(AUDIO) Sistemul medical – probleme vechi, abordări noi – IMPERATIV cu Ioana Soreanu (10.07.2020)

Publicat de isoreanu, 10 iulie 2020, 10:25 / actualizat: 13 iulie 2020, 11:24

În timpul pandemiei de Covid 19, problemele din sistemul medical românesc au devenit mai evidente. Bolnavi cronic au reclamat faptul că nu au acces la medici, în spitale, ceea ce poate duce la o agravare a patologiilor de care suferă. Pe de altă parte, infectările, inclusiv cea cu SarsCov2, se răspândesc foarte ușor din cauza plimbării pacienților între spitale.

Există soluții la toate aceste probleme, mai mult, sunt soluții care pot fi aplicate foarte repede și care ar merita păstrate și după această perioadă de criză sanitară: progtramul medicilor în ture, prin legislație, responsabilizarea rezidenților, gărzi mobile pentru evitarea plimbării pacienților între spitale, respectarea statului medicilor de familie, debirocratizarea sistemului, o nouă Lege a Sănătăţii.

Ionuț Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul Parhon din Iași, a oferit astfel de soluții, într-un interviu pentru Ziarul de Iași. L-am invitat în emisiunea Imperativ, astăzi, după Radiojurnalul orei 17,00, pentru a le detalia. De asemenea, este invitat deputatul PMP de Iași, Petru Movilă, membru în Comisia de Sănătate.

Ioana Soreanu: Pandemia provocată de Sars Cov 2 a acutizat problemele din sistemul medical. Și, nu e de mirare. Sisteme mult mai bine puse la punct au cedat în această situație. Mă refer la alte țări, Italia sau Franța. Este adevărat la un număr mult mai mare de îmbolnăviri. Ceea ce cred este că trebuie găsite soluții pentru ca acest sistem să funcționeze în beneficiul pacienților. Pentru că, în această perioadă, bolnavi cronic, oameni care suferă de alte afecțiuni decât Covid 19 nu au avut acces la medic și asta este inacceptabil. Știu cazuri de pacienți cu boli de inimă sau oncologice ale căror evaluări medicale au fost amânate. Pacienți care nu au fost internați pentru că nu reprezintă urgențe. Ce este de făcut? Așteptăm ca acești pacienți să cadă din picoare și să ajungă la spital pe targă pentru a putea fi văzuți de medici. Sunt și medici care au reclamat același lucru, faptul că nu pot să își vadă pacienții cu boli cronice. Înțeleg riscul la care sunt supuse spitalele, în această perioadă. Totuși, accesul la sistemul medical trebuie asigurat pentru toți cei bolnavi pentru că bolnavii sunt bolnavi și morții sunt morți indiferent de ce boală suferă sau de ce-au murit chiar dacă nu îi numărăm decât pe unii. Ionuț Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul „Parhon” din Iași, a oferit câteva soluții, într-un interviu pentru Ziarul de Iași. L-am invitat, astăzi, în emisiunea „Imperativ”, pentru a le detalia. De asemenea, este invitat deputatul PMP de Iași, Petru Movilă, membru în Comisia de Sănătate. Domnule doctor, ce se întâmplă la Spitalul „Parhon”? Cum tratați pacienții, în această perioadă, care sunt regulile?

Ionuț Nistor: Încercăm să ne adaptăm condițiilor actuale și, în același timp, să răspundem nevoilor unui număr de zece mii de pacienți, aproximativ, pe care îi avem în evidență cu boală cronică de rinichi, cu afecțiuni ale rinichiului. Regulile ne impun o reducere a numărului de internări pe Secția de Nefrologie și de Urologie la o capacitate de aproximativ 50%, față de capacitatea, să spunem, lunii februarie, iar pentru ambulatoriu sau zona de internări de zi, să spunem, cuvântul cheie este programarea acestor pacienți și respectarea acestei programări și, după aia, a regulilor de igienă, dezinfecția fiecărui cabinet după fiecare pacient. Lucru care, din păcate, crește timpul de așteptare și, în același timp, reduce numărul de pacienți pe care îi putem vedea zilnic.

Ioana Soreanu: Între neajunsurile enunțate de dumneavoastră, aglomerația din spitale este o problemă. Ceea ce face ca terenul să fie propice pentru infecții. Și asta nu numai în perioada aceasta de pandemie. Este valabil în general. Aici, soluția cred că este una singură, cred eu, spitale noi. Pe cel regional îl așteptăm de mulți ani. A fost plimbat prin diverse locații: Miroslava, Dancu, înapoi lângă Antibiotice, acum, e pe Moara de Vânt. Sunt parcurse etape, depuse documente, înțeleg că e complicat, dar încep să-mi pierd speranța că va fi construit în timpul vieții mele, domnule deputat.

Petru Movilă: Sigur că apariția de structuri medicale noi este o soluție, dar nu este singura și nu este soluția completă. Pentru că domnul doctor a prezentat situația din spitale, da, într-adevăr, din cauza epidemiei de Covid, s-au luat măsuri de protecție, dacă vreți, atât pentru pacienți cât și pentru personalul medical. Poate lucrul bun al acestei pandemii este că unii pacienți sau potențiali pacienți au învățat să se programeze. Cert este că spitalele nu funcționează la capacitatea normală, la capacitatea corectă și trebuie găsite soluții din ce în ce mai eficiente și mai rapide pentru ca pacienții să aibă acces la spitale. Din nefericire, una din cauzele pentru care, în spitale, nu există o funcționare normală este și pentru faptul că pacienți, aparținători, chiar cadre medicale nu au respectat regulile minimale de protecție împotriva pandemiei de coronavirus și avem situații în care spitale întregi au fost închise, sau părți din spitale, secții, clinici au fost închise, cu medici, personal medical în carantină și oamenii nu au putut fi tratați. Una dintre soluții, ați spus dumneavoastră, spitale noi, însă, avem exemplul, sigur, Spitalul Regional este, în sfârșit, în linie dreaptă, așa cum am spus de multă vreme că singura soluție prin care, financiar, se poate face acest spital sunt fondurile europene de care România beneficiază. Din păcate, pentru exercițiul bugetar 2014 – 2020, nu au fost folosiți, chiar dacă erau doar 50 de milioane de Euro, nu au fost folosiți pentru demararea proiectului, dar acum, spitalul de la Iași, Spitalul Regional, este în linie dreaptă, este cel mai avansat dintre proiecte. Însă, nu neapărat pentru tratarea Covid, ci pentru tratarea pacienților, celorlalți pacienți care necesită o urgență sau, imediat, tratament post urgență. Însă, în ceea ce privește tratarea pandemiei Covid, clar, avem și exemple cât se poate de proaste de management. Gândiți-vă doar Consiliul Județean Iași a alocat peste 10 milioane de Euro, Consiliul Județean Neamț, și el a participat cu 3 milioane de Euro și, la acest moment, vedem foarte clar că au trecut mai bine de 60 de zile de la data la care acest spital trebuia inaugurat și noi încă nu avem, la Iași, spital care să trateze pacienți Covid. Pentru că dacă acel spital ar fi funcționat, sunt convins că mulți dintre pacienții, din potențialii pacienți din Iași și din Moldova ar fi fost direct acolo și domnul doctor Nistor și echipa de la „Parhon”, „Cardiologie” și din alte spitale din Iași ar fi avut câmp liber mult mai mare pentru a trata pacienții normali pe care-i au ei, cu boli urologice, nefrologice și ce se mai tratează la „Parhon”.

Ioana Soreanu: Pentru că ași deschis subiectul acesta, despre spitalul mobil de la Lețcani: președintele Consiliului Județean Iași, Maricel Popa, a spus că părțile componente ale spitalului sunt blocate, de autoritățile naționale, în Portul Constanța deoarece s-a considerat că este un transport comercial și nu unul sanitar. De asemenea, Maricel Popa a mai spus că ministerele de externe și de interne nu au eliberat avizele necesare specialiștilor turci pentru a descarca în port și a monta la Iași piesele componente ale spitalului mobil. Cam cestea sunt motivele invocate pentru întârziere. Au mai fost și alte acuzații, plângeri penale…

Petru Movilă: Dacă îmi permite domnul doctor, aș vrea să fac câteva clarificări. Ca membru în Comisia de Sănătate, din primul moment în care s-a lansat acest proiect, mi-am arătat susținerea atât prin documente scrise cât și telefonic, domnului președinte Popa, pentru realizarea acestui proiect. Pot să vă spun foarte clar că transporturile medicale, transporturile umanitare internaționale au un regim privilegiat de tratament a legislației internaționale și nu cred nimic din ce s-a spus. Sunt membru în organisme internaționale din partea României și, cu atât mai mult, i-am spus domnului președinte Popa să ne dea demersurile, pentru că nu s-au făcut demersuri nici către Ministerul Sănătății, nici către Inspectoratul General pentrru Situații de Urgență, nici către Ministerul de Externe. Și, gândiți-vă, către Ministerul Sănătății, era absolut obligatoriu să facă acest demers pentru că trebuia un aviz de principiu pentru a se achiziționa spitalul mobil, un aviz de principiu de unde vine personalul medical care lucrează la acest spital mobil Covid de la Iași sau și din restul județelor din Moldova și, nu în ultimul rând, cine administrează și finanțează acest spital. Din păcate, aceste lucruri au rămas fără răspuns și doar afirmațiile pe care le-ați prezentat dumneavoastră sunt ceea ce cunosc oamenii.

Ioana Soreanu: Da, spuneați că transporturile medicale, sanitare au un regim privilegiat. Asta, să știți că, susține și domnul Maricel Popa: că, dacă acest transport ar fi fost unul sanitar, spitalul ar fi ajuns mai ușor la Iași. Din păcate, el este socotit un transport comercial.

Petru Movilă: Nu știu cine i-a dat acest punct de vedere. Dacă are documente, prezintă documente, dar încă o dată, dacă se adeverește, eu nu am văzut documente până acum și demersurile domnului Popa, acest lucru este foarte grav, dar dacă nu a făcut aceste lucruri este și mai grav ca banii alocați de Consiliul Județean Iași pentru spitalul Covid, peste 10 milioane de Euro, sunt luați de la drumuri județene, de la instituții de cultură, de la instituții de asistență socială din județul Iași și, sigur, de la alte instituții.

Ioana Soreanu: Pe de altă parte, am înțeles că se va mai construi un spital, Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași se va muta la Miroslava. Consiliul Local a și aprobat trecerea unui teren în suprafață de 12 ha, aparținând domeniului public al comunei Miroslava, în domeniul public al statului român și administrarea Ministerului Sănătății, în vederea construirii acestui spital.

Petru Movilă: Da, e un proiect despre care vorbesc și pe care l-am inițiat de doi ani de zile, e un proiect care, sunt convins, va aduce un zâmbet pozitiv și domnului doctor pentru că, la acest moment, toată lumea știe că Institutul de Boli Cardiovasculare cu 130 de paturi funcționează în trei etaje în clădirea Spitalului „Parhon”. Din acest punct de vedere, nici Spitalul „Parhon”, care este al Consiliului Local Iași, al Primăriei, nu are spațiile coresponzătoare și circuitele complete pentru a-și desfășura activitatea acolo, de asemenea, nici Spitalul de Boli Cardiovasculare. Este important de spus că am inițiat acest proiect, l-am demarat și apreciez demersurile, eforturile Consiliului Local Miroslava, sigur, primarul Dan Niță, profesorul Grigore Tinică, nu în ultimul rând, ministru sănătății, Nelu Tătaru, care, am reușit și susține acest proiect. Se va face un spital nou de boli cardiovasculare, aproximativ 200 de locuri, în Miroslava, spital finanțat integral prin fonduri europene și, de asemenea, foarte important faptul că se vor dezvolta și noi specialități, specializări. Gândiți-vă că moldovenii, zona unde este natalitatea cea mai mare din țară, așteaptă, de foarte multă vreme, o secție de chirurgie cardiacă pediatrică. Ori, acest lucru este foarte bun și important și cred că și spre satisfacția românilor, ieșenilor, moldovenilor, toți avem nevoie de un spital nou de boli cardiovasculare.            

Ioana Soreanu: Când va fi… când va fi gata acest spital?

Petru Movilă: Pot să vă spun doar că, dacă totul curge programat, pe la mijlocul anului viitor, practic, se va putea face licitația pentru proiectare și construcție, pentru acest spital. Și, avem exemplul unui alt spital pe care l-am inițiat la Iași, împreună cu alți trei colegi parlamentari, Institutul Regional de Oncologie, acel spital a fost început în 2008, prima finanțare, și în 2012, în plină criză a României, în 2012, a fost pus în funcțiune și primii pacienți din zona Moldovei și nu numai au beneficiat de servicii medicale la Institutul Regional de Oncologie. Peste 250 de milioane de Euro alocați de statul român și, sigur, avem experiența, avem exemplul la Iași, de fapt, și primul spital construit de statul român după Revoluție în România, a fost Institutul Regional de Oncologie de la Iași.

Ioana Soreanu: Domnule doctor, dumneavoastră ați ridicat această problemă, a aglomerației din spitale. În afară de această soluție, a construirii de spitale noi, v-ați mai gândit și la altceva?

Ionuț Nistor: Sigur. Cred că trebuie să acceptăm și să fim critici cu noi înșine, să recunoaștem că înainte de pandemie, holurile spitalelor, tuturor spitalelor din Iași, erau foarte aglomerate, că acei pacienți pe care astăzi îi vedem în fața spitalului, indiferent de locul unde ne uităm, sunt, de fapt, pacienții care așteptau în fața cabinetelor aglomerând holurile, că acea aglomerație nu era normală atunci și nu este nici acum normal să stea pacienții în curtea spitalelor să aștepte. Acesta este un lucru de la care trebuie să începem. Ce putem face rapid, pentru că, într-adevăr, avem nevoie de spitale noi, dar, probabil, va dura câțiva ani până cînd vom reuși să avem aceste spitale funcționale, atunci, cred că avem nevoie de câteva situații rapide. Nu mai putem lăsa pacienții în curtea spitalelor în septembrie, în octombrie, în decembrie, nu asta cred că este soluția și sunt lucruri pe care le putem folosi și pe care le avem în contextul actual. Un lucru pe care dacă îl spunem, nu va fi primit, neapărat, cu brațele deschise, pe de altă parte, a funcționat în timpul crizei, este programul în ture. Din păcate, conform legislației actuale, programul medicilor se termină la ora două, conform legislației. Este precizat, conform legii, că este în timpul dimineții, eventual, se poate face o oră de contravizită. Ceea ce împiedică funcționarea în servicii de ture de după-amiază, pe aceeași infrastructură. Mergând pe o schimbare a tipului de funcționare, cum a fost posibil în starea de urgență, poți, practic, să crești numărul de pacienți pe care-i poți vedea, programat, chiar și în cursul după-amiezii. Inclusiv intervenții chirurgicale care, în prezent, se pot face după-amiaza doar dacă sunt urgențe majore, altfel, nu se pot face intervenții chirurgicale programate după-amiaza. Sigur, posibil să fie nevoie de personal medical mai mult. Dar, cred că este o problemă mai mică și care poate fi reglementată dacă vom reuși să vedem mai mulți pacienți și să rezolvăm problemele legate de numărul pacienților care așteaptă. Al doilea lucru pe care l-am spus și iar este rapid rezolvabil este faptul că tratăm rezidenții ca niște studenți și nu le recunoaștem pregătirea medicală, nu le dăm o anumită libertate legată de, sigur, de gradul lor de pregătire, un drept de liberă practică supravegheat care, acest drept de liberă practică să permită ca acele cazuri mai ușoare, care nu au nevoie de o abordare complexă, să fie văzute de rezident, cu parafă, cu rețetă, cu tot ce înseamnă un act medical până la capăt. Lucrul ăsta se întâmplă în țările vestice…

Ioana Soreanu: Asta vroiam să vă întreb, în altă parte cum se întâmplă? Cum sunt rezidenții… ce statut au?

Ionuț Nistor: Absolut independenți, cu posibilitatea de a contacta și de a se consulta cu medicul lui primar sau profesorul care îl are în supraveghere, dar cu o capacitate de a scrie și de a vedea un pacient cap-coadă fără a fi nevoie de o supervizare imediată ca la un elev de clasa I căruia îi corectezi cum a scris litera a sau cum a scris litera b. Deci, este o supraveghere exagerată, din punctul meu de vedere și, repet, sunt două mii de rezidenți în Iași, două mii de persoane care ar putea vedea o parte din acești pacienți care stau și așteaptă.

Petru Movilă: Domnule doctor, sigur, amintiți-vă că, în ultimii doi, trei ani, chiar s-au făcut pași importanți în ceea ce înseamnă integrarea, responsabilizarea, dar și plata medicilor rezidenți…

Ionuț Nistor: Așa este.

Petru Movilă: Mai ales cei din anii terminali și eu mă bucur și sunt pe recepție cu orice propunere care vine să… să integreze și să rezolve probleme. Odată integrăm rezidenții, îi responsabilizăm, sunt plătiți, sunt plătiți din ce în ce mai bine și, totodată, să rezolve problemele medicale. Un alt lucru important pe care dumneavoastră l-ați spus, da, imediat după ce vom face această discuție, de luni, de fapt, voi avea o discuție cu ministrul Nelu Tătaru, să creeze elasticitate în decizia managerială astfel încât, spitalele să poată să aibă program după-amiază și, spuneam mai devreme, în timpul emisiunii, despre faptul că această pandemie a reușit, cât de cât, să ordoneze pacienții. Însă, dumneavoastră puteți confirma faptul că, de multe ori, chiar dacă pacienții sunt programați la 9,00, la 10,00, la 10,30 sau la 11,00, foarte mulți dintre ei, care nu sunt din Iași, ajung dimineață la 7,00, 8,00, 9,00 în Iași și atunci, toți vin la spital și se creează asemenea aglomerații cum au fost și la Oncologie și atunci, chiar am avut o discuție persoanlă cu doamna manager Grosu, cu domnul primar Chirica și l-am rugat ca de la instituțiile Primăriei, să fie niște bănci, măcar, puse acolo, că erau foarte mulți pacienți, aparținători care stăteau în picioare.

Ioana Soreanu: Da, așa este, confirm, pentru că IRO este chiar vizavi de noi și oamenii stau pe trotuar chiar, în picioare, la rând, ceea ce mi se pare de neacceptat. Trebuie găsită o soluție pentru oamenii ăștia.

Petru Movilă: Domnul doctor ne poate confirma și îl felicit pe el și echipa de-acolo. Cu toată această problemă, la Spitalul „Parhon”, s-au tratat pacienți, s-au făcut activități de prelevare și transplant de organe, Spitalul „Parhon” este într-un proiect, acum, foarte important de realizare integrală a unui grup cu Bloc Operator, cu săli de așteptare, cu terapie intensivă, adică, sistemul de sănătate se mișcă, nu așa cum ne-am dori, dar și în această perioadă, chiar se fac lucruri bune în… în sănătate.

Ioana Soreanu: Aș mai aduce în discuție o problemă. În această perioadă, nu se intră în spitale. Familiile pacienților, aparținătorii, așa cum sunt ei numiți, nu intră în spitale. Mie, lucrul ăsta mi se pare foarte bun și în afara perioadei de pandemie. Nu e normal ca tot felul de persoane să tropăie prin spital, cât e ziua de mare, cu încălțările… veniți de nu știu unde, fără un echipament de protecție, la orice oră, fie că e vizită, fie că nu e vizită. Ar trebui să existe un program, o zi sau două de vizită pe săptămână, un interval orar în care familiile să poată să viziteze pacienții, să se găsească o cale de comunicare între medic și familia pacientului în așa fel încât, oamenii să stea liniștiți pentru că, sigur, ai un disconfort în momentul în care nu știi ce se întâmplă cu cel apropiat care este într-un spital. Dar, regulile astea, domnule doctor, eu cred că ar trebui păstrate și după perioada aceasta de pandemie.

Ionuț Nistor: Da și nu, da și nu, pentru că gândiți-vă că ai 84 de ani, toată viața ta ai locuit undeva într-un sat din marginea județului și, dintr-o dată, pentru că ai o problemă medicală, nimerești într-un spital în care nu știi pe nimeni, nu înțelegi nimic din ce se întâmplă în jurul tău și singurii care te-ar putea liniști, te-ar putea încuraja ar fi cei din familia ta. Pentru anumite persoane, o mângâiere, un gând bun din partea familiei contează foarte mult și ajută, inclusiv, până la urmă, la vindecarea pacientului. Pe de altă parte, sunt, sigur, și acele exagerări în care, la un singur pacient, ai, practic, un fel de dute-vino permanent…

Petru Movilă: Pelerinaj.

Ionuț Nistor: …pelerinaj pe care trebuie să-l controlezi. Cred că putem face și aici lucruri mai bune, am făcut, deja, achiziții de telefoane mobile, la fiecare pat, cu cartele, în așa fel încât, să poți păstra legătura cu familia chiar dacă nu ai neapărat un telefon mobil sau…

Ioana Soreanu: La dumneavoastră, la „Parhon”, se întâmplă asta?

Ionuț Nistor: Da. Mă refer… da, s-au achiziționat astea în timpul pandemiei și există, pentru fiecare pat, cum a gândit-o, sau rezervă, un telefon mobil…

Ioana Soreanu: Asta este o veste extraordinară, nu știam.

Ionuț Nistor: Dar, ce mai urmează să învățăm să facem este, și-aici, sigur, nu că n-am ști, dar orice act care cere timp, într-o mare de lucruri pe care trebuie să le faci, este dificil de realizat, să suni în mod automat, în fiecare zi, într-o anumită oră, familia pacientului și să-i informezi despre starea lor de sănătate. Am reușit asta să trecem, cumva, în fișa postului, pentru fiecare medic care îngrijește pacienții din zona de izolare, mă refer acum, din zona tampon, dar va trebui și asta să devină o regulă. Faptul că, în fiecare zi, persoana care este desemnată drept aparținător să fie contactată de medicul curant și să primească un număr de informații despre starea sănătății rudei internate pentru că, altfel, într-adevăr, anxietatea crește foarte mult, disperare și apar tot felul de situații neplăcute, lucruri care s-ar putea evita, probabil, cu un singur telefon și cu o comunicare rapidă, în fiecare zi, scurtă, despre situația pacientului. Aceste lucruri trebuie să le îmbunătățim. Nu… n-au fost o regulă, au fost mai degrabă tratamente pe care noi le făceam, dar nu… nu instituite ca o regulă și trebuie să devină o regulă.

Ioana Soreanu: Să știți că sunt medici care fac asta, sunt medici care nu fac asta.

Ionuț Nistor: Știu asta, da.

Ioana Soreanu: E așa… de la om, la om, depinde peste cine dai.

Ionuț Nistor: Din păcate, din păcate, dar putem s-o transformăm într- regulă și trebuie să fie o regulă.

Petru Movilă: Domnule doctor, susțin multe din cele ce ați spus. Într-adevăr, noi ar trebui să respectăm un regim de vizite, un număr de vizitatori pentru că ați avut destule situații când veneau câte 10 – 15 membri ai familiei la un pacient. Au dereglat programul, au deranjat pacienții… Deci, noi am putea face acest reglaj, doi aparținători, chiar dacă ei pot veni mai des, dar câte doi, în programul de vizită. De asemenea, putem să le facem și acel echipament de protecție, halatul acela minimal de protecție, nu știu, care să vină să protejeze mediul din spital. Și, nu în ultimul rând, foarte important, cred că, cum ați spus dumneavoastră, prezența unui membru al familiei produce efectul psihic maxim necesar de care are nevoie fiecare pacient în lupta cu fiecare boală. Știți foarte bine, componenta psihică este fundamentală pentru fiecare pacient, dacă vrea sau nu să lupte. Dacă luptă, cu ajutorul dumneavoastră, rezultatul, de cele mai multe ori, este mult… mult mai bun.

Ioana Soreanu: O altă problemă invocată de dumneavoastră, domnule doctor Ionuț Nistor, este aceea că pacienții sunt plimbați între spitalele aflate în diferite cartiere ale orașului. Asta este rău și pentru că face dificilă o intervențe cât mai rapidă în cazurile grave, cred eu, dar crește și riscul răspândirii infectărilor.

Ionuț Nistor: Da, este, din păcate, o problemă veche a orașului Iași, parțial, rezolvată prin condensarea, la Spitalul „Spiridon”, a mai multor specialități, dar, în continuare, avem specialități importante, cum sunt afecțiunile renale care sunt la Spitalul „Parhon”, afecțiunile neurochirurgicale în Tătărași, problemele de ginecologie la maternitate… Din păcate, în continuare, pacienții sunt plimbați, sunt mai multe motive pentru care acest lucru se întâmplă și va trebui să găsim o soluție, aș spune, imediat sau, în orice caz, pe termen scurt pentru că Spitalul Regional va fi extraordinar de eficient în a opri acest… acest lucru, dar va mai dura până când acest spital va fi funcțional…

Ioana Soreanu: Repet, sper că în timpul vieții mele.

Ionuț Nistor: Sunt un pic mai optimist, sunt convins că va exista, dar următorii ani, vom funcționa, în continuare, la fel și nu cred că mai putem accepta acest plimbat al pacientului. Singura soluție pe care o văd, pot fi și alte soluții, dar singura soluție pe care o văd rapid pusă în funcțiune este, cum spuneam, plimbatul medicilor. În momentul în care este nevoie de un consult de nefrologie, un titular de gardă mobilă, dacă vreți, pe Nefrologie, se deplasează la Spitalul „Spiridon” sau la Neurochirurgie și vede acel caz. Ai nevoie de un consult de ginecologie, un coleg de pe grada mobilă ginecologie vine la spitalul unde este acest consult necesar. Se fac și în prezent anumite consulturi, dar sunt făcute fără a avea, neapărat, un cadru legal, este foarte complicat cadrul legal pentru aceste consultații în afara spitalului. Dacă ești titularul unei gărzi, oriunde ai fi, nu ai voie să părăsești incinta spitalului, deci, dacă eu, în timpul gărzii mele, aș lăsa Spitalul „Parhon” și m-aș deplasa la un alt spital, ar fi complet ilegal pentru că eu aș lăsa complet descoperiți ceilalți pacienți, încît, ne trebuie o legiferare a acestor gărzi mobile care, sper că vor impiedica acest plimbat al pacienților între spitale. Este mult mai, cred, eficient. Pe de altă parte, cred că și telemedicina, adică, consultul prin telefon, până la urmă, asta înseamnă telemedicină, sau măcar printr-un alt sistem, poate ajuta tot prin limitarea deplasării fizice a pacienților între… între spitale.

Ioana Soreanu: Domnule deputat, deci, este nevoie de cadru legal pentru aceste gărzi mobile. Iată cu câte idei plecați din această emisiune.

Petru Movilă: Da, mulțumesc! Domnul doctor știe că, chiar și atunci când este de gardă, dacă este în sală și operează și vine o urgență, în Unitatea de Primire Urgențe, tot are o problemă…

Ionuț Nistor: Așa este, așa este…

Petru Movilă: Cert este următorul lucru: că sistemul de sănătate din România are foarte multe particularități și, dacă ne ducem la Iași, avem un spital pavilionar, care este „Spiridonul”. Gândiți-vă că și în interiorul Spitalului „Spiridon” se face transfer de pacienți de la o clinică la alta. Avem spitale monoprofil, dacă vorbim de Obstetrică-Ginecologie, vorbim de Neurochirurgie, Cardiologie, Pneumoftiziologie. Deci, sunt aceste spitale monoprofil și, prin legea de organizare și nivelul de clasificare al spitalelor, încă rezistă această structură. Cert este următorul lucru: că în „Spiridon”, cu excepția la patru sau cinci specialități, de regulă se face ceea ce a spus domnul doctor, se asigură deplasarea medicilor în Unitatea de Primire Urgențe, primul loc în care se face evaluarea unui pacient sau, mă rog, Cameră de Primire Urgențe. Al doilea lucru foarte important: da, gărzile la domiciliu. Știți, în alte țări, sunt medici care fac gardă la domiciliu. Și la noi cred că trebuie să fundamentăm aceste lucruri pentru că, spuneam mai devreme, managerii de spitale trebuie să aibă o elasticitate mai mare în a stabili modul de lucru și de organizare. Spitalul Regional de Urgență vine tocmai ca o soluție care să integreze această filosofie, cum a spus domnul doctor Nistor și cum gândim foarte mulți, și medici și, poate, cetățeni, și pacienți, aceea că în mijlocul spitalului este locul în care coboară medicii de toate specialitățile din clădire să asigure asistența medicală. Sigur, noi mai discutăm un lucru foarte important. Tratarea pacientului, în județul Iași, se face în baza unui protocol între spitale care, de multe ori, nici acesta nu este funcțional. Pentru că, dacă am un pacient care a făcut preinfarct sau accident vascular, nu-l mai duc pe la UPU „Spiridon” și știu acest lucru și domnul doctor vorbea de telemedicină. Avem ambulanțe dotate care pe timpul transportului pacientului pot să semnalizeze, către spitalul de destinație, toate datele, astfel încât, când pacientul ajunge acolo, să fie totul pregătit. Da? Deci, trebuie să eliminăm, de multe ori, și verigi intermediare care nu fac decât să consume timpul de slavare a vieții unui pacient.

Ioana Soreanu: Într-adevăr, dacă pacienții nu ar mai fi plimbați între spitale cu ambulanțele, poate am avea mai multe ambulanțe libere pentru cazurile grave. Pentru că să știți că durează foarte mult din momentul în care suni la Ambulanță, durează foarte mult până vine o mașină să preia cazul.

Petru Movilă: N-aș vrea să monopolizez, dar, dacă domnul doctor vrea să intervină, eu sigur pot să vă spun că sunt spitale care și-au cumpărat ambulanțele proprii… Și-acum, discutăm, colegii mei, consilieri județeni de la PMP au propus amendamente la Consiliul Județean ca fiecare spital din subordinea Consiliului Județean să aibă o ambulanță pentru transportul pacienților, ce spuneați dumneavostră mai devreme, pentru ca ambulanțele de la Serviciul Județean de Ambulanță să meargă să-și facă treaba pe teren. Un alt lucru foarte important: gândiți-vă că încă sunt foarte mulți oameni iresponsabili care sună la 112, cheamă o ambulanță prin diverse cartiere și prin diverse localități, la cazuri care nu există și, în timpul acesta, ambulanța ar putea salva o viață și ea se duce în nu știu ce localitate și pe un drum prost ca cineva să-și bată joc de… de acest lucru. Sunt situații și situații, dar integrarea în asigurare a acestor servicii, deci, servicii de ambulanță, SMURD, administrațiile locale care patronează spitale care asigură asemenea ambulanțe pot face ca, într-adevăr, ambulanțele să fie utilizate corect și eficient, să salveze vieți nu să fie mașini care transportă intraspitalicesc pacienți care pot fi transportați nu neapărat cu o ambulanță de tip C sau B, ci și cu o ambulanță simplă, fără probleme.

Ionuț Nistor: Soluția domnului deputat este excelentă pentru că, să spunem că această propunere legată de plimbatul medicilor, și ea va trebui făcută tot cu niște mașini ale spitalelor, că n-o să aștepți ambulanța din oraș ca să te ducă să vezi… Deci, va trebui…

Petru Movilă: Absolut de acord, absolut de acord, domnule doctor.

Ionuț Nistor: Va trebui un număr de mașini simple, nu cu… supradotate, dar care să poată realiza aceste deplasări rapide ale personalului medical între spitale și a pacienților noncritici tocmai pentru a putea fi evaluați, lucru care, sigur, nu înseamnă investiții foarte mari, probabil, înseamnă una-două mașini pentru fiecare spital și un post de șofer de ambulanță în plus, lucru care ar…, sper eu, reduce, o dată, timpul de așteptare pentru cei care au nevoie de o ambulanță, pacienții care nu sunt internați și, pe de altă parte, reduce numărul de consulturi interclinice și acea plimbare a pacientului între spitale.

Petru Movilă: Domnule doctor, v-ați întâlnit, de multe ori, și cu situații în care ați făcut externări pacienților și nu au avut cu ce să fie duși acasă și, la fel, ați solicitat ambulanțe pentru acest lucru.

Ionuț Nistor: Așa este.

Petru Movilă: Ori, transportul unor pacienți externați se poate face, cum am spus, și cu mașini cu un anume nivel de performanță și dotare.

Ioana Soreanu: Din punctul dumneavoastră de vedere, care este rolul medicului de familie, cum poate ușura el munca celor din spital?

Ionuț Nistor: Pentru medicul de familie, este același lucru, trebuie să începem cu a înțelege ce am făcut greșit înainte, înainte de pandemie. Și-am făcut foarte multe lucruri greșite și, cum să spun, și legislativ și prin cadrul de funcționare a medicului de familie și nonlegilsativ, prin o anumită abordare a specialiștilor din spitale. Din păcate, rolul medicului de familie a fost desconsiderat a fost, de foarte multe ori, socotit doar un simplu prescriptor de rețete pe care le recomandau medicii din spitale sau din alte ambulatorii de spcialitate, foarte mult încărcat de birocrație, prin reglementările excesive ale Casei de Asigurări, amendat de foarte multe ori tocmai pentru că nu a respectat aceste reglementări și atunci, a fost, de foarte multe ori, extraatent mai degrabă la orice rând dintr-un ordin de ministru sau dintr-o prevedere a Casei și uitând sau nemaiavând timp să se ocupe de pacient și atunci, cu aceste greșeli pe care le-am făcut, în momentul în care, în martie și în aprilie, am luat obligativitatea de a avea scrisori medicale la trei luni, la șase luni și i-am dat posibilitatea să prescrie singur tratamentul pentru pacienții de pe lista de așteptare, am reglementat telemedicina, am folosit cardul, dar nu în mod absolut obligatoriu, pentru că sunt situații în care pacientul poate beneficia de un anumit consult fără neapărat să fie în contact cu cardul de sănătate, în momentul în care am scos o parte din birocrație, am văzut că, în timpul pandemiei, medicul de familie s-a descurcat foarte bine și, practic, a susținut cumva… Ne-am întrebat, totuși, de ce n-a fost atât de mare mortalitate, deși, oamenii n-au mai fost la spital. O parte din explicație este tocmai că medicii de familie au avut grijă și-au văzut pacienții, i-au consultat prin telefon, la cabinetul de medicină de familie și ei au beneficiat de un sfat medical. Cred că trebuie continuată această tradiție debirocratizând, având mai multă încredere în ei, în specialitatea lor și, poate chiar dotând mai bine sau aducând mai multe aparate mediclae, ecograf, EKG, un minilaborator de analize, avându-le acolo în cabinet și reușind să le dăm posibilitatea să vadă mai bine pacienții și să rezolve cât mai multe cazuri în cabinetul de medicină de familie și în medicina primară.

Ioana Soreanu: Să știți că, în această perioadă, a fost tot așa, de la caz la caz. Unii au consultat, alții nu prea au consultat că, mă rog, nu au voie, că e pericol de infectare…

Ionuț Nistor: Pacientul nu uită, el știe cine l-a tratat și cine nu l-a tratat sau cine l-a refuzat, cine l-a pus pe drumuri și se va orienta în alegerea medicului de familie sau a medicului curant, în funcție de cum a fost tratat. Este… este un serviciu pe care îl facem către pacienții noștri, iar ei sunt, să știți, mult mai exigenți decât erau înainte.

Ioana Soreanu: Pe de altă parte, e adevărat, s-au plâns medici de familie, domnule deputat Petru Movilă, s-au plâns de birocrație. Ajung ca majoritatea timpului să o aloce completării unor hârtii…

Petru Movilă: Raportărilor la Casă, asta-i formularea.

Ioana Soreanu: …sau raportări, exact, în loc să consulte pacientul.

Petru Movilă: Trebuie să discutăm un lucru foarte important. În cadrul medicinei primare, avem medicină de familie, medicină școlară, medici de ambulatoriu. Cei mai mulți își fac treaba. Avem și foarte multe situații, de medici de familie, care nu fac ceea ce ar trebui să facă.

Ioana Soreanu: De acord.

Petru Movilă: Care au încălcat leagea, care au făcut rețete false, consultații false. Și, pentru unii care au încălcat legea, tot au apărut condiții, au apărut condiții care, sigur, trebuie să dispară pentru că medicul nu trebuie să fie un statistician și un contabil…

Ioana Soreanu: Păi da, dar suferă pacientul, știți?

Petru Movilă: Însă, pot să vă spun foarte, foarte clar că sunt un susținător al activității medicinei de familie și un responsabilizator al acestora pentru că primul bastion al sistemului de sănătate cu un pacient este medicul de familie și, sigur, poate fi sistemul de urgență atunci când se impune. Ori, din acest punct de vedere, medicul de familie trebuie susținut și domnul doctor are dreptate. De peste zece ani de zile, împreună cu doi colegi, am propus acest program național de dotare a cabinetelor medicilor de familie cu un analizor, cu un ecograf sau, măcar pe grupuri de cabinete de medici de familie dintr-o comună sau unitate administrativă pentru că și pentru medic și pentru pacient, este foarte importantă eficiența. Sigur, în ultima vreme, poate domnul doctor știe, printr-un proiect de lege pe care l-am semnat și eu, s-a permis medicului specialist să elibereze rețete pentru pacienți, să nu vină pacientul de la Dagâța, 80 de kilometri, până la „Parhon”, este consultat, i se dă o rețetă, trebuie să se ducă la medicul de familie, medicul de familie îi prescrie rețeta, se întoarce înapoi la Iași, la farmacie, și lucruri de genul acesta. Deci, încercăm și noi, în baza discuțiilor pe care le avem și cu medicii și cu pacienții să creem condiții legale, corecte, însă, important: medicii cu asistenții de la medicii de familie trebuie să fie uniți, să facă echipă și, împreună, să fie parteneri și pentru structurile spitalicești, medicii din spitale și pentru Ministerul Sănătății care, de bine de rău, este instituția care-i ajută și care și răspunde solidar atunci când lucrurile nu funcționează bine în sistemul de sănătate.

Ioana Soreanu: S-a scurs timpul emisiunii de astăzi. Trei soluții am despreins, principale: progtramul medicilor în ture, prin legislație, responsabilizarea rezidenților, gărzi mobile pentru evitarea plimbării pacienților între spitale.

Petru Movilă: Și, de fapt, o nouă Lege a Sănătății ne trebuie. O nouă Lege completă a Sănătății care să vină să facă funcționarea corectă a sistemului de sănătate din România, așa cum este acum. Pentru că legea care există e veche de zece ani de zile, supermodificată și, în același timp, prin această lege, să vedem exact, să dăm drepturi medicilor, să dăm salarii bune, să vedem cine plătește asigurări de sănătate, de ce spitale avem nevoie și care-i pachetul minim de servicii pentru fiecare român care ajunge la un spital. Ne trebuie o lege nouă, simplă, clară și eficientă.

Ioana Soreanu: Foarte adevărat, aveți dreptate, astea, însă, sunt soluții pe termen lung. Pentru că, să nu uităm, urmează niște alegeri. Până când se va trece la discutarea unei noi Legi a Sănătății… se va întâmpla asta, poate, pe la anul. Aceste soluții oferite de domnul doctor Ionuț Nistor și de dumneavoastră, unele dintre ele, sunt soluții pe termen scurt, care ne ajută acum, mai ales în situația asta…

Petru Movilă: Le iau în calcul începând de săptămâna viitoare. De luni, voi lua legătura și cu domnul doctor și într-o altă emisiune vă vom informa pe dumneavoastră și pe ascultătorii Radio Iași despre demersuri și, mai ales, despre rezultate.