Ion Tăbârță, comentator politic la Chișinău: ”scrutinul electoral de la 5 noiembrie, pistă de lansare pentru alegerile prezidențiale din 2024 și, în special, pentru cele parlamentare din 2025”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (29.10.2023)

Publicat de hdaraban, 29 octombrie 2023, 23:59 / actualizat: 30 octombrie 2023, 14:59

La 5 noiembrie 2023, în Republica Moldova, va avea loc primul tur al alegerilor locale. Scrutinul electoral, deși va stabili pentru un mandat de 4 ani reprezentanții administrației publice locale, respectiv aproape 900 de primari și peste 11.000 de consilieri locali, poate fi văzut și ca o posibilă reflexie a viitoarelor alegeri din 2024 și 2025, ce se vor desfășura în stânga Prutului.

În ce constau mizele alegerilor din noiembrie, cum pot fi interpretate sondajele legate de posibilele rezultate, toate aceste repere s-au regăsit în interviul cu domnul Ion Tăbârță, comentator politic la Chișinău.

Invitatul consideră,  printre altele, că ”actualele alegeri sunt o pistă de lansare” pentru viitoarele scrutine, în special cel pentru Parlament (2025) și că Republica Molodova se află ”într-un proces de resetare a eșichierului politic”.

Horia Daraban: Privind de sus, care sunt resorturile, elementele ce vor determina modul în care vor vota alegătorii? E vorba de cele de anvergură națională, externă, de exemplu conflictul din Ucraina, provocările economice și sociale din Republică sau chestiunile de la nivel local ce țin de administrarea localităților?

Ion Tăbârță: Mai degrabă, tema acestor alegeri locale ține totuși de subiectele legate de geopolitică și deja este o trăsătură a actualei campanii electorale că subiectele administrative, subiectele care ar trebuia să fie esența acestui scrutin electoral cumva lipsesc sau cel puțin lipsesc în acele secții de votare care reprezintă adevărata miză. Și aici mă refer, desigur, la alegerile pentru municipiul Chișinău, pentru Bălți și alte localități principale.

În localitățile mai mici, în localitățile rurale, desigur, subiectul geopolitic nu este într-atât de prezent. Mai degrabă se centrează pe om, pe comunitate, cu problemele fiecărei comunități în parte. Însă, dacă e să revenim la campania per ansamblu, atunci, da, avem o campanie care este dominată de subiectele naționale. Mai puțin, poate războiul din Ucraina, deși și acest subiect este, însă subiectul din Ucraina este cumva adiacent mesajului proeuropean, și anume, cel puțin partidul de guvernare, acum, își construiește mesajul său electoral pe subiectul Moldovei e europene.

Și acest lucru este unul vizibil. Partidele pro-europene, de opoziție, la fel, construiesc campania pe mesajul proeuropean, dar în sensul de a critica actualul partid de guvernare. Partidele din stânga, dimpotrivă, merg pe subiecte social-economice, subiecte în a acuza actualul partid-guvernământ care încălca normele democratice. Însă într-adevăr, subiectele administrative nu prea sunt prezente în actuala campanie

Horia Daraban: Vă propun să vorbim puțin și despre mizele alegerilor locale din Republica Moldova. Punctual, care sunt acestea? Se reduc ele la desemnarea primarilor sau la ideea că anul viitor aceștia vor conta în cursa pentru alegerile prezidențiale, care vor avea loc în Republica Moldova?

Ion Tăbârță: Actualele alegeri sunt cumva o pistă de lansare pentru viitoarele alegeri, și anume alegerile prezidențiale, dar în mod special, alegerile parlamentare. Ori, de soarta următoarelor alegeri parlamentare din anul 2025, ce forță vom avea la guvernare în Republica Moldova, acest lucru foarte mult va influența parcursul proeuropean sau dimpotrivă, poate să nu fie uuln european în dezvoltarea Republicii Moldova.

Din păcate, la noi alegerile tot timpul au fost determinate de acest factor geopolitic. Forțele revanșiste, oligarhice și proruse speră să pună capăt actualului parcurs proeuropean, prin a răsturna actualul partid de guvernare. Sau în general pentru a nu permite ca, iarăși, forțe pro-europene să fie la cârma Republicii Moldova. Și de aceea actualul scrutin electoral este un exercițiu de poziționare a forțelor politice pentru anul 2025. Noi, începând cu 2019, 2020, 2021, am avut alegeri în permanență. În urma acestor scrutine electorale, treptat, treptat, acel regim oligarhic, care a fost la cârmă Republicii Moldova, a fost dat jos de la guvernare.

Nu că nu ar mai fi elemente oligarhice, ele sunt și în fruntea acestor elemente oligarhice din viața politică nu este nimeni altcineva decât controversatul om de afaceri și politician Ilan Șor, însă ele acum sunt în opoziție. Ori, acum aceste forțe origahice și-au dat mâna cu forțele geopolitice de la Kremlin și scopul lor este să stopeze parcursul european al Republicii Moldova, în așa mod, stopând anumite reforme, reforme de esență democratică. Și din acest punct de vedere, da, acum forțele abordează aceste alegeri drept o pistă de lansare, de poziționare în perspectiva următoarelor scrutine electorale.

Horia Daraban: Scrutinul este un fel de test pentru noi formațiuni? Și întreb în ideea că, dau un exemplu, actualul primar al Chișinăului, domnul Ion Ceban, candidat pentru un nou mandat, este președinte al formațiunii Mișcare Alternativă Națională, formațiune de factură proeuropeană, spune primarul Ceban. Toate acestea, în condițiile în care domnia sa a fost membru al PSRM (Partidrul Socialiștilor din Republica Moldova). Cum se explică o astfel de schimbare de direcție, de viziune politică în cazul candidatului care este și primar în funcție?

Ion Tăbârță: De fapt, anterior Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, dumnealui și-a început cariera politică la Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Domnul Ion Ceban este cumva un polician atipic pentru Republica Moldova. Proiectul lui, și anume, faptul că ar fi unul proeuropean, provoacă anumite dubii, aici, cel puțin la nivelul criticilor, comentatorilor observatorilor politici. Și el nu a reușit să convingă partea proeuropeană că, într-adevăr, este de esență proeuropeană și nu este un proeuropean camuflat, care ar juca după anumite scenarii poli-tehnologice din Federația Rusă.

Și aici, trebuie să remarcăm că, în anul 2019, când el a câștigat Primăria Municipiului Chișinău pentru prima dată, a făcut acest lucru un un polician din stânga. Pentru dumnealui au lucrat poli-tehnologi din Federația Rusă, el fiind atunci candidatul socialiștilor. Desigur, se cere remarca că atunci acei poli-tehnologi nu au lucrat pentru el personal, dar au lucrat pentru socialiști.
El încearcă acum să construiască un partid politic care să ocupe centrul politic, un partid politic, care, anterior, a fost Partidul Democrat al lui Vladimir Plahotniuc sau Marian Lupu, care era liderul formal, un partid care putea să facă alianță atât cu stânga, cât și cu dreapta politică.

Din acest punct de vedere, când electoratul din stânga începe cumva să scadă numeric în favoare celui de dreapta proeuropean, nu este exclus că anumite poli-tehnologii intenționat l-au plasat pe domnul Ceban în centrul politic ca să acumuleze și din electoratul proeuropean, ca ulterior să îl plaseze în anumite coaliții guvernamentale de stânga. Și da, într-adevăr, noi suntem acum, după anul 2021, într-un proces de resetare a eșchierului politic, pentru că, în 2021, am avut practic o prăbușire a proiectelor proeuropene alternative actualului partid de guvernământ , PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate). PAS a acumulat în jur de 50 de procente, însă, în mod evident, acest electorat nu este bazinul electoral firesc al acestui partid.

