#InfoEconomic: Raluca Simion, marketing manager MerchantPro: ”România se situează la aproximativ 25% ca valoare de piață de e-commerce în raport cu Polonia. Alte țări din regiune, Ungaria și Bulgaria, spre exemplu, sunt sub România ca valoare a pieței”

Publicat de hdaraban, 24 martie 2025, 11:51

Piața comerțului electronic din România a înregistrat o creștere de peste opt procente în 2024 față de anul precedent, în timp ce valoarea coșului mediu de cumpărături a fost mai mare cu peste 5%. Aceste date se regăsesc în una din analizele platformei locale MerchantPro, ce se adresează antreprenorilor din e-commerce din România și Europa.

În același document se estimează că valoarea pieței de comerț electronic din țara noastră va depăși 8 miliarde de euro în acest an, după ce anul trecut a ajuns la 7,7 miliarde de euro.

Cu aceste date pe fundal, la #Infoeconomic, Horia Daraban a discutat cu Raluca Simion, marketing manager în cadrul companiei, despre tendințele, realități în comerțul electronic, inclusiv pentru regiunea Moldovei.

De altfel, interlocutoare, în unul din răspunsurile sale,  scoate în evidență faptul că ”regiunile cu cea mai slabă penetrare a comerțului electronic sunt Oltenia, undeva pe la 38% și sudul Munteniei cu undeva pe la 39%, iar celelalte regiuni istorice ale țării se situează în jurul mediei de aproximativ 55%. Pe zona de nord-est vedem o dinamică în linie cu această medie, cu undeva la 51% penetrare a comportamentului de achiziție online. Această distribuție ne arată faptul că există mult loc de creștere în afara zonei metropolitane București, un lucru foarte, foarte important pentru retaileri, pentru comercianții online.”

Raluca Simion adaugă că trendul ascendent al pieței de e-commerce  se bazează și pe accesul facil la internet, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural.

În competiția cu comercianții externi, cei din România, spune Raluca Simion, ”au la dispoziție un set puternic de instrumente prin care pot să contracareze această influență venită din afara țării: au posibilitatea de a oferi o experiență superioară de cumpărare consumatorului, pot oferi un timp de livrare mult mai bun decât un comerciant care nu se află în România, pot oferi livrare gratuită, în felul acesta reușind să ofere consumatorului un întreg pachet de servicii adiționale, pe lângă produsul achiziționat, care să fie convingător și să determine o achiziție.”

Horia Daraban: Am oferit în introducerea interviului nostru câteva date, care, la prima vedere, creează senzația, percepția că piața comerțului electronic în România este în creștere. Este acest trend o certitudine?

Raluca Simion: Da, piața de e-commerce din România a înregistrat o creștere susținută, cel puțin în ultimii cinci ani de la debutul pandemiei. Acest moment, practic, a accelerat dezvoltarea e-commerce-ului în România. La începutul pandemiei, comerțul online a fost colacul de salvare pentru mulți retaileri care operau exclusiv offline, iar cei care erau prezenți online au regăsit o foarte bună oportunitate de intensificare a activității pe acest canal.

După încheierea pandemiei, rata de creștere a avut într-adevăr variații, dar trendul a rămas categoric unul pozitiv. În 2024, piața a avut o creștere de 8% semnificativ superioară creșterii economice și, în același timp, aliniată cu evoluția retail-ului total, practic offline și online. Creșterea aceasta de 8% pe care noi am identificat-o este confirmată și de analiza pe care am efectuat-o pe vânzările magazinelor online construite și gestionate pe platforma noastră.

Horia Daraban: Din analiza realizată de dumneavoastră,  reiese un portret robot al celor care folosesc cu precădere serviciile de comerț electronic?

Raluca Simion: În toată această perioadă, profilul consumatorului s-a actualizat și el. Vorbim, practic, de ultimii cinci ani. În mod firesc, în perioada pandemiei, din ce în ce mai multe grupuri demografice au început să comande pentru prima oară online și acest comportament a prins rădăcini. Ce se întâmplă este că, în 2023, spre exemplu, în comparație cu 2018, vedem o dublare a cheltuielilor medii pe care un cumpărător din online le face pe acest canal, iar în 2024 aceste cheltuieli medii per cumpărător au atins un nivel de 857 euro. Și aici ne referim strict la achiziția de bunuri și de servicii online, nu la facturi, utilități sau alte operațiuni care se pot efectua digital.

Horia Daraban: Ce determină această evoluție este legată inclusiv de faptul că infrastructura de internet ajunge în zone mai îndepărtate față de ceea ce înseamnă mediul urban?

Raluca Simion: Categoric, vedem la nivelul întregii țări o digitalizare din ce în ce mai bună. Totul începe cu gradul de penetrare a internetului, care în zonele urbane atinge aproximativ 94% iar în zonele rurale aproximativ 83-84%; acesta este factorul determinant. Oamenii au acces la internet, automat au acces și la posibilitatea de a face cumpărături online. În același timp, dezvoltarea rețelelor logistice, practic, a curierilor, care pot ajunge sau au diferite sisteme de livrare a produselor instalate în foarte, multe zone ale țării, inclusiv în zona rurală, iarăși este un factor care stimulează comportamentul de achiziție de produse online. Iarăși, explozia digitalului, a internetului, faptul că oamenii se simt mult mai confortabil pe internet stimulează iarăși acest comportament.

Horia Daraban: La nivel național și dacă luăm regiunile țării, există cifre date care să definească apetitul clienților și deschiderea companiilor în această zonă a comerțului electronic? Și în acest sens vă invit să faceți și câteva trimiteri pentru ceea ce înseamnă zona Moldovei.

Raluca Simion: Penetrarea comerțului online din perspectivă regională reflectă în primul și în primul rând dezvoltarea economiei regionale. Acolo unde vedem venituri mai mari pe cap de locuitor, automat și cheltuielile direcționate către achiziția de bunuri, indiferent de canal, cresc. Spre exemplu, în zona București-Ilfov, care este o zonă foarte dezvoltată, aproape doi din trei locuitori au comandat s-au cumpărat bunuri pe internet în ultimele trei luni din 2024. Regiunile cu cea mai slabă penetrare a comerțului electronic sunt Oltenia, undeva pe la 38% și sudul Munteniei cu undeva pe la 39%, iar celelalte regiuni istorice ale țării se situează în jurul mediei de aproximativ 55%. Pe zona de nord-est vedem o dinamică în linie cu această medie, cu undeva la 51% penetrare a comportamentului de achiziție online. Această distribuție ne arată faptul că există mult loc de creștere în afara zonei metropolitane București, un lucru foarte, foarte important pentru retaileri, pentru comercianții online. Atât timp cât ei reușesc să capteze interesul emergent al publicului din aceste zone, pot avea succes.

Horia Daraban: Pentru că spuneați că este loc de mai bine, este loc de creștere, aș vrea să vorbim și despre provocările, hai să nu zic, piedici, care se află în dreptul companiilor ce practică comerțul electronic, în dreptul clienților. Care sunt aceste provocări? Bineînțeles, ne raportăm și la timpul prezent, ceea ce se întâmplă acum, ceea ce ar urma să se întâmple în acest an 2025.

Raluca Simion:  În primul rând, climatul macroeconomic și socio-politic își lasă cu certitudine amprenta asupra dinamicii pieței de e-commerce, așa cum se întâmplă la nivelul întregului segment de retail. Digitalizarea foarte profundă, automat aduce niște beneficii atât pentru companiile care activează în zona de e-commerce, cât și pentru clienți. Dar această digitalizare poate îmbrăca mai multe forme. Spre exemplu, știm cu toții despre sistemul național e-factură. Începând cu 2025, a devenit obligatorie inclusiv facturarea în sistemul e-factură, direct către consumator. Practic, orice comerciant, în momentul în care are loc o tranzacție cu un client persoană fizică, trebuie să emită o e-factură. Acest lucru categoric are un scop foarte clar și lăudabil, reducerea evaziunii fiscale. Doar că, pentru companii, pentru comercianți, această modificare vine cu un grad ridicat de complexitate, poate crea dificultăți la nivelul operațiunilor, în special pentru comercianții care nu utilizează niște tehnologii performante, pentru comercianții care nu folosesc o platformă bine adaptată pieței din România.

Iarăși, la nivel de influențe asupra pieței, cunoaștem cu toții faptul că România a devenit, din perspectiva comerțului online, o piață foarte atractivă pentru comercianți din afara țării. Și vorbim aici atât de comercianți din Uniunea Europeană, dar și de comercianți din afara UE, în special din China. Acest lucru are un impact mai puțin favorabil asupra comercianților români. Este lesne de înțeles de ce crește foarte mult competiția. Automat, costurile de publicitate au înregistrat creșteri destul de mari. Dar, din fericire, inclusiv pe acest segment, comercianții români au la dispoziție un set puternic de instrumente prin care pot să contracareze această influență venită din afara țării.

Și, spunând instrumente, mă refer în special la faptul că ei au la dispoziție posibilitatea de a oferi o experiență superioară de cumpărare consumatorului, pot oferi un timp de livrare mult mai bun decât un comerciant care nu se află în România, pot oferi livrare gratuită, în felul acesta reușind să ofere consumatorului un întreg pachet de servicii adiționale, pe lângă produsul achiziționat, care să fie convingător și să determine o achiziție.

Horia Daraban: Legat de clienți, se manifestă în comerțul electronic, hai să spun așa, patriotismul economic, adică clientul, dincolo de reperul care înseamnă prețul produsului, să achiziționeze produse, servicii românești?

Raluca Simion: În principal, consumatorul este sensibil la preț. Acesta este un criteriu foarte important după care are loc o achiziție. Acest patriotism de care spuneați dumneavoastră este un demers pe care și noi îl încurajăm, dar nu știu dacă este singurul element care poate să convingă un consumator să cumpere de la un comerciant local și să refuze achiziția de la un comerciant din afara țării. Cred că este foarte, foarte important pentru comercianți, în primul și în primul rând, să înțeleagă faptul că a oferi o experiență completă de cumpărare și niște servicii post-vânzare extrem de bine puse la punct și extrem de convingătoare, acestea sunt, de fapt, lucrurile care pot întoarce balanța în favoarea sa.

Horia Daraban: Având datele pe fundal, putem spune care sunt categoriile de produse care se regăsesc cel mai adesea în coșul virtual de cumpărături?

Raluca Simion: Românii cumpără absolut orice online, orice fel de categorie de produse care se poate cumpăra online. Din partea românilo,r există deschidere spre achiziția online. În 2024, pe baza datelor pe care noi le-am compilat în studiul efectuat, produsele din categoria frumusețe și îngrijire personală au fost în topul preferințelor și, ca și noutate pentru 2024, ele au surclasat zona de fashion, care, până acum, era preferată a românilor. Pe zona de achiziții online, iarăși, o dinamică interesantă vedem la produsele de tip farmaceutic; practic, farmaciile online, care au avut o creștere foarte mare de popularitate în achizițiile online. Zona de electronice, care până acum se situa undeva în topul clasamentului, a scăzut un pic la nivel de preferințe, dar acest lucru poate poate fi explicat și într-un context economic și al veniturilor pe cap de locuitor.

Horia Daraban: Ce anume îl determină pe un client din România să aleagă un magazin virtual în detrimentul altuia? Ați spus dumneavoastră, e clar, prețul, prima dată. Dincolo de acest reper, ce anume îl face pe client să aleagă un anumit magazin virtual?

Raluca Simion: Cred că trebuie să privim acest subiect ca un cumul de factori. Un consumator online niciodată nu va alege un magazin online doar pe baza unui singur criteriu. Decizia de a cumpăra dintr-un magazin online, de obicei, se face prin cântărirea-evaluarea mai multor factori de importanță pentru consumator. În topul motivelor pentru care cineva alege să cumpere un magazin online sau primul lucru, să spunem așa, după care se uită, ar fi livrarea gratuită. E un comportament ușor de explicat. Practic, dacă mergi să cumperi de la un magazin fizic nu plătești o taxă de transport. Practic, și în comerț online așteptarea este să nu plătești altceva în plus decât prețul efectiv al produsului. Iarăși, un factor foarte important este existența unei descrieri detaliate a produsului în magazinul de unde se face achiziția; practic, să am toate detaliile, specificații tehnice în cazul în care se aplică imagini reprezentative, videoclipuri cu produsul respectiv, astfel încât decizia mea în calitate de cumpărător să fie cât mai bine informată.

Iarăși, apoi mergem în zona de prețuri și costuri. E foarte important pentru consumatori să nu existe diverse taxe ascunse pe care să nu le poată identifica în timpul procesului de achiziție, astfel încât să nu fie surprins la final, fix înainte de a apăsa butonul de plasare comandă, că mai există o taxă despre care nu fusese informat și comercianții trebuie să aibă foarte mare grijă, din această perspectivă, la transparență în ceea ce privește costurile. Un ultim factor foarte important din acest cumul, care implică mulți alții, este returul gratuit. Acest lucru dă foarte multă încredere consumatorului online. Există, bineînțeles, rațiuni legate de preferințe, poate mi-a plăcut produsul, poate nu mi-a plăcut, poate mi se potrivește, poate nu.

Consumatorul vrea să aibă această flexibilitate de a putea da înapoi produsul și într-un mod foarte facil, bineînțeles, fără să trebuiască să plătească ceva în plus pentru asta.

Horia Daraban: Putem face o comparație între ceea ce înseamnă această zonă a comerțului electronic din România și ceea ce se întâmplă în alte state din Europa de Est. Europa de Sud-Est? Cum stă România la acest capitol?

Raluca Simion: Întreaga regiune a înregistrat în toată această perioadă o tendință pozitivă la nivel de e-commerce, dar există, bineînțeles, state care sunt mai dezvoltate și altele care sunt mai puțin dezvoltate. La nivel de regiune, în general, comparația se face cu Polonia, care este una dintre cele mai puternice țări și una dintre piețele cu cele mai mari valori din regiune în zona de e-commerce. Dacă am considerat Polonia ca fiind 100% ca să o avem ca baze de comparație, România se situează la aproximativ 25% ca valoare de piață de e-commerce în raport cu Polonia. Ce este însă interesant este faptul că Cehia, o țară care, practic, are o populație aproximativ jumătate față de România, are o valoare mai mare a pieței. Este undeva la 31% din valoarea Poloniei. Dacă menținem aceeași bază de comparație, alte țări din regiune, Ungaria, spre exemplu, și Bulgaria sunt sub România ca valoare a pieței.

Și iarăși, aici, vedem o veste bună: e-commerce-ul cross-border, practic, vânzarea de către comercianții români în alte țări are un potențial foarte bun și reprezintă oportunitate.

Horia Daraban: Aș vrea să încheiem dialogul nostru, doamna Simion, cu o trimitere la ceea ce înseamnă avantajele pe care le aduce inteligența artificială, cu atât mai mult dacă vorbim despre comerțul electronic și în acest sens, vă întreb: sunt pregătiți și-au adaptat afacerile comercianții virtuali la această realitate, îmbrățișând avantajele pe care le aduce inteligența artificială?

Raluca Simion: Din perspectiva aplicării AI-ului (inteligenței artificiale) în zona de comerț, avem două mari categorii: o dată, în zona de comerciant; practic, în zona de operațiuni desfășurate de comerciant, unde automatizările, tehnologiile, care vin să elimine o parte dintr-o muncă manuală repetitivă, tehnologii care să reducă riscul de eroare umană, ajung să ofere un avantaj competitiv foarte mare comerciantului. Și ca să vă dau câteva exemple, avem soluții de AI care să genereze în mod automat descrieri de produse într-un mod extrem de prietenos și pe înțelesul consumatorului; avem instrumente de AI care să efectueze traduceri automate, păstrând spiritul limbii dintr-o țară, în cazul în care comerciantul vinde afara granițelor țării și multe, multe alte lucruri în care putem folosi AI-ul pentru a ne optimiza efectiv operațiunile. Al doilea mare segment în care vedem AI-ul în acțiune este în zona de experiență a clientului, respectiv acele tehnologii menite să fluidizeze și să personalizeze experiența clientului într-un magazin online.

Practic, AI-ul aici vine să analizeze un comportament al utilizatorului în timp real. Există o serie foarte largă de date prin care AI poate face predicții în ceea ce privește preferințele unui consumator sau ce consideră ca fiind de necesitate pentru utilizatorul respectiv și în felul acesta îi poate sugera în mod dinamic și automatizat produse care să corespundă nevoilor și profilului său. Acestea sunt doar câteva dintre modurile în care vedem AI-ul manifestându-se în zona de e-commerce. În momentul de față, ele sunt mult mai multe și mult mai ample, dar pentru a menține discuția la o lungime potrivită, le menționez doar pe acestea.

Varianta audio a interviului:

Sursa foto: AI/Gemini