#InfoEconomic: Încep înscrierile în cadrul programului ”Start-Up Nation”. Camelia Taină, director în Ministerul Economiei: ”avem cea mai mare finanțare din toate edițiile, 446 de milioane de euro, și folosim 100% fonduri europene”

Publicat de hdaraban, 9 aprilie 2025, 17:19

La #InfoEconomic, despre programul Start-Up Nation, un demers de anvergură națională. Ediția cu numărul patru are mai multe ținte: 30.000 de persoane vor urma cursuri gratuite de formare antreprenorială; în plus, vor fi sprijinite peste 7500 de antreprenori cu finanțări de peste 50.000 euro, iar ca rezultat al programului se vor crea minimum 15.000 de locuri de muncă.

Cu aceste date pe fundal, invitata ediției a fost doamna Camelia Luciana Taină, director general al Direcției Generale Antreprenoriat și Finanțări pentru IMM-uri din cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Interlocutoarea lui Horia Daraban a oferit coordonatele programului, acesta fiind așezat pe doi piloni, fiecare cu finanțare de zeci de milioane de euro. Un element important este faptul că cei interesați de finanțarea de 50.000 de euro, vor trebui să urmeze cursuri de antreprenoriat pentru care vor fi deschise înscrierile la 15 aprilie (vor fi acceptați cei cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani).

Reprezentata ministerului mai precizează că începutul lunii iunie este preconizat a fi termenul când va fi deschisă sesiunea pentru depunerea dosarelor de finanțare. Evaluarea acestora va ține cont de mai multe aspecte, unul dintre ele este legat și de aportul financiar pe care îl va avea și solicitantul.

Mai mult, primesc punctaj mai mare ideile de afaceri din industria prelucrătoare, industria alimentară, industria electronică sau de IT, urmate de cele din industria prelucrării lemnului, industria hârtiei și a cartonului, industria textilă și cea a confecțiilor, industria materialelor de construcții sau industria chimică.

Camelia Taină spune că motivul diferențierii prin punctaje ține de încurajarea  ”activităților care aduc plus valoare, dar și pentru a încuraja industriile unde avem deficit pe balanța comercială; un exemplu fiind industria alimentară, unde exportăm foarte multă materie primă și importăm produse prelucrate.”

Horia Daraban: Sunt mai multe elemente de noutate ce merită a fi prezentate. Unul dintre acestea e legat și de finanțările pentru cursuri de antreprenoriat. Să spunem, la 15 aprilie, se vor deschide înscrierile. Pentru cine?

Camelia Luciana Taină: Avem, într-adevăr, cea mai mare finanțare pentru programul Start-Up Nation România, aflat la cea de-a patra ediție, 446 de milioane de euro. Venim cu o serie de noutăți anul acesta, faptul că folosim 100% fonduri europene pentru acest program și degrevăm bugetul de stat, faptul că investim nu doar în dezvoltare afacerilor, ci și în competențele de afaceri. Prin acest program, 30.000 de persoane fizice vor beneficia de cursuri gratuite de formare antreprenorială. În plus, nu numai că pot beneficia de acest curs de formare antreprenorială, dar la sfârșitul acesteia vor primi și 200 lei. Prin intermediul programului vor fi sprijinite peste 7500 de antreprenori cu finanțări de peste 50.000 euro, iar ca rezultat al programului se vor crea minimum 15.000 de locuri de muncă. În aceasta a patra ediție a programului Start-up Nation avem doi piloni.

Horia Daraban: Fiecare cu module clare definite….

Camelia Luciana Taină: Avem cel dintâi pilon cu anvelopă bugetare de 295 de milioane de euro pentru tinerii antreprenori. Pilonul ăsta este destinat tinerilor care au vârsta între 18 și 30 de ani, neîmpliniți la momentul la care aplică la programul nostru. Foarte important de precizat este faptul că pentru cel dintâi pilon, cel pentru tinerii între 18 și 30 de ani, se poate aplica de pe tot cuprinsul țării, adică avem buget inclusiv pentru zona București-Ilfov, considerată zonă mai dezvoltată, iar cel de al doilea pilon, de aproximativ 150 de milioane de euro, este destinat persoanelor care au vârsta între 30 și 35 de ani sau, indiferent de vârstă, celor care au un statut special pe piața muncii, și anume șomeri, șomeri de lungă durată, persoane în căutarea unui loc de muncă, persoane inactive sau dezavantajate pe piața muncii.

Aici se poate aplica pe toate regiunile din țară, cu excepția regiuni în București-Ilfov, iar targetul pentru cursanți este de 4600 de persoane fizice, care, ulterior, se vor transforma în 2500 de firme finanțate și vor crea peste 5000 de locuri de muncă. Banii.

Horia Daraban: Banii, și mă refer aici la pilonul doi, spre exemplu, sunt împărțiți pe regiuni?

Camelia Luciana Taină: Nu există o alocare pe regiuni, există doar diferențierea prin faptul că pot aplica în sistem național. Se poate aplica de oriunde de pe teritoriul țării și chiar și din străinătate, dacă sunt aplicanți, care sunt temporar în străinătate. Programul este destinat și persoanelor care doresc să se reîntoarcă în țară și să-și înființeze o afacere. Nu există o alocare pe regiuni, este la nivel național, dar nu au eligibilitate pe acest pilon cei care sunt domiciliați în regiunea București-Ilfov.

Horia Daraban: Aș vrea să ne întoarcem puțin la cursurile despre care ați vorbit dumneavoastră la începutul dialogului nostru. Înscrierile încep la 15 aprilie. Este o platformă online pusă la punct?

Camelia Luciana Taină: În data de 15 aprilie se va lansa această platformă. Înscrierile se vor face pe platforma minimis.imm.gov.ro, platforma pe care am lansat și alte programe naționale, fiind fonduri de minimis. La momentul deschiderii platformei, în data de 15, va fi activ formularul de înscriere persoane fizice. Aplicanții se vor loga în aplicație și vor completa un formular extrem de simplu și de intuitiv. La finalul completării formularului, îl vor descărca, îl vor semna cu semnătură electronică, ca să poată fi asumat, și îl vor încărca din nou în aplicație. Ce este important de reținut este faptul că se desfășoară pe criteriul primul venit, primul servit,  în acest prim pilon de înscriere la cursuri de antreprenor. La cel de-al doilea modul, cel destinat finanțării efective a planurilor de afaceri, se derulează pe grilă de punctaj și atunci nu are impact asupra beneficiarului în momentul în care se înscrie în aplicația noastră.

Horia Daraban: Referitor la cele două module, pentru înscrierea la finanțarea afacerii, candidatul trebuie să fi urmat aceste cursuri de antreprenoriat pentru care vor fi deschise înscrierile la 15 aprilie?

Camelia Luciana Taină: Pentru 15 aprilie este important ca cei care aplică să nu fi desfășurat acest curs de antreprenoriat subvenționat din fonduri europene, deci nu au eligibilitate cei care au deja au făcut acest curs; și este condiție de eligibilitate pentru a aplica pentru finanțare. Nu poți obține finanțare, dacă n-ai făcut cursul ca prin modul în cadrul programului. Obiectivul este de a treinui 30.000 de persoane în vederea dobândirii de competențe antreprenoriale.

Pentru cel de-al doilea pilon este absolut necesar să fi trecut prin primul pilon și să fi făcut în cadrul programului acest curs de competențe antreprenoriale, care are o durată de 40 de ore  și care se va desfășura aproximativ patru luni calendaristice. Cursurile se pot desfășura fizic sau online, iar aplicanții pot selecta în cadrul înscrierii în platforma electronică care este furnizorul de formare profesională acreditat în prealabil de către minister pentru care optează.

Va fi afișată oferta fiecăruia dintre acești furnizori de formare profesională deja contractați de minister, atât cu locuri fizice, cât și cu locuri online.

Horia Daraban:  Se știe când vor începe înscrierile pentru acordarea celor 50.000 euro? 15 aprilie e data pentru cursuri.

Camelia Luciana Taină: În calendarul pe care noi l-am pregătit, data estimată este 1 iunie. Evident că noi depindem foarte tare și de colaborarea cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și foarte mult ține data aceasta de dezvoltarea platformei pentru cel de-al doilea modul. La momentul acesta, se lucrează intens pe partea de analize de business și de dezvoltare a platformei pentru cel de-al doilea modul.

Horia Daraban: Aș vrea să găsim o justificare, doamna director, de ce aceste cursuri? S-a observat că e nevoie de mai mult decât de o idee de afacere pe care o are persoana respectivă, o are tânărul?

Camelia Luciana Taină: Ne-am dorit ca toți aplicații la finanțare prin programul Start-Up Nation să dețină un minim de informații antreprenoriale la momentul la care aleg să facă drumul spre antreprenoriat, iar în cadrul acestui curs, cu toții pot dezvolta un set de aptitudini antreprenoriale și pot dobândi cunoștințe foarte importante în ceea ce înseamnă înființarea și dezvoltarea unui business. Cu siguranță, programul va avea rezultate mult mai bune după desfășurarea acestui curs, ca prim modul.

Horia Daraban: Pe lângă cei 50.000 euro, care pot fi acordați prin Start-Up Nation, tânărul antreprenor trebuie să vină și el cu o sumă de bani?

Camelia Luciana Taină: Într-adevăr, finanțarea este aproximativ 250.000 lei, cum spunem noi, aproximativ 50.000 euro pe IMM. Vor acoperi 90% din cheltuieli eligibile, cu obligația de a crea minimum două locuri de muncă. Dacă se va studia grila de punctaj, se va remarca faptul că, cu cât este aportul mai mare al beneficiarului la finanțare, cu atât își poate maximiza punctajul, având rezultate mult mai bune; toate proiectele care implică o finanțare din partea beneficiarului dovedind mai multă responsabilitate și mai multă implicare.

Horia Daraban: Aș vrea să discutăm și despre un document pe care l-a dat publicității în prima parte a acestui an Consiliul Concurenței, o instituție care a analizat impactul ajutoarelor acordate IMM-urilor care au participat la edițiile Start-Up Nation din 2017 și 2018. În urma acestei analize, se recomandă ca obiectivele măsurilor de sprijin să fie clar definite și cuantificabile. Consiliul Concurenței merge mai departe și formulează în felul următor: afacerile IMM-urile au rezistat trei ani, dar cifra de afaceri a fost mai mică decât a firmelor care nu au beneficiat de acest sprijin. Există un răspuns, există o măsură din partea ministerului și din partea instituțiilor subordonate pentru a monitoriza, pentru a optimiza în acest sens programul Start-Up Nation?

Camelia Luciana Taină: Cu siguranță, noi am avut o discuție destul de amplă și de complexă cu colegii noștri de la Consiliul Concurenței, care, în studiul pe care l-au făcut asupra primelor ediții ale programului Start-Up Nation, 2017 și 2018, au folosit date econometrice diferite față de datele de impact pe care le-am evaluat și noi la nivelul ministerului și pe baza cărora am obținut bugete pentru edițiile viitoare ale programului Start-Up Nation.

Din datele pe care ministerul le-a analizat, a fost evidențiat faptul că cea dintâi ediție a programului Start-Up Nation a avut o rentabilitate de 157% pentru statul român, iar cea de-a doua ediție, cea demarată în anul 2018, a avut o rentabilitate de 126%.

Horia Daraban: Când spuneți rentabilitate, la ce se referă acest termen?

Camelia Luciana Taină: Banii care au fost investiți în programul Start-Up Nation nu numai că s-au întors în bugetul de stat, dar și au avut rentabilitate, adică au avut un surplus de 57% peste bugetul inițial alocat și de 26% peste bugetul inițial alocat. Astea înseamnă nu doar că firmele au rezistat la cinci ani după data acordării finanțării nerambursabile, peste 90% dintre companiile, care au primit finanțare prin programul Start-Up Nation, erau încă în viață. Și să ne amintim totuși că perioada pandemiei a fost extrem de dificilă pentru tot ce înseamnă mediul de afaceri românesc.

Horia Daraban: O altă chestiune, tot în acest plan al studiului, analizei Consiliului Concurenței, se ridică întrebarea nu ar trebui ca programul să se îndrepte către anumite sectoare economice unde, într-adevăr, e nevoie de astfel de stimulări și mă refer, dau un exemplu, la cursurile de antreprenoriat și la stimulente și trimiterea este către bani, aproximativ 50.000 euro?

Camelia Luciana Taină: Tocmai pentru că am ținut cont de aceste recomandări ale Consiliului Concurenței și pentru că exista și programul de guvernare 2024-2028, programul Start-Up Nation prioritizează, în cea de-a patra ediție, industria prelucrătoare, având punctaj maxim industria alimentară, industria electronică sau de IT, urmat de un punctaj mediu pentru industria prelucrării lemnului, industria hârtiei și a cartonului, urmată de industria textilă și cea a confecțiilor, industria materialelor de construcții sau industria chimică.

Horia Daraban: Deci există o strategie, într-un fel, prin acordarea acestor punctaje.

Camelia Luciana Taină: Evident că există, pentru a acorda finanțare activităților care aduc plus valoare și pentru a încuraja, de ce nu, și industriile unde avem deficit pe balanța comercială.

Horia Daraban: Dați-mi un exemplu.

Camelia Luciana Taină: Industria alimentară, exportăm foarte multă materie primă, importăm produse prelucrate.

Horia Daraban: Așadar, ca o concluzie a dialogului nostru, la 15 aprilie, doamna director Taină, ce se întâmplă?

Camelia Luciana Taină: La 15 aprilie, în platforma minimi.imm.gov.ro. vă puteți înscrie pentru a beneficia de cursuri gratuite de competențe antreprenoriale.

Varianta audio a interviului: