Denis Cenușă, analist politic: ”discuțiile privind garanțiile de securitate și posibilitatea de a intensifica dialogul dintre NATO și Kiev vor depinde de eficiența contraofensivei ucrainene”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator- Horia Daraban (4.06.2023)

Publicat de hdaraban, 4 iunie 2023, 10:37 / actualizat: 5 iunie 2023, 13:47

La 1 iunie, în Republica Moldova, a avut loc al doilea summit al Comunității Politice Europene. Evenimentul a fost unul de anvergură, prin prisma participării, zeci de delegații europene, dar și prin prisma temelor care au fost abordate. Este vorba despre invazia rusă din Ucraina și sprijinul pe care să îl primească Kievul, începerea negocierilor de aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, teme legate de securitatea continentului. Declarațiile șefilor de stat și de guvern nu au fost puține, iar luările de poziții nu au fost neapărat la unison.

Într-un interviu la emisiunea ”Weekend cu prieteni”, Denis Cenușă, expert asociat al Centrului pentru studii Est- Europene de la Vilnius, Lituania, membru al Centrului Analitic Independent Expert-Grup de la Chișinău, a oferit câteva interpretări ale declarațiilor oficialilor prezenți la summit, plecând de la viabilitatea și utilitatea întâlnirii.

”Va începe Republica Moldova negocierile de aderare la Uniunea Europeană? O viitoare integrare cu sau fără regiunea transnistreană? În ce măsură garanțiile de securitate europene pentru Kiev vor depinde de reușita contraofensiva ucraineană împotriva trupelor de ocupație ruse?”, au fost câteva din întrebările dialogului.

Horia Daraban: Un prim summit anul trecut la Praga, cel de-al doilea acum, în luna iunie, în Republica Moldova. Este această platformă de decizie și dialog viabilă? Comunitatea Politică Europeană își dovedește utilitatea?

Denis Cenușă: Bineînțeles, este o platformă, un tip de comunicare între liderii europeni, atât membri ai Uniunii Europene, cât și cei care vor să adere la Uniunea Europeană în viitorul probabil apropiat. Prin urmare, este important că există o asemene platformă și că se discută despre subiectele de geopolitică, în primul rând.
Desigur că această inițiativă este o reacție la evenimentele din Ucraina și la agresiunea Federației Ruse împotriva acestei țări. Deci, în realitate, putem vedea că accentul se pune foarte mult pe securitate, pe stabilitate și pe alte subiecte a căror soluționare poate ajuta atât la sprijinirea Ucrainei, cât și la soluționarea consecințelor legate de tensiunile geopolitice din regiune.

Horia Daraban: Am putut nota din partea Chișinăului declarații legate de parcursul european al Republicii Moldova, de faptul că însăși organizarea summit-ului este un semnal pe care autoritățile moldovene îl dau în plan extern. Dincolo de aceasta, în atenție, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu propunere la sfârșitul acestui an. Este realist acest termen, acest orizont temporal?

Denis Cenușă: Evident că, în contextul discuțiilor, s-a reiterat importanța lansării procesului de lărgire a Uniunii Europene, atât în privința Balcanilor de Vest, cât și a Republicii Moldova. Printre altele, în mod realist, vom putea vorbi despre șanse și despre oportunități pentru a avansa până la sfârșitul anului, de-abia în octombrie, când Comisia Europeană va publica raportul și recomandările sale către Consiliul Uniunii Europene privind pregătirea Republicii Moldova pentru a deschide negocierile de aderare.

Horia Daraban: Care este marea provocare în ceea ce privește deschiderea negocierilor, cea mai mare provocare pentru Chișinău?

Denis Cenușă: Evident, în realitate, chiar dacă se vorbește foarte mult despre importanța reformelor și a implementării celor nouă condiții pe care Uniunea Europeană le-a formulat anul trecut, vorbim și despre decizii care se iau din calcule politice sau chiar geopolitice. Deci, dacă Republica Moldova demonstrează că majoritatea acțiunilor deja sunt în proces de derulare și sunt progrese care pot fi măsurate, atunci, probabil, va fi luată o decizie de natură politică în favoarea Republicii Moldova.

Deci, chiar dacă unele reforme ar putea să nu fie implementate până la capăt, Republica Moldova încă are posibilitatea, în primul rând, să le implementeze până în octombrie, dar totodată să mizeze pe sprijinul politic care a fost demonstrat inclusiv în cadrul summit-ului recent și, respectiv, să obțină un aviz pozitiv din partea Comisiei Europene, dar și a statelor membre.

Horia Daraban: Într-o conferință de presă comună cu președinta Maia Sandu, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat reducerea tarifelor de roaming între Uniunea Europeană și Republica Moldova, un ajutor de 100 de milioane de euro destinat sistemului energetic al țării, fonduri pentru sistemul de transport și extindere a asistenței economice pe termen lung. Un semnal de încurajare sau un gest de consolare pentru o viitoare amânare?

Denis Cenușă: Legat de începerea negocierilor la sfârșitul acestui an, Republica Moldova mizează foarte mult pe ajutorul Uniunii Europene. Deci lucrurile în Republica Moldova nu s-au îmbunătățit foarte mult în ceea ce privește criza energetică și alte probleme care au fost generate sau acutizate de războiul din Ucraina. Prin urmare, orice asistență, orice tip de asistență oferită de către Uniunii Europeană, dar și de alte state membre sau parteneri Uniunii Europene, sunt extrem de importante pentru stabilitate și pentru stabilizarea situației socio-economice și politice din Republica Moldova.

De aceea, nu cred că putem vorbi despre o compensare sau consolare, ci mai degrabă de o continuare a sprijinului pe care Uniunii Europeană îl oferă Republicii Moldova, prin prisma ideii că guvernarea de la Chișinău implementează reforme și își dorește să-și aprofundeze dialogul cu Uniunea Europeană, inclusiv prin intermediul evident al aderării la Uniunea Europeană.

Horia Daraban: Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borell, a declarat în cadrul summit-ului că Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene și fără Transnistria, asta dacă vrea să facă acest lucru, dând exemplul Ciprului pe același subiect.

Președinta Maia Sandu a precizat că Republica Moldova nu renunță la regiunea transnistreană în drumul său spre Uniunea Europeană. Este Transnistria slăbiciunea geopolitic a Chișinăului în procesul de integrare și pe ce se bazează Maia Sandu când este atât de categorică?

Denis Cenușă: În formularea sa, domnul Borell a făcut referință la cazul lui Cipru, dar probabil intenția lui a fost de a clarifica că conflictul transnistrean nu reprezintă un obstacol pentru procesul de integrare sau de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deci Republica Moldova, în prezent, este în proces de căutare a soluțiilor pentru reintegrarea regiunii transnistrene și poartă dialog cu în formatul ”unu plus unu”, până când alte procese de negocieri nu sunt, fie reabilitate fie reînnoite sau chiar revizuite, pentru că nume acest lucru a fost inclusiv sugerat de către președintele ucrainean Zelenski, când a spus că deocamdată formatul ”Cinci plus doi” nu este unul funcțional și, respectiv, urmează să se decidă care sunt soluțiile viabile pentru conflictul transnistrean, după finalizarea eliberării Ucrainei.

De aceea, ceea ce urmează să facă guvernarea și ceea ce președintele Maia Sandu a declarat foarte deschis că este intenția Chișinăului este de a merge în paralel atât pe procesul de integrare europeană, îndeplinire a condițiilor pentru a fi eligibili pentru inițierea negocierilor de aderare, cât și procesul de reintegrare, care iarăși este foarte mult sprijinit de către partenerii europeni prin asistență, care este îndreptată pentru programele de consolidare a încrederii între cele două maluri ale ministrului.

Horia Daraban: Pentru că ați pomenit de Ucraina, în atenția jurnaliștilor, participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la summit-ul Comunității Politice Europene. Din declarațiile sale, interese legate de sprijinul european pentru Kiev, dar și cu privire la viitorul Ucrainei raportat la apartenența la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Pe același subiect, luăm declarația președintelui francez Emanuel Macron, care s-a arătat foarte deschis cel puțin în ceea ce privește formularea unor garanții clare de securitate pentru Ucraina. Este o poziție comună aceasta în Europa, în rândul statelor europene sau este loc de discuții în continuare, având în vedere pozițiile diferite ale țărilor din Europa?

Denis Cenușă: Avem mesajul transmis de către președintele francez, dar și poziția altor state care sprijină foarte mult Ucraina în procesul de apărare și consolidare a apărării împotriva pericolelor legate de Federația Rusă. Dar este iarăși un proces logic pe care Kievul îl așteaptă ca urmare a determinării sale de a se integra atât în Uniunea Europeană, cât și în NATO. Deci, securitatea și garanțiile de securitate sunt elemente congruente și fac parte din același proces politic în care participă Kievul.

De aceea, urmează să vedem cum se vor derula evenimentele legate de contraofensivă, pentru că probabil inclusiv discuțiile pe marginea garanțiilor de securitate și a posibilității de a intensifica dialogul dintre NATO și Ucraina vor depinde exact de eficiența contraofensivei și inclusiv de deciziile pe care le vor lua Statele Unite în privința susținerii așa-numitei alianțe PATRIOT, care presupune consolidarea capacităților de apărare aeriană a Ucrainei.

Cu asemenea capacități, inclusiv și contraofensiva, apărarea împotriva forțelor militare rusești din Ucraina se va intensificare și vom putea vedea mai multe succese din partea Ucrainei.

Un interviu realizat de Horia Daraban.