Petru Caraman, cel mai mare etnolog român, omagiat la BCU Iași

Publicat de Andreea Drilea, 18 decembrie 2023, 08:43 / actualizat: 18 decembrie 2023, 10:48

Petru Caraman, cel mai mare etnolog român, omagiat la BCU Iași

Cu prilejul împlinirii, la 14 decembrie 2023, a 125 de ani de la nașterea cel mai mare etnolog român, la Iași, în Sala „Hasdeu” din incinta BCU „Mihai Eminescu”, a fost organizat un eveniment de înaltă ținută academică.

În decembrie 2023 se împlinesc 125 de ani de la naşterea etnologului Petru Caraman (1898-1980) şi trei sferturi de veac de când destinul acestuia a fost definitiv schimbat prin înlăturarea sa de la Catedra de Slavistică (catedră care, astăzi, îi poartă numele) a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii ieşene (octombrie 1947), prin decizia puterii comuniste de a-l reduce la tăcere atât în spaţiul academic, cât şi în spaţiul cultural şi civic.

Curajul de a-şi exprima poziţia cu fermitate, în mod public, indiferent de regimul politic – după asasinarea lui Nicolae Iorga, alături de intelectualii care cer mareşalului Antonescu, în 1944, ieşirea României din război, împotriva anexării Basarabiei şi Bucovinei de către URSS şi a deportării românilor din aceste teritorii, precum şi pentru menţinerea autonomiei universitare, împotriva oricăror ingerinţe politice în învăţământ –, inacceptabil pentru autoritarismele şi totalitarismele vremii, a dus la marginalizarea sa, la interzicerea dreptului de semnătură, ceea ce a făcut ca opera-i să fie, aproape în totalitate, postumă.

În acest context, reprezentanții Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, în parteneriat cu cei ai Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de Etnologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi au marcat aniversarea a 125 de ani de la naşterea etnologului Petru Caraman prin evenimentul: „Petru Caraman – 125”.

Expoziţia de carte deschisă în sediul central al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, etaj I, în perioada 11-22 decembrie 2023, cuprinde studii publicate de Petru Caraman până în anul 1947, teza de doctorat publicată în 1933, în Polonia, şi lucrările apărute postum îngrijite de către academicianul Ion H. Ciubotaru – legatarul său testamentar –, Silvia Ciubotaru, Iordan Datcu, Viorica Săvulescu, Ovidiu Bîrlea, Livia Cotorcea, Gheorghe Drăgan.

Înainte de începerea evenimentului, l-am invitat la dialog pe academician Ion H. Ciubotaru, specialist în filologie, cel care ne vorbește despre atașamentul savantului Petru Caraman pentru bibliotecile din întreaga lume, dar mai ales pentru instituția care a găzduit evenimentul de față.

Academician Ion H. Ciubotaru ne-a vorbit și despre munca de editare a manuscriselor savantului Petru Caraman, pagini (în număr de 12.000) care au parcurs o adevărată dramă, publicate, după anii 1990, în 18 volume, cu efortul întreprins de mai mulți specialiști.

Aproape de finalul dialogului, academician Ion H. Ciubotaru se arată, în glas și suflet, încântat, fericit, mulțumit pentru că a putut duce la capăt această grea sarcină pe care i-a încredințat-o cărturarul Petru Caraman.

O altă voce pe care am înregistrat-o înaintea începerii conferinței „Petru Caraman – 125” aparține etnologului Ioana Repciuc, specialist în filologie, de la Departamentul de Etnologie, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi.

Ioana Repciuc ne povestește despre faptul că scrierile celui mai mare etnolog român au văzut lumina tiparului, din păcate, postum, pentru că a fost eliminat, de către comuniști, din mediul universitar.

Ioana Repciuc ne spune, secvențial, ce surprinde expoziția dedicată cărturarului Petru Caraman, pentru ca să ne contureze, pe scurt, tema − Receptarea operei profesorului Petru Caraman la nivel internațional.