Cred că bazinul electoral al acestui partid ar fi între 25-30 de procente și, desigur, se bazează foarte mult pe doamna președinte Maia Sandu, care, deși formal nu este în rândurile Partidului Acțiune și Solidaritate, informal, tot asociază PAS-ul cu personalitate dumneaei. Însă, ar mai fi încă vreo 20 de procente din electoratul proeuropean, unde alte proiecte politice, acum apărute, resetate, încearcă să își găsească loc pe eșchierul politic din Republica Moldova. Inclusiv, acest lucru se referă și la resetarea partidelor unioniste. După anul 2014, partidele unioniste nu au mai fost reprezentate în Parlament.

Horia Daraban: Am văzut rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS Research. Conform datelor, actualul edil al Chișinăului, domnul Ion Ceban, ar lua 46,8% urmat de candidatul PAS, Lilian Carp, 14,9 procente. În ceea ce privește Consiliul Municipal Chișinău, locuitorii capitalei ar vota majoritar pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, aproape 30 de procente, pe locul doi Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Cum se explică diferența de opțiune, candidatul principal la primărie și consilierii? Marea majoritate ar putea fi de la Partidul Acțiune și Solidaritate.

Ion Tăbârță: Totuși, în Chișinău, dacă ne uităm după esență, electoratul este unul de dreapta, este unul proeuropean sau chiar unionist. În mod special, această opțiune se referă la suburbiile municipiului Chișinău. Dar, totodată, partidele de dreapta nu au reușit să construiască o alternativă actualului primar Ion Ceban. În vara toamna anului 2019, atunci, la guvernare, în Republica Moldova era blocul ACUM cu Partidul Socialiștilor. Alegerile de atunci au avut loc în acel consens și principalul său contracandidat, Andrei Năstase, era asociat cu un politician și nu cu un administrator.

Și, în acel context de atunci, domnul Ion Ceban a reușit să se impună. Între timp, partidele de dreapta nu au reușit să construiască la nivelul imaginii și percepției publice în Chișinău o persoană alternativă domnului Ceban, contracandidat real, viabil, care ar putea să lupte cu domnul Ceban în această dispută electorală.

Chiar partidul actual de guvernământ trebuia să înceapă pregătirea ca și imagine și percepție publică a acestui contracandidat cu vreun an și ceva în urmă. Însă, ei, din păcate, cumva, s-au înecat în disputele interne cine să fie, știind acest ce rating mare are partidul în Chișinău. Până la urmă, l-au înaintat pe domnul Carp mai mult din lipsă de soluții decât prea multe soluții, cum era la un moment dat.

Miza partidului actual de guvernământ, de fapt, cred a electoratului proeuropean este ca domnul Ceban este să nu câștige din primul tur. Ori există într-adevăr această posibilitate. Dacă domnul Ion Ceban nu câștigă din primul tur, atunci, în turul doi, print-o mobilizare a electoratului proeuropean, printr-un pact al candidaților europeni, ar putea să existe o șansă ca candidatul proeuropean să iasă, mai exact spus, învingător. Însă, la momentul dat, acest lucru, desigur, pare că este unul foarte dificil.

Horia Daraban: Aceste rezultate ale alegerilor locale de la 5 noiembrie vor arăta câștigători, vor scoate în evidență perdanți?

Ion Tăbârță: Principalul perdant poate fi actualul partid guvernământ. Actualul partid de guvernământ mizează foarte mult pe actualele alegeri ca să nu-i scadă rating-ul. Asta, pentru că reieșind din rezultatul acestor alegeri, vom avea anumite tendințe în creștere sau descreștere ale unor proiecte politice în Republica Moldova.

Dar, totodată, este foarte important pentru forțele proeuropene ca partidele oligarhice, partidele geopolitice de esență rusă să nu acumuleze un scor mare, pentru că acest lucru cumva le-ar crea anumite șanse suplimentare în perspectiva următoarelor scrutine electorale.

Interviu realizat de Horia Daraban.