Ion Tăbârță, analist politic la Chișinău: ”din păcate, sunt persoane care rezonează cu mesajele transmise de Ilan Șor la lansarea de la Moscova a blocului electoral ”Victoria”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni” (28.04.2024)
Publicat de hdaraban, 28 aprilie 2024, 23:59 / actualizat: 2 mai 2024, 17:28
La 21 aprilie, la Moscova, deci nu la Chișinău, mai multe partide din zona de opoziție politică din Republica Moldova au subscris la înființare a blocului electoral ”Pobeda”, adică ”Victoria”. Ședința a fost condusă de Ilan Șor, politician pro-rus sancționat de Statele Unite ale Americii. De altfel, oligarhul fugar are de executat 15 ani de închisoare în Republica Moldova , în urma condamnării într-un dosar de fraudă bancară.
El a fugit din țară 2019, odată cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, sub presiunea dosarului privind frauda bancară de un miliard de dolari din economiile populației.
Trebuie precizat și faptul că, la 20 octombrie 2024, odată cu scrutinul pentru alegerea președintelui Republicii Moldova, va avea loc și un referendum privind aderarea Republicii la Uniunea Europeană. Plebiscitul a fost propus de șefa statului, Maia Sandu, ea invocând nevoia de unitate, nevoia de implicare a tuturor factorilor ca împreună să fie garantată pacea și bunăstarea cetățenilor moldoveni.
Invitat la ”Weekend cu prieteni”, comentatorul politic Ion Tăbârță a prezentat motivele lansării blocului politic ”Victoria”, acestea fiind legate inclusiv de referendumul din octombrie. De asemenea, invitatul lui Horia Daraban, a explicat de ce constituie o slăbiciune în perspectiva alegerilor faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate ”a acaparat” temele cu caracter european.
Horia Daraban: De ce la Moscova, de ce acum o astfel de înțelegere politică?
Ion Tăbârță: La Moscova, pentru că se dorește să fie transmis un semnal foarte clar către o parte din societatea moldovenească, și anume societatea moldovenească cu anumite încă simpatii pro-ruse, că ”uitați-vă pe cine susținem noi și, de fapt, dacă voi vreți o relație mai apropiată cu Federația Rusă și asta desigur, în detrimentul relației cu Uniunea Europeană, trebuie să susțineți aceste forțe politice”. În plus, nu se mizează doar pe un partid politic, vrea să se transmită mesajul la nivel politehnologic, la nivel simbolic că este vorba de câteva partide politice și în așa mod încearcă să alimenteze un narativ pro-rus sau un narativ al propagandistic rus referitor la Republica Moldova, că, de fapt, actuala guvernare sau actualul partid de guvernământ (Partidul Acțiune și Solidaritate) în drumul său pro-european ar fi minoritar, și, de fapt, la nivel de societate, sunt majoritari cei care vor o relație mai apropiată și strânsă cu Federația Rusă.
De aceea, nu doar un singur partid, ci câteva partide, ca să transmită simbolic acest mesaj, că ”noi suntem mulți”. Și al treilea aspect, tot simbolic, s-a luat această denumire ”Victoria” sau ”Pobeda”, știindu-se foarte bine că propaganda rusă foarte mult insistă, în campaniile sale de informare sau mai degrabă spus de dezinformare sau de ideologizare a cetățenilor, pe memoria Celui de al Doilea Război Mondial, care, în Rusia, este numit Marele Război pentru apărarea Patriei. În mod cert, este o politehnologie a unor persoane de la Kremlin care, deja de o anumită perioadă, curează dosarul Republicii Moldova.
Horia Daraban: Având în vedere temele pe care le propune blocul electoral lansat la Moscova, în ce măsură votanții din Republica Moldova mai au sensibilități, mai sunt atrași de astfel de subiecte?
Ion Tăbârță: Din păcate, sunt persoane care, la mesajele transmise de Ilan Șor la lansarea acestui bloc ”Pobeda”, rezonează. Aici, trebuie neapărat de făcut precizarea că, discursul său de la Moscova, pur și simplu abundă în falsuri, cu dezinformări de genul că de când noi mergem pe parcursul european, de când avem un acord de asociere, economia noastră s-a ruinat din cauza euro-integrării și, de fapt, renaștere economiei moldovenești poate avea loc doar în cadrul Uniunii Euroasiatice, o organizație care demult nu mai este funcțională. Nu mai zic de alte fake-uri, însă, cu regret, cum vă spuneam, anumite categorii de cetățeni din Republica Moldova, în mod special ruso-lingvi și aici cu referință specială la unitatea teritorial-autonomă găgăuză, care ei nu stăpânesc limba de stat, care este limba română, dar și anumite categorii din zonele rurale, și anume în mod special categorii social-vulnerabile, care nu vorbesc alte limbi și practic, se informează doar din sursele rusești, la ei, din păcate, aceste falsuri rezonează; dar nici pe departe nu sunt cele 70 de procente despre care ne relatează Federația Rusă sau ne relatează acești actori pro-roși, oligarhi din Republica Moldova. Mai degrabă, cred vreo două treimi din societatea noastră este pro-europeană și o treime, în continuare, se orientează spre Federația Rusă.
