Dialog intercultural / Mașina visului – În satul lui Iordache Olimpiotul – realizator, Lucian Merișca – 21 octombrie 2022, ora 20.30

Publicat de Iuliana Bubuianu, 21 octombrie 2022, 15:09

Continuăm expediția noastră radiofonică, pe urmele vlahilor sau aromânilor din Balcani. Astăzi ne aflăm la 1200 metri altitudine în Livada sau Livadi, o așezare cu populație majoritar aromână, de pe Muntele Titaros. Aici se află locul de baștină a lui Iordache Olimpiotul, aromân și el, implicat în Războiul de independență al Greciei, dar și în sfârșitul tragic al lui Tudor Vladimirescu, la 1821.

Să re-amintim: “creierul” acestei expediții a fost Dorin Lozovanu, etno-geograf din Chișinău; fotografiile și filmările au fost făcute de Dragoș-Sebastian Merișca, student român din Stuttgart (inclusiv cele expuse aici); și “Dacia” noastră a fost condusă, pe un traseu anevoios de 4000 de km, de către matematicianul și cartograful Călin Pantea din Oradea. Iar realizatorul emisiunii e cel care s-a întors acasă cu această “comoară” lingvistică și radiofonică – înregistrări de care vă puteți bucura și dumneavoastră, în seara aceasta…

După o bronzare obligatorie la patruzeci de grade, în cunoscuta stațiune Katerinis Paralia, nimic nu mi s-a părut mai minunat decât să ajungem într-un loc răcoros și cu aer curat, un sat de munte la 1200 de metri altitudine, numit Livadi sau pur și simplu Livada, pentru că acolo locuiesc aromâni – iar acest nume înseamnă, ca și la noi, fie livadă de pomi fructiferi, fie pajiște înverzită…

…Pe următorii noștri interlocutori, îi întâlnim la un atelier, reparau ceva afară… Zburâți armânești? …Vlaho, zișe? = Vorbiți aromână? A, sunteți vlahi?… Ne = insemamna da, cuvânt preluat de la greci. Voi duchiți vlăhești? = Voi înțelegeți limba noastră? Când o vinit? Tora = acum. Tora vini di Livada = Acum ați venit la Livada. Cârlicu = toiagul specific al aromânilor. Elenicata cerde? Ohi! Numa vlahica = Vorbiți și grecește? Nu. Numai română…

Cioari = înseamnă picioare. Vă duceți pe jos, cu piciorele, că aftochina, mașina nu are loc. Lăsați-o aici, nu pățește nimic. Aeste nu duchescu? = Ceilalți nu vorbesc armânește? Giuni duchesc? Tinerii vorbesc limba? Aftochina lăsați aua = mașina să o lăsați aici. Vă duț cu țoari = vă duceți pe jos, cu picioarele. Sî zburâți cu papili în bisericî = să vorbiți cu bătrânii la biserică.

Alti hoarî di armâni aua? Alte sate de aromâni mai sunt pe aici? Ohi = nu, nu mai sunt. Sunt viniți. Numai noi am rămas pe aici. Alți li duchescu, alți nu duchescu = unii vorbesc, alții nu vorbesc armânește; bunăoarî cum hiți voi tora = așa cum sunteți voi, acum. Kalimera = bună dimineața, în grecește – ne salutăm cu un trecător. Aidi, Iorgo – zburăscu vlăchești = Haide, Iorgu, ăștia știu să vorbească limba noastră. Tora vinit? = acum ați venit? Vrem sî videm Livadia. Bunî hoarî! = sat bun, mușat, frumos…

În așezarea de munte Livadia ne simțim mult mai bine decât pe litoralul de la Marea Egee, de unde tocmai venim… Un localnic ne spune că de aici a plecat Iordache Olimpiotul, eroul grec aromân, implicat în mișcarea de eliberare a Greciei, dar care are o altă legendă, mai sumbră, în România – unde are și o placă memorială, pusă de comunitatea elenă din Iași, în exteriorul Mănăstirii Secu din Neamț… Acolo iasti unu de-al nostru, vătămat du Rumanii, ni ducim noi la mânăstiri la Munitu Secu… Acela al nostru, Iordache Olimpiotul, are acolo pozî. Vin eu du Rumanii, eu vinu = eu am fost în România… Ari loc bun Romania… Ci hiți voi acolo? Ceva dascăli, ci hiți? = Ce profesie aveți voi, acolo, în România?

