Angela Grămadă, analist politic: printr-un referendum pe tema europeană ratat ”va fi compromis nu doar parcursul european al Chișinăului, ci și întregul efort care s-a făcut pentru ca Republica Moldova să își consolideze capabilitățile interne”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (8.09.2024)
Publicat de hdaraban, 8 septembrie 2024, 23:59 / actualizat: 9 septembrie 2024, 16:44
La 20 octombrie, în această toamnă, scrutine electorale în Republica Moldova. Este vorba despre alegerea președintelui, dar și despre un referendum prin care cetățenii au posibilitatea să decidă dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Referendumul este un demers propus de președinta Maia Sandu, totodată, candidată în alegerile prezidențiale, și face parte dintr-un tablou dinamic, mai amplu, în care se regăsește inclusiv începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, proces care a fost lansat oficial vara trecută.
Departe de a exista un consens politic pe această temă, episodul electoral din octombrie poate fi privit ca preambul pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2025, dar și o confruntare în cheie geopolitică, în care poate fi invocată încercarea Federației Ruse de a-și reconfigura influența, agenda în stânga Prutului.
La ediția ”Weekend cu prieteni” din 8 septembrie 2024, doamna Angela Grămadă, analist politic specializat în spațiul exsovietic, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, a oferit câteva răspunsuri, plecând de la rezultatele sondajelor de opinie, care o dau ca mare favorită în alegeri pe actualul șef al statului, Maia Sandu.
Invitata a explicat în ce fel popularitatea președintei Republicii Moldova se răsfrânge asupra opțiunilor populației legate de referendum. În același interviu, doamna Grămadă a enumerat care ar fi consecințele unui plebiscit care să nu ofere un răspuns favorabil drumului european al Republicii Moldova. În același plan, ea a făcut o succintă prezentare a temelor pe care le folosește curentul politc pro-rus de la Chișinău pentru a descuraja votul.
Având ca orizont electoral alegerile parlamentare din 2025, invitata Radio Iași a punctat ce ar trebui să se întâmple în Republica Moldova, la capitolul reforme, pentru ca populația să considere proiectul european ca fiind unul realizabil, dezirabil.
”Călcâiul lui Ahile, în Republica Moldova, îl constituie justiția. Mai este doar un an până la alegerile parlamentare cu care se încheie ciclul electoral și cred că cele mai multe așteptări ale cetățenilor Republicii Moldova se referă la acest domeniu. E nevoie de reforma justiției, care să fie consistentă și prin care să demonstreze inclusiv sistemul de justiție foarte multă voință că își dorește această schimbare…”
Horia Daraban: Deschidem seria întrebărilor cu trimiteri la un sondaj dat publicității recent, și anume, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar obține cel mai mare număr de voturi, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale. Sondajul prezentat de compania IData arată că Maia Sandu ar acumula 27,5% din voturi, fiind urmată de Renato Usatîi cu 11,6%.. Oglu, care s-a clasat pe locul al 3-lea cu 11,4% este o bătălie electorală cu deznodământ cunoscu?
Angela Grămadă: Teoretic da, pentru că, într-adevăr, distanța dintre prima clasată și ceilalți doi contracandidați este destul de mare și a mai rămas puțin timp până la alegerile prezidențiale. Și atunci, faptul că acești contracandidați nu reușesc să adune sau să acumuleze cel puțin 15% sau 20% ca să facă această diferență cât mai mică posibil, ne dă de gândit la deznodământul chiar și din cel de-al 2-lea tur. Acum, foarte mulți analiști încearcă să evalueze dacă e posibil să avem un singur tur al alegerilor prezidențiale și dacă Maia Sandu va câștiga acest scrutin din primul tur sau dacă, totuși, se va ajunge la un al doilea tur.
Pe de o parte, există presupuneri că e destul de dificil să ne gândim că ar putea să existe alegeri prezidențiale dintr-un singur tur, dar pe de altă parte, există și opinii care susțin că dacă acest lucru se va întâmpla, atunci toate tunurile vor fi ațintite și mai mult pe Maia Sandu, în calitate de lider al partidului de guvernare. Bine, spun lider al partidului de guvernare, pentru că foarte multă lume o percepe ca atare. Ea nu este membru al Partidului Acțiune și Solidaritate, dar ea va fi acel factor, acel element care va putea să acumuleze pentru această formațiune politică la viitoarele alegeri parlamentare cele mai multe voturi și cea mai mare susținere. Mai e un element pe care l-aș aduce în discuție, faptul că toate sondajele care sunt prezentate în ultima perioadă în Republica Moldova nu includ diaspora . E destul de important și de relevant în acest context. De ce? Pentru că de foarte multe ori diaspora, mai ales cea occidentală, europeană, votează pentru forțe politice pro-europene și, respectiv, pentru lideri pro-europeni. Doar foarte rar am văzut că diaspora s-a mobilizat și a votat un candidat care are mai multe probleme cu legea sau care are viziuni mai pro-ruse sau pro-răsăritene. Și aici-l avem în vedere, desigur, pe Renato Usatîi, care a acumulat la scrutinele anterioare, atunci când i-a fost permisă participarea, foarte multe voturi din Italia.
Horia Daraban: Legat de referendum, spicuiesc din datele ce se regăsesc în același sondaj realizat la sfârșitul lui august: peste 50% din moldoveni susțin integrarea țării lor în Uniunea Europeană, însă doar 48% ar vota la un referendum pentru modificarea constituției. Rugați să spună cum vor vota în cadrul referendumului pentru modificarea legii fundamentale în vederea aderării Republicii Moldova la Uniune, 47,8% au declarat că ar vota pentru, iar 37,1% au spus că ar vota împotrivă. În ce măsură popularitatea președintei Maia Sandu se răsfrânge și asupra votului la referendum privind opțiunea europeană a Republicii Moldova?
Angela Grămadă: Dacă e se răspund, pe scurt, în mare măsură se răsfrânge, pentru că ea este într-adevăr percepută ca un lider pro-european, ca un lider care a făcut destul de multe lucruri în acest sens. Mai ales activitatea sa diplomatică și atribuțiile sale constituționale în ceea ce privește politica externă a țării, a reușit să acumuleze foarte multă susținere și din partea acelor parteneri externi pe care i-am văzut tot mai des la Chișinău sau i-am văzut susținând Republica Moldova, dar și cetățenii s-au mobilizat. Ea nu a avut derapaje precum predecesorii săi și întotdeauna a avut acea atitudine continuă și consistență față de ceea ce și-a propus, adică mare parte din declarațiile pe care le-a avut, mare parte din obiectivele pe care le-a declarat, ele s-au îndeplinit, mai ales în ceea ce privește politica externă. Că a avut și anumite promisiuni care se referă la justiție sau care se referă la alte domenii, aici este mai puțin relevant, în contextul în care avem și un prim-ministru în țară, e persoana cea mai importantă din punct de vedere al implementării de politici și reforme. Revenind, totuși, într-adevăr, o mare parte din populație percepe ca ea fiind liderul care va duce Republica Moldova spre integrare europeană. Pe de altă parte însă, în ultimii ani, barometrul de opinie publică al Republicii Moldova confirmă că cetățenii Republicii Moldova au mai degrabă o viziune pro-europeană decât una pro-răsăriteană. Într-adevăr, mai sunt partide la Chișinău care promit un parteneriat strategic cu Federația Rusă, doar că omit să spună și cum s-ar putea întâmpla acest parteneriat strategic și care ar putea să fie beneficiile integrării Republicii Moldova în proiecte pe care Federația Rusă le-a lansat la începutul anilor ‘90 sau ulterior, după 2015, când a fost creată această Uniune Economică Eurasiatică.
Horia Daraban: Apropo de ceea ce spuneți dumneavoastră, care sunt temele folosite împotriva referendumului și la care apelează tabăra politică de opoziție susținută de Federația Rusă?
Angela Grămadă: Cele mai importante se referă la faptul că Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea și ar pierde controlul politic asupra deciziilor care trebuie să fie luate la Chișinău și nu la Bruxelles. A douaa chestiune se referă la faptul că agricultorii sau agenții din Republica Moldova nu sunt așteptați pe piețele Uniunii Europene. A treia mare temă se referă la drepturi și libertăți, în sensul că va fi îngrădit dreptul la cultul religios. Aici se vorbește foarte mult despre religia ortodoxă, că nu vor mai putea să meargă oamenii la biserică. Apoi se vorbește foarte mult despre degradarea morală a Europei, degradare în ghilimele, pentru că acele partide pro-ruse au preluat foarte multe dintre narativele Moscovei în ceea ce privește promovarea valorilor tradiționale, inclusiv în politica externă.
Horia Daraban: Care ar fi efectele unui referendum ratat? Și când spun acest lucru, mă refer la varianta să nu atingă pragul minim de prezență, o treime din persoanele cu drept de vot înscrise pe listele electorale, sau plebiscitul, odată validat, să arate că Republica Moldova nu-și dorește un parcurs european.
Angela Grămadă: O consecință, dacă rezultatele ar fi negative, eu cred că va fi compromis nu doar parcursul european al Republicii Moldova, ci, în general, toate acele eforturi care s-au făcut în ultimii câțiva ani pentru ca Republica Moldova să își consolideze capabilitățile interne, să își consolideze instituțiile politice sau instituțiile publice, să demonstreze încă o dată că locul ei este în familia europeană și că toate acele eforturi de a susține cetățenii Republicii Moldova, într-adevăr, au avut rezultate pozitive. Deci asta s-ar compromite în primul rând, toate acea investiție pe care au făcut-o autoritățile guvernamentale de la Chișinău, cetățenii Republicii Moldova, dar și toate acele eforturi de a consolida sprijin în jurul nevoilor Republicii Moldova, ca aceasta să reziste în acest context regional, mai ales că ne dăm foarte bine seama că Republica Moldova, într-adevăr, ar fi urmat Ucrainei, dacă țara vecină nu ar fi reușit să oprească în Federația Rusă în ceea ce privește agresiunea militară la acele 20% din teritoriu ocupat de către Rusia în Ucraina.
Horia Daraban: Dacă referendumul va fi validat, Constituția va fi modificată, un element nou fiind recunoașterea integrării în Uniunea Europeană ca obiectiv strategic al Republicii Moldova. Cu acest referendum se încheie un ciclu de politică internă sau e doar o etapă dintr-un proces mai amplu? Ce ar urma să se întâmple?
Angela Grămadă: După referendum trebuie să urmeze și votul în Parlament. Spun că nu este punctul final și din simplul motiv că e nevoie de foarte multe eforturi în perioada următoare pentru a negocia aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Mă refer la cele 35 de capitole care au fost deschise în negocierile în vara trecută și pentru care va fi nevoie de consens la nivel european. Statele membre ale Uniunii Europene vor trebui să-și dea acordul, să aprobe această aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deci va trebui să convingem toate statele membre ale Uniunii Europene că noi am făcut sau am depus toate eforturile pentru ca să ne aliniem realitățile noastre naționale la acele europene și că toate aceste eforturi nu s-au făcut pentru Uniunea Europeană, dar s-au făcut, în primul rând, pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru ca aceștia să poată să își soluționeze problemele cu care se confruntă de sine stătător.
Într-un final se va atinge, cred că cel mai important lucru: Republica Moldova va fi, într-adevăr, o țară rezilientă, cu instituții reziliente, pe care Federația Rusă nu va putea atât de ușor să o destabilizeze folosind actori politici sau folosind alte instrumente de presiuni.
Horia Daraban: Ați punctat dumneavoastră elemente ce țin de atingerea unor ținte, ce așteptări ale votanților ar trebui atinse până la alegerile parlamentare din 2025, astfel încât deschiderea, apetența lor pentru proiectul integrării europene să rămână la cote ridicate și să nu treacă în cealaltă parte?
Angela Grămadă: Călcâiul lui Ahile, în Republica Moldova, îl constituie justiția. Mai este doar un an până la alegerile parlamentare cu care se încheie ciclul electoral și cred că cele mai multe așteptări ale cetățenilor Republicii Moldova se referă la acest domeniu. E nevoie de reforma justiției, care să fie consistentă și prin care să demonstreze inclusiv sistemul de justiție foarte multă voință că își dorește această schimbare și că această schimbare, iarăși, nu se face pentru partenerii externi, dar se face pentru Republica Moldova, pentru cetățenii săi. Deci, acesta este elementul pe care noi trebuie să îl consolidăm, justiția în Republica Moldova, și să promovăm, într-adevăr, acele politice anticorupție care să fie eficiente pentru Republica Moldova și adaptate la realitățile din Republica Moldova.
Varianta audio a interviului:
