La această întâlnire vom face o analiză a sănătății psiho-emoționale a organizației școlare împreună cu Cătălin Condrea, ales de AVE directorul anului 2021 pentru inovare.
Fragment din prima mea carte, „Tezaur de greșeli. Ghid de supraviețuire pentru profesori”:
„În călătoriile lor de autoajustare emoțională și creștere profesională, dascălii operează cu trei factori care sunt, în esență, emoționali:
1. Motivația lor interioară de a sluji sau vocația le oferă o bază emoțională care le alimentează capacitatea de a face față provocărilor mediului în schimbare. Vocația, în special, alimentează resursele personale ale profesorilor cu determinare, curaj și flexibilitate, calități care sunt, la rândul lor, susținute de credința că predarea este mai mult decât un loc de muncă, pentru care au ceva semnificativ de oferit. Cu toate acestea, simțul vocației este insuficient în sine pentru ca profesorul să predea bine și să-și mențină starea de bine. Profesorii experimentează o creștere a stimei de sine, a încrederii, speranței și optimismului atunci când simt că acțiunile lor sunt în concordanță cu valorile și credințele lor și când pot face o diferență în performanța academică a elevilor. În schimb, limitele eficienței profesionale sunt sursa sentimentelor lor de vulnerabilitate, neputință, frustrare, dezamăgire și deziluzie (Kelchtermans, 1996).
2. Managementul emoțional al schimbării
Predarea implică interacțiuni personale intense, adesea în condiții de aglomerație, cu un număr mare de elevi care sunt frecvent energici, spontani, imaturi și preocupați de propriile interese (Nias, 1996), împreună cu un accent continuu pe promovarea bunăstării colective.
3. Identitatea socială și organizațională
În studiul lor privind mobilitatea profesorilor, Smithers & Robinson (2005) au descoperit că este mai probabil ca profesorii să rămână în școli în care există o viziune, unde sunt apreciați și sprijiniți.”