În continuare nu trebuie să vă mai explic ce se vorbește, veți înțelege și singuri!…

Ce mâncare armânească este tradițională? Au vlahii altă mâncare decât grecii, sau nu? Ndopi înseamnă local, tradițional. Itzci ci vreți ari! Au tot ce vreți. Vreți pitî? Vreți cucureațî? Adică: Vreți plăcintă? Vreți gustări de carne friptă?… Iuvas oili? = Unde vă sunt oile? Nu le vedem…

Oamenii satului ne întreabă despre situația noastră familială, apoi spun: Noi aici la greci muriră di foami. Și chiar vom întâlni mai târziu un profesor grec care nu exclude să se mute în România, pentru a avea un salariu mai bun… Apoi localnicii ne îndeamnă unde e bine să mergem să mâncăm, în Livada. Ari di tuti, a mâncați ghini, și ohi scumpu = Are de toate acolo, o să mâncați bine – și nu e scump… Are magazii istu platon sî luaț brânzî-brânzî ci vreț = Este un magazin la platanul din centrul satului și au acolo brânză toate felurile, de care vreți!… Pârcari iana aua = parcare este aici. Aftochina = înseamnă mașină.

Toți ne vorbesc, în continuare, despre eroul lor din sat, Giorgakis Olympios. Doar că mai fac confuzii, chiar dacă statuia acestuia e înălțată falnic în parcul satului de munte. Iordache Olimpu iasti rumân, de-acolo iera. Nu de-acolo, de-aua iara – îl corectează un alt papi (bătrân) – sî duci acolo ș-acolo muari – Acesta e răspunsul corect!… Di la platin vî duceți = Vă duceți de la platan încolo, e un parc… Acolo e arâboju = acolo scrie despre Iordache Olimpu.

Au câmpu bun, în România. E bine acolo… Ne!… ceea ce înseamnă Da!

Vă viceți = vă duceți. După ce ne explică unde să mergem la Iorgos la restaurant, care are și parcare, interlocutorul nostru aromân din Livadi ne arată unde e biserica, lângă pădure: bisiarica. La ristauranu acila, mâncați ci vreți. Siara undi durniti? Seara unde dormiți? Alargu = departe. Noi ni ducim aliurea = noi ne ducem în altă parte.

Livadi, înseamnă în aromână și livadă, dar și pajiște. Prânzaru = masă de prânz. Nu scumpu = nu este scump. Cum vă viceti, esti un platon = Mergeți încolo și găsiți un platan. Mâyâzii= magazin. Blani = brânză sărată. Aua = aici. Tora = acum. Schiți cristini? Sunteți creștini? Ne întreabă și ce face tora, acum, Ucrania cu Roșia? Esti mec cupil = E copil mic. Nu deoaam, nu vindoa = Nu dăm, nu vindem. Sî vindu = se vând. Scolie vlăhească = școală românească. Papili dimultu știu = Bătrânii știau demult. Hiți bunu lumi = sunteți oameni buni, în România. Și noi aua, greții, bunî lumi = și noi suntem oameni buni, aici în Grecia – nu ca aiurea. Grecu apî șî pâni viț da. Mântzi vitz da sâ mânci = Grecul îți dă pâine și apă, îți dă mâncare să mănânci. Tzâci voi apî = Spui că vrei apă. Dzâci vrei șî mânci? = și el te întreabă dacă vrei să mănânci…

Hitzi virtoși, giuni = să fiți puternic și tineri – le urăm noi. Și discutăm apoi despre ce se bea și cât se bea, în România și în Grecia… Tsipouro, bineînțeles!…”Dacă vă duceți acolo unde v-am spus eu, o să vă dea și să mâncați și să beți răchie… tsipuro, vin, bere, ce vreți.” Tsipuro iashti di la comunî aua = tsipuro e făcut aici în comună, în Livadi. O că de-a voastrî, a voastrî iaști – sî lai cameșa = Nu ca a voastră, a voastră e colorată de trebuie să speli cămașa… Di au = de struguri. Buti = înseamnă butoi.

Tora, Ceaușescu aveți acolo? Ohi. Aveț celu gherman… Îl aveți pe acela, neamțu… Unul din papi își aduce aminte că a văzut fântânile arteziene din București și spune că e lume bună și multă în România. Buni și răi, ca peste tot, adaugă Dorin. Ai 4-5 degete, nu toate sunt la fel, unul e mai scurt, altul e mai lung… spune alt papi. Ne mai întreabă despre ciobani, despre euro = care în Grecia se pronunță evro. Sî nu băcați euro, cî murițdi foami… Noi murim di foami aua = aici… glumește altul. Au avut ciobani de prin România, cu vacile sus pe muntele Olimp… Mai vorbim apoi despre iarnă, frig, nea și foc în sobă… Dar acum nu mai sunt ierni ca altădată, mai ales la câmpie, acolo unde își țin oile în acea perioadă a anului.

Eu știu românește bine, pentru că am avut cioban din România, la oile mele. Ăla bea multă răchie. Răchia noastră, de la comuna noastră, e sănătoasă… Noi adăugăm apă în ea, voi nu adăugați apă. Pirjalu = înseamnă friptură. Ne îndreptăm spre taverna ținută tot de un aromân de-al nostru, dar cam scump, după cum aveam să aflăm în curând – și ne luăm rămas-bun, de la papii satului de munte Livadi sau Livada, frații noștri de lângă Muntele Olimp…