Horia Daraban: Potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de CBS Research, la jumătatea lunii aprilie, președintele Republicii Moldova Maia Sandu ar avea șanse să obțină un nou mandat prezidențial într-un al doilea tur al alegerilor. Conform sondajului, 35,1% din totalul respondenților ar vota pentru Maia Sandu, în timp ce doar 15,8% ar opta pentru fostul președinte socialist, Igor Dodon. Și de aici întrebarea, domnule Tăbârță, jocurile nu sunt făcute, rezultatul nu e clar? Mai sunt emoții?
Ion Tăbârță: În mod evident, mai sunt emoții. Acesta este un sondaj optimist pentru parcursul european al Republicii Moldova. Alte sondaj, la fel, relevau cele mai mari cifre pentru președintele Maia Sandu și pentru actualul partid de guvernământ, dar, oricum, cu un procentaj mai mic. În mod special, se referă la votul pentru partidele politice sau simpatiile pentru partidele politice. Și dacă e să ne uităm la alegerile locale, din punct de vedere politic, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a acumulat cel mai mare număr de voturi, însă existe riscuri ca, după alegerile parlamentare, actualul partid de guvernământ să rămână minoritar și forțele de stânga, pro-ruse, oligarhice să formeze majoritatea guvernamentală. Din păcate, alte proiecte politice de dreapta, pro-europene încă nu avem. Și aici este o anumită problemă.
Horia Daraban: Faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate a acaparat zona asta temelor cu caracter european, nu este o slăbiciune în perspectiva alegerilor?
Ion Tăbârță: Da, este o slăbiciune, pentru că, în 2021, PAS-ul a acumulat mult peste bazinul său electoral natural, firesc, care ar fi fost în jur de 30 de procente. În dinamica politică de atunci, prin victoria Maiei Sandu în fața lui Igor Dodon, PAS-ul, fiind asociat cu imaginea președintei, a acumulat mult peste bazinul său electoral firesc. Multe din cele ce au promis ei legate de bunăstare, din păcate, nu au fost realizate. De aceea, pe fundalul când PAS nu a putut realiza multe din cele promise, în mod evident, cumva partidul a revenit la bazinul său electoral normal, în jur de vreo 30 de procente. Or, aceasta nu garantează o majoritate parlamentară pro-europeană după alegerile din 2025. Cred că aceasta este cea mai mare problemă acum, pentru că 2023, 2024, 2025, în Republica Moldova, sunt ani electorali.
Sunt o serie de exerciții electorale, între care 2023 și 2024 trebuiau să fie ani de etapă în pregătirea tuturor formațiunilor, în mod special, stânga revanșardă, oligarhică și pro-rusă, ca după 2025, când va fi resetată putere politică la Chișinău, aceste formațiuni de stânga se formează majoritatea. Pentru anul 2025, ei mari iluzii nu își făceau sau nu și fac, pentru că, totuși, este Maia Sandu favorită. Însă, faptul că s-a introdus acest referendum a ridicat mizele scrutinului electoral prezidențial din 2024. Și Federația Rusă, partidele politice, agenți de influență ai Federației Ruse, vor încerca să facă tot posibilul să zădărnicească parcursul nostru european.
Dar, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, din păcate, nu avem și alte proiecte pro-europene, cu toate că acum câteva partide pro-europene credibile micuțe, printre care și Platforma DA (Dreptate și Adevăr), fostul partener de coaliție cu PAS din blocul ACUM încearcă să coaguleze un pol de dreapta care ar fi alternativă la PAS și o parte din electoratul pro-european, dezamăgit de PAS, s-ar regăsi la acest partid politic
Horia Daraban: Ați pomenit de referendum, oportună organizarea acestuia odată cu alegerile prezidențiale?
Ion Tăbârță: Cu alegerile prezidențiale, desigur, cresc șansele ca la acest referendum, cel puțin să avem pragul de prezență. Dacă ne referim la oportunitatea momentului, desigur, aș avea anumite rezerve, pentru că comportă anumite riscuri. Noi avem aproximativ două treimi din populația noastră pro-europeană, dar trebuie să înțelegem că electoratul nostru pro-european nu este uniform. Avem electorat pro-european convins, care ar fi o treime, și care se plasează pe dreapta eșichierului politic, dar avem un electorat pro-european mai moderat, care ar fi pe centrul eșichierului politic si pe centru-dreapta, cumva electoratul fostului Partid Democrat, care, între timp, s-a transformat în Partidul Social Democrat European. Or, hotărâtoare vor fi disputele pentru acest electorat, pentru că noi avem anumite proiecte politice declarate proeuropene, însă sunt bănuieli că în spatele acestor proiecte politice ar sta politehnologi de la Moscova.
Aici, în mod special, este vorba despre Mișcarea Alternativa Națională a domnului primar general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, sau Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei a fostului premier Ion Chicu. Deși aceste partide se declară pro-europene, sunt mari dubii că, de fapt, ele ar fi partide autentic pro-europene și n-ar fi anumite partide infiltrate pe eșichierul politic proeuropean de a rupe din voturi și tot, desigur, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, dar în cazul respectiv, dacă ne referim la referim la referendum, să compromită referendumul, care va avea loc în toamnă, odată cu alegerile prezidențiale.
Interviu realizat de Horia Daraban.
Varianta audio a dialogului:
