva care trebuie schimbat şi această ignoranţă există în toată lumea nu numai aici în România şi cred că asta trebuie să înceapă în şcoală şi nu numai la universitate sau în studii superioare.

Lucian Bălănuță: Mandatul dvs. curent a presupus şi o provocare, cea a pandemiei, o pandemie fără precedent în istoria lumii. Cum se traduce cooperarea Israel – România pe această temă?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București:  Încerc să vorbesc puţin cum a schimbat munca diplomaţiei şi cred că din cauza pandemiei, putem să facem doar 50% din ce am făcut înainte. Ştiţi, în lumea diplomatică, lucrul cel mai important este relaţia umană şi în momentul în care nu se pot întâlni şi în momentul în care nu se pot organiza evenimente sau evenimentele culturale, economice, când nu se poate vizita România sau Israel, atunci, marea parte din activitate nu se poate desfăşura.  Dintr-un motiv obiectiv, o parte din activitatea noastră s-a paralizat. Este adevărat, suntem foarte activi online, sunt alte metode, dar nu toate se pot face în mediul online. Spre exemplu, dacă vorbim despre activitatea economică, care este foarte importantă pentru noi la Ambasadă, în momentul în care oamenii de afaceri din Israel nu pot veni aici din cauza pandemiei sau oamenii de afaceri din România nu pot pleca în Israel, da, se pot face afaceri, prin email sau telefon, dar până la sf\rşit, lumea trebuie să vină pentru a încheia un acord.

Lucian Bălănuță:  Şi strict, sprijinul pe care îl acordă Israel, României, bune practici, sfaturi în modul în care sunt structurate politicile publice pe timpul pandemiei, care ar fi cele mai reprezentative exemple?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Uitaţi-vă, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu a avut, la începutul pandemiei, convorbire telefonică cu omologul său, domul Ludovic Orban şi cu alţi lideri din zonă. Preşedintele nostru a avut o convorbire telefonică şi cu preşedintele Iohannis şi e adevărat, acum am început, guvernul israelian şi guvernul român, să vorbim despre un acord care să deschidă turismul între Israel şi România. Suntem la început, dar dintre toate ţările, Israel a ales doar câteva ţări şi România este una dintre ţări cu care negociem acum termene şi dacă vorbim despre turism, o persoană care vine sau pleacă, trebuie să stea 14 zile la izolare, atunci, turismul nu o să iasă din asta, dar dacă negociem cu România, asta este ce s-a întâmplat în ultimele luni atunci când vorbim despre guverul israelian şi cel român.

Lucian Bălănuță: Aşa, ca o estimare, când vom putea vizita Tel Aviv-ul sau vom putea merge în pelerinaj la Ierusalim?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Totuşi, depinde de cifre pentru că Israelul nu-şi deschide graniţele dacă numărul oamenilor infectaţi este mare şi invers, nu cred că România o să deschidă graniţele pentru turişti israelieni dacă numărul oamenilor infectaţi o să fie mare. Până acum, am văzut o situaţie care s-a îmbunătăţit, dar în ultima săptămână şi la noi şi la voi, cifrele au crescut aşa că rămâne de văzut.

Lucian Bălănuță: Lumea se uită la Israel şi din prisma cercetărilor ştiinţifice în domeniul medical. Care ar fi cele mai noi descoperiri care să ajute, nu doar Israelul, ci şi întreaga lume să combată mult mai eficient pandemia SARS CoV 2?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Uitaţi-vă, una dintre întrebările pe care toată lumea o pune este „Când Israelul o să găsească vaccinul?” şi răspunsul meu este puţin mai amplu. Răspunsul meu este, nu ştiu, dar lumea trebuie să aibă răbdare. Zilnic, sunt sute de cercetători în Israel care încearcă să găsească o soluţie pentru pandemie şi când spun, soluţia, nu este doar vaccin, ci şi multe alte metode, Nu ştiu când o să găsim asta, dar pot să vă asigur că în curând, trebuie să avem răbdare.

Lucian Bălănuță: În privinţa testării sau a tratamentelor asociate, cum stă Israelul din acest punct de vedere?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Realizează o cantitate foarte mare de testări în fiecare zi şi când e vorba de tratament, sunt nişte tratamente care se încearcă, nimeni nu a găsit un tratament care este cel mai potrivit. Ca toată lumea, încercăm până ce o să găsim.

Lucian Bălănuță: Am citit în media israeliană despre acel test care detectează coronavirusul în aproximativ un minut. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Este bine de ştiut că se poate, prin miros, şti, dacă cineva este bolnav de cancer sau nu, fiindcă moleculele au un miros specific şi folosind această metodă, cercetători de la Universitatea din Be’er Sheva, din sudul Israelului, au folosit aceeaşi metodă şi după trei ori de suflat se poate afla în 60 de secunde dacă persoana este sau nu bolnavă de coronavirus. Testările au arătat că funcţionează. Acum trebuie să fie pus pentru a fi produs în masă.

Lucian Bălănuță: Să trecem puţin în revistă şi ultimele noutăţi din Orientul Mijlociu. Aş dori să vă întreb, cum a schimbat această pandemie, setul de preocupări de securitate ale Israelului în Orientul Mijlociu?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București:  Preocupările pe care noi le-am avut, sunt aceleaşi. Din nefericire, duşmanii noştri nu sunt liniştiţi în zi de pandemie. Ei caută mereu metode pentru a ataca Israelul şi asta este obligaţia noastră, de a apăra poporul israelian. Dacă ne uităm pe scena internaţională, eu cred că astăzi, fiecare ţară este concentrată pe problemele pe care le are. Comunitatea internaţională este obosită de conflicte care sunt la noi în zonă, aşa că rămâne în mâna noastră să rezolvăm conflictul pe care îl avem cu palestinienii.

Lucian Bălănuță: Se vorbeşte în aceste zile despre o potenţială anexare a unor teritorii din Cisiordania în planul de pace al preşedintelui american Donald Trump, sunt prevăzute anumite teritorii care ar putea intra sub suveranitatea israeliană. Ministrul responsabil pentru așezăminte, Tzipi Hotovely, vorbea la Army Radio, despre dezacorduri pe linia Ierusalim – Washington. Care sunt aceste divergenţe în privinţa anexării?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Eu nu ştiu despre ideile diferite pe care le avem cu Statele Unite, ce ştiu eu este atunci când administraţia Statelor Unite a lui Trump a venit cu acest plan de pace, Israel a zis pe loc da, suntem de acord, şi, palestinienii au refuzat pe loc şi au respins această ofertă. Acest plan de pace a lui Trump are două componente: o componentă economică şi una politică. Componenta economică este foarte importantă, fiincă vorbim despre 50 de miliarde de dolari în care comunitatea internaţională o să investească în Autoritatea Palestiniană. Are şi o parte politică şi în partea politică a planului spune că Israelul o să aibă drept să pună suveranitate şi peste nişte aşezăminte în Cisiordania, aşa că este adevărat că lumea spune despre anexare, dar nu este anexare, este partea din acest plan de pace care are lucruri bune şi mai puţin bune. Lucrurile bune şi mai puţin bune pentru noi şi lucuri bune şi mai puţin bune, neconvenabile pentru palestinieni, dar trebuie să vedem care este planul în general.

Lucian Bălănuță: Credeţi că această exercitare a suveranităţii asupra unor teritorii din Cisiordania, ar putea afecta identitatea evreiască a statului Israel?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Depinde care o să fie hotărârea guvernului. Până la sfârşit nu există o hotărâre a guvernului, până acum nimeni nu a votat, nimeni nu a venit cu această propunere, da, este un lucru de care se vorbeşte, dar încă nimeni nu ştie dacă şi cum se va desfăşura.

Lucian Bălănuță: Ce ar însemna pentru Israel şi pentru planul actual de pace un eventual eşec al preşedintelui Donald Trump la alegerile prezidenţiale?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Pentru noi sau pentru Israel, lucrul cel mai important a fost acest sprijin bipartizan din partea Statelor Unite, din partea republicanilor şi din partea democraţilor. Și această prietenie a Statelor Unite nu se bazează numai pe un preşedinte, numai pe Donald Trump, care este un prieten foarte bun. Această prietenie este despre valorile comune, această prietenie se poate găsi şi în Congres, în Senat şi în toate Statele Unite, aşa că eu nu am grijă cine o să câştige alegerile.

Lucian Bălănuță: În momentul în care s-ar putea decide această suveranitate asupra unor teritorii din Cisiordania, acest lucru ar însemna şi acceptarea în totalitate a planului de pace propus de Donald Trump cu tot cu obligaţiile care i-ar reveni Israelului?

David Saranga, ambasadorul Israelului la București: Nu, şi, atunci când preşedintele Trump a ieşit cu planul lui, adminsitraţia americană a zis că dacă nu sunteţi de acord, a zis pe partea palestiniană, partea palestiniană a decis că respinge planul de pace a lui Donald Trump, administraţia americană a zis: „Nu sunteţi de acord cu ceva, e OK, e bine, veniţi la noi şi spuneţi de ce şi cum nu sunteţi mulţumiţi şi negociem”. La fel este şi cu partea israeliană, nu este 100% mulţumită din ce a oferit administraţia americană, dar acesta este un început. Acum, după ce acest plan este pe masă, putem să stăm şi să negociem. Problema este că partea palestiniană nu este de acord să începem negocieri şi, eu ştiu un lucru, când superputerea, Statele Unite, oferă ceva nu se poate respinge, se poate negocia, se poate vorbi, dar nu se poate respinge.

VARIANTA AUDIO:

Un interviu realizat de Lucian Bălănuță

Tehnoredactare Andreea Drîlea

FOTO: Lucian Bălănuță & Comunicat Ambasada Israelului în România