Concluzie a Săptămânii Europene a Regiunilor şi Oraşelor: Uniunea Europeană are nevoie de mai multă coeziune. Emisiunea „Bună Dimineaţa” (12.10.2017)
Publicat de hdaraban, 12 octombrie 2017, 08:14
Astăzi, 12 octombrie, este ultima zi a Săptămânii Europene a Regiunilor şi Oraşelor, cel mai amplu eveniment rezervat administraţiilor publice şi forurilor locale ce fiinţează în spaţiul comunitar.
Anul acesta, la cea de a 15-aediţie, o importanţă deosebită a fost acordată politicii de coeziune a Uniunii Europene. Este vorba, mai exact, de fondurile rezervate proiectelor care au menirea să reducă din disparităţile existente între diferitele regiuni ale spaţiului comunitar.
Nu întâmplător, în cadrul acestui eveniment extrem de amplu, cu mii de participanţi veniţi din întreaga Europă şi nu numai, a fost prezentat oficial al şaptelea raport privind politica de coeziune. Documentul nu anticipează propunerea finală a Comisiei Europene, ci alimentează dezbaterea privind politica de coeziune de după 2020.
De altfel, în cadrul unei conferinţe de presă, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a spus că, potrivit raportului, Uniunea Europeană are nevoie de mai multă coeziune, având în vedere şi faptul că efectele crizei economice au lăsat urme adânci în regiunile Uniunii Europene.
Acelaşi oficial, în faţa jurnaliştilor de la Bruxelles, a vorbit şi despre importanţa fondurilor alocate prin politica de coeziune.
“Raportul privind coeziunea arată că diferențele dintre regiuni au început să se restrângă din nou începând cu 2015. Cu toate acestea, mulți cetățeni ai UE locuiesc în regiuni în care PIB-ul este încă mai scăzut decât înainte de criză. În ultimii ani, regiunile mai sărace ale Europei s-au apropiat de media Uniunii, dar mai este încă un drum lung înainte ca aceste regiuni să poată oferi aceleași oportunități cetățenilor. Cele mai bogate regiuni din Europa, în schimb, au crescut mai repede decât celelalte, deși se confruntă cu presiunea migrației, excluziunea socială și sărăcia, preocupările legate de poluare și securitate.
Politica de coeziune oferă finanțare echivalentă cu mai mult de 8% din investițiile publice în UE, cifră care depășește 40% pentru cele 13 state membre care au aderat recent la UE și pentru mai mult de 50% pentru mai multe țări. În aceste state, politica de coeziune finanțează mai mult de jumătate din noile conexiuni la banda largă de internet, din lucrările la școlile renovate sau la kilometrii de drumuri construiţi sau modernizaţi”.
Aceasta a fost vocea comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu. Tot ca o pledoarie pentru continuarea politicii de coeziune şi după 2020 sunt datele referitoare la România. În ţara noastră, potrivit informaţiilor Reprezentanţei Comisiei Europene de la Bucureşti, care o citează pe comisarul Corina Creţu, şi preluate de Agerpres, investițiile politicii de coeziune din cursul ultimului deceniu au creat în mod direct 40 000 de locuri de muncă, au modernizat peste 27.000 km de șosele și au sprijinit 560 de proiecte de cercetare și inovare. Până în 2023, se preconizează că PIB-ul României va fi cu 2,1% mai mare datorită investițiilor politicii de coeziune.
Cifrele sunt încurajatoare, dar problemele României în consumarea fondurilor europene rămân de actualitate, asta deşi, potrivit unor surse din cadrul Comisiei Europene, s-au făcut eforturi substanţiale pentru a le rezolva. Spre exemplu, potrivit Acordului de Parteneriat România – Uniunea Europeană Bucureştiul a avut condiționalitățile ex-ante care au fost introduse pentru fondurile structurale și de investiții europene astfel încât să asigure utilizarea eficientă și eficace a acestora.
La ora actuală din total, mai sunt de îndeplinit 5 astfel de condiţii: pe achiziţii publice, administraţie publică, transport, cercetare – dezvoltare, managementul deşeurilor.
Important este de spus, în contextual evenimentului de la Bruxelles şi cum se descurcă România în actuala perioadă de programare, 2014 – 2020.
Într-un interviu acordat postului Radio Iaşi, Johannes Bahrke, purtător de cuvânt pe politică regională în cadrul Comisiei Europene a oferit a oferit câteva date relevante.
„România a început actuala perioadă de programare cu întârzieri, dar a fost înregistrat un progres consistent în vara care a trecut, aşa că acum lucrurile decurg mai bine. Avem acum o rată de selectare a proiectelor pentru 12,8% din fondurile europene de dezvoltare şi pentru 11,4% din fondurile de coeziune. Contractarea pentru suma totală a fondurilor europene este puţin sub 14 %. Pentru a avea o comparaţie, în Uniunea Europeană, avem o medie de 38 de procente. Aşa că puteţi vedea că este de recuperat.
Pentru actuala perioadă trebuie să ne asigurăm nu doar că cheltuim banii, ci şi că îi folosim cu rezultate. Vrem să vedem o creşterea a părţii din PIB investită în cercetare şi dezvoltare; o schimbare către investiţiile legate de energiile cu emisii scăzute de carbon, mai multă energie regenerabilă, mai mulţi oameni care să lase sărăcia în urmă, şi mai mulţi cetăţeni care merg la şcoală mai mult timp. Aş vrea să mai adaug necesitatea investiţiilor în managementul apelor uzate. Acestea sunt problemele în România în care politica de coeziune a Uniunii Europene încearcă să aducă schimbare.
De aceea sunt importante cheltuirea banilor pe proiecte bune şi accelerarea acestui proces”.
Johannes Bahrke, purtător de cuvânt pe politică regională în cadrul Comisiei Europene.
Dincolo de aceste precizări, poate fi adăugat că România are fonduri europene suficiente la dispoziţie. Rămâne de văzut în ce măsură are capacitatea de a le cheltui. Spre exemplu, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 -2020, Axa Prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, este prevăzut peste 1 miliard de euro. Banii ar urma să fie folosiţi direct de către 39 de municipii, reşedinţă de judeţ. Acestea, prin delegare, îndeplinesc rolul de autorităţi urbane şi se vor ocupa de aplicarea de proceduri si criterii de selecţie a fişelor de proiecte.
Dincolo de toate acestea, trebuie adăugat şi faptul că, în cadrul lucrărilor Comitetului European al Regiunilor, insitituţie organizatoare alături de Comisia Europeană a Săptămânii Europene a Regiunilor şi Oraşelor, a fost lansată Alianţa pentru Coeziune. Este vorba despre susţinerea în cele opt luni care vor preceda publicarea proiectului de buget al UE de după 2020, în ideea convingerii forurilor comunitare că politica de coeziune a Uniunii îmbunătățește viața cetățenilor din întreaga Europă.
O ulitmă cifră relevantă, bugetul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020 este în prezent de peste 630 de miliarde ce euro la nivelul spaţiului comunitar.
O analiză realizată de Horia Daraban.