Savantul Petru Caraman, peste tot în lume (vezi cartea: Petru Caraman. Destinul cărturarului, cap. V, Director al Institutului Român din Sofia, p. 153 – 177) pe unde ajungea, era atent la identitatea românilor din afara granițelor, fiind unul dintre cei mai mari specialiști în ceea ce privește studiile românești, studii văzute prin prisma altor limbi, altor popoare, altor medii științifice.

Ideal ar fi ca, în următorii ani, cercetările savantului Petru Caraman să vadă lumina tiparului în limbile de circulație internațională, subiecte despre care, aflăm amănunte concrete, de la Ioana Repciuc, etnolog.

Imediat după conferințele (subiect al unei viitoare postări) susținute de către prof. univ., dr. în filologie, Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române și etnolog Ioana Repciuc, am dialogat cu Anca Hațapuc, șef birou Indexare în cadrul BCU Iași, cea care ne povestește, concret și la obiect, despre excluderea, de către comuniști, din mediul academic, a două mari personalități – Gr. T. Popa și Petru Caraman – savanți de renume mondial, cărora reprezentanții BCU Iași le-au dedicat, în anul 2023, două evenimente de înaltă ținută academică.

Anca Hațapuc, șef al Biroului Indexare în cadrul BCU Iași, ne povestește și despre munca din spatele organizării evenimentului „Petru Caraman – 125”, cu accent pe conținutul expoziției.

Rezultat al colaborării a două departamente ale Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi – Indexare şi Colecţii speciale –, expoziţia reuneşte studiile lui Petru Caraman publicate până la moartea savantului, teza de doctorat publicată în anul 1933, la Cracovia, sub egida Academiei de Ştiinţe din Polonia – singura carte apărută în timpul vieţii – lucrările apărute postum, precum şi documente din arhiva „Petru Caraman”, aflată, din anul 2020, la BCU Iaşi.

Studiile sunt, în cvasimajoritatea lor, apărute în perioadele 1931-1943 şi cele de după anul 1970 (comunicări ştiinţifice prezentate în România şi alte ţări europene), când numele lui Petru Caraman începe să reapară în spaţiul academic şi cultural.

Dintre cărţi, remarcăm lucrările esenţiale, teza de doctorat publicată în limba română după cincizeci de ani de la publicarea ei în Polonia, Colindatul la români, slavi şi alte popoare, Bucureşti, Minerva, 1983, ediţie îngrijită de Silvia Ciuboraru şi Ovidiu Bîrlea, Descolindatul în orientul şi sud-estul Europei, Iaşi, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, 1997, cele trei volume de Studii de folclor apărute în perioada 1987-1995, ediţii îngrijite de Viorica Săvulescu şi Iordan Datcu, Vechiul cântec popular ucrainean despre Ştefan Voievod şi problemele lingvistico-etnografice aferente, ediţie îngrijită de Ion H. Ciubotaru, publicată în 2005, Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în Sud-Estul Europei, ediţie îngrijită de Silvia Ciubotaru, apărută în 2011, cele două volume de Corespondenţă, publicate în 2016, Restituiri din domeniul slavisticii, ediţie îngrijită de Livia Cotorcea, prima ediţie publicată în anul 2017, lucrarea profesorului Ion H. Ciubotaru, Petru Caraman – destinul cărturarului. Remarcăm, între documentele de arhivă, manuscrise din Colindatul la români…, Descolindatul…, Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie…, diploma de licenţă în filologie de la Universitatea din Iaşi (1922), fişa de înscriere la doctorat, la Cernăuţi (1923), diploma de doctorat de la Universitatea din Cracovia, legitimaţia de doctorand (Cracovia, 1926), un paşaport pentru ţările europene (1939), fotografii.

Înregistrările postate și pe care le-ați ascultat, le difuzăm în câteva ediții ale emisiunilor – Tradiții (joi, h 21:03) și Dialog intercultural (vineri h 20:30), de pe toate frecvențele Radio România Iași.

Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN