Octavian Țîcu, istoric: ”Dacă Ucraina reușește să învingă, am putea avea premise pentru a integra Transnistria în condiții avantajoase și convenabile Republicii Moldova”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (21.01.2024)
Publicat de hdaraban, 21 ianuarie 2024, 23:43 / actualizat: 23 ianuarie 2024, 15:14
La 16 ianuarie, la Tiraspol, a avut loc prima rundă de discuții din acest an între reprezentanții guvernului de la Chișinău și cei ai regimului separatist.
Întâlnirea a survenit în contextul în care a intrat în vigoare noul cod vamal al Republicii Moldova, care a fost votat în 2021 și care obligă companiile transnistrene să plătească, începând cu 1 ianuarie, taxele vamale nu către autoritățile separatiste, ci către bugetul Republicii Moldova.
Ca reacție la această reglementare, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat că vor fi mărite tarifele la gazul și curentul electric pentru persoanele juridice situate în stânga Nistrului, dar aflate sub jurisdicția autorităților Republicii Moldova, între care și cele opt instituții de învățământ cu predare în limba română din Transnistria.
În contextul deschiderii pentru Republica Moldova negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, trebuie amintite și declarațiile doamnei președinte Maia Sandu, potrivit cărora Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană în doi pași, în prima fază, fără Transnistria. Autoritățile de la Chișinău analizează acest scenariu pentru a nu permite Kremlinului să împiedice Moldova să intre în Uniunea Europeană.
Pe aceste teme, la emisiunea ”Weekend cu prieteni”, ediția din 21 ianuarie 2024, domnul Octavian Țîcu, istoric, cercetător cu preocupări constante în ceea ce privește evoluțiile din stânga Nistrului a oferit câteva răspunsuri. Invitatul a vorbit despre importanța dialogului între cele două părți (Chișinău și Tiraspol), despre Transnistria ca pârghie de influențare a alegerilor din 2024 din Republica Moldova, dar și despre cât de oportun este demersul Chișinăului de aderare la Uniunea Europeană fără regiunea separatistă.
Horia Daraban: Care sunt elementele care determină autoritățile de la Chișinău să facă acești pași, chiar legat de reglementări de ordin economic în relația cu zona transnistreană? Este vorba despre conflictul din Ucraina, de voința politică internă de la Chișinău sau și de orizontul european oferit de Bruxelles?
Octavian Țîcu: În primul rând, să știm că avem nevoie de un dialog cu Tiraspolul. Și războiul din Ucraina cumva a creat o situație paradoxală. Noi ne așteptam după 24 februarie 2022 că vom fi invadați de peste Nistru. Au făcut mai multe aluzii privind activarea contingentului militar rus de peste Nistru atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva Republicii Moldova. Dar rezistența Ucrainei și solidaritatea occidentală, cumva, au redus la tăcere aceste voci. Regiunea transnistreană are un mare număr de ucraineni, vreo 150.000 erau pe timpuri, acuma poate sunt mai puțini. Deci chiar unii din înalții lideri transnistreni sunt cetățeni ucraineni și cumva acest tur de forță al Ucrainei împotriva Rusiei a calmat spiritele la Tiraspol.
Mai mult decât atât, ei au primit și refugiați chiar au avut o înclinație anti-războinică, de neutralitate, speriați, evident fiind, de capacitățile militare ale Ucrainei, care au anunțat că sunt predispuse să ajute Republica Moldova la soluționarea acestui separatism.
Și vă spun, cu toate certitudinea și cunoștințele pe care le am, Ucraina are capacități de a anihila totalmente acest separatism în condițiile în care Republica Moldova va dori, militar mă refer. Dar evident că lucrurile vor merge pe alt făgaș, pentru că s-a creat această deschidere fără precedent a Uniunii Europene față de Republica Moldova și față de Ucraina. Anunțarea acestui nou cod vamal s-a făcut de foarte mult timp. Lucrurile se știau foarte clar la Tiraspol.
Ce se întâmplă acum este de fapt o încercare a Moscovei, pentru că să fie clar, Tiraspolul nu are nicio marjă de autonomie sau de independență sau de acțiune în raport cu Republica Moldova de sine stătător. Este o creațiune a imperialismului rus. Este o consecință a unor politici imperiale ruse de peste 200 de ani.
Acum, ce s-a întâmplat? Moscova probabil caută un pretext pentru a agita spiritele în Republica Moldova.
Au nevoie de un asemenea motiv, pentru că, evident, Republica Moldova iese de sub tutela Moscovei, este un aliat de încredere al Ucrainei și acest nou cod vamal devine un pretext pentru autoritățile de la Moscova, prin intermediul Transnistriei, de a pune o presiune suplimentară asupra Chișinăului.
Horia Daraban: Guvernanții moldoveni vorbesc despre reintegrarea Transnistriei, primele măsuri fiind de ordin economic. La acestea pot fi adăugate și alte măsuri care să apropie Tiraspolul la masa de discuții?
Octavian Țîcu: La moment nu există premise pentru apropierea celor două maluri. Să fie clar. Eu am citit interviul lui Krasnoselski pentru agenția ITAR-TASS. El vorbește două entități, vecinii noștri, de faptul că înțeleg preocupările noastre pentru integrarea europeană, dar ei vor în CSI și caută modalități de a rămâne ancorați în Comunitatea Statelor Independente. Va fi o fortăreață care va cădea greu.
Atât viitorul Republicii Moldova, cât și cel al regiunii transnistrene depind în mare parte de finalitățile războiului din Ucraina. Dacă Putin reușește să rămână în Ucraina, să-și mențină achizițiile teritoriale, să rămână în Transnistria, să aibă instrumente de a influența jocul politic de la Chișinău, noi nu vom avansa nicăieri cu integrarea europeană.
Visul etern al Moscovei este de a transnistriza Republica Moldova, adică vestitul și renumitul plan Kozak, care înseamnă federalizarea Republicii Moldova, Republica Federativă Moldova cu trei entități una la Tiraspol, la Comrat, una la Chișinău, menținerea armatelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova încă 30 de ani, billingvismul ruso-român ca limbă de stat.
Toate astea fac parte dintr-un scenariu mult mai extins. Dacă Ucraina reușește să învingă, am putea avea premise pentru a integra acest spațiu în condiții avantajoase și convenabile Republicii Moldova. Asta înseamnă stat unitar moldovenesc, cu oferirea unei autonomii culturale regiuni transnistrene și cu încadrare plenară a acestei regiuni în cadrul statului moldovenesc. Fără susținerea Rusiei, acest lucru poate fi realizat plenar și putem vedea asta prin felul cum pârghiile de integrare prin intermediul Uniunii Europene se realizează de ceva timp.
Dacă Rusia înfrânge Ucraina, avem un scenariu cel mai pesimist, dar poate și cel mai fericit ar putea fi: rușii ar ajunge la Nistru și am avea repetarea scenariului din 1918, în care românii de peste Prut fie se reunesc România, fie vor fi cuceriții de Putin, pentru că, de fapt, bătălia geopolitică este mult mai vastă.
Putin dorește reconstrucția Imperiului Rus. El nu-și dorește un război în Republica Moldova, el dorește cucerirea puterii prin metode electorale, prin alegeri. Are destule partide politice. Sunt cel puțin cinci partide politice cu veleități putiniste și oligarhice care doresc de fapt răsturnare actualei situații. Și lucrurile nu sunt deloc simple din punctul ăsta de vedere.
Horia Daraban: Apropo de planul politic și de partide, formațiuni, în acest an vor avea loc alegeri pentru președinția Republicii Moldova. Putem anticipa ce influență asupra scrutinului poate avea situația din Transnistria?
Octavian Țîcu: Evident, sunt trei lucruri periculoase. Primul lucru este pierderea alegerilor prezidențiale, care ar însemna revenirea unui om fidel al Kremlinului, cum a fost Igor Dodon în 2016, spre exemplu. Nu este deloc cert că Maia Sandu poate câștiga aceste alegeri. Sigur, ea are un rating înalt, dar în condițiile în care intră în turul doi cu un candidat pro-putinist și pro-oligarhie, unirea tuturor acestor forțe poate cauza pierderea alegerilor. Și atunci lucrurile chiar sunt complicate.
A doua problemă este că doamna Maia Sandu a anunțat un referendum pentru integrare europeană și problema este într-adevăr destul de gravă, pentru că noi nu avem un consens, nici măcar al partidelor pro-europene în jurul ideii de integrare europeană. Ele sunt dezbinate. Partidul Acțiune și Solidaritate a făcut cumva cauza de integrare europeană, o cauză de partid. Asta nu prea place oamenilor. Situația economică este complicată și toate lucrurile astea contează în judecarea viitorul european.
Iar propaganda putinistă va lucra împotriva acestui referendum pe care îl va prezenta ca o luptă între Est-Vest. ”Noi vă dăm gaz, vă dăm petrol ieftin, vă deschidem piețele noastre pentru mărfurile voastre”. Și toate lucrurile astea în mentalul lui ”Homo Moldovanus”, cum l-am numit eu, contează.
Și al treilea lucru într-adevăr periculos pe care l-ai anticipat este participarea votului transnistrean în aceste alegeri, pentru că ei se mobilizează exemplar. Sunt vreo 200.000 de voturi care sunt plătite de Sheriff, acest concern criminal care este în afara oricăror legi, care plătește votanți să meargă la vot. În alegerile trecute a costat 10 sau 20 dolari votul pentru prezidențiale.
Avem un an foarte fierbinte, cu atât mai mult cât și în România sunt alegeri. Deci va fi o mobilizare a propagandei și a mașinăriei de război hibrid ruse la care trebuie să facem față și pentru care trebuie să fim pregătiți.
Horia Daraban: Se justifică dezideratul despre care vorbeam în introducere, și anume Republica Moldova în Uniunea Europeană, chiar și fără teritoriul din stânga Nistrului?
Octavian Țîcu: Cu siguranță asta e calea cea mai reală, cred eu, la moment, pentru că va fi o varianta cipriotă. Adică, Cipru a reușit integrarea în Uniunea Europeană fără partea de nord, pentru că era imposibil. Deci noi, la moment, ce putem face este să salvăm această bucată, să mergem cu integrarea europeană, deci cu Republica Moldova, dar cu acțiuni foarte ferme.
Avem nevoie de o majoritate constituțională a forțelor europene pentru a schimba profund lucrurile în interior: reforma administrativ – teritorială, anularea unor prevederi în constituție, inclusiv cea legată de neutralitate, și aducerea instrumentului de justiție la valoarea lui. Pentru că în spațiul nostru public și politic, se perindă diverși acoliți, putiniști și oligarhici, care trebuie să stea la închisoare, dar nu să facă partide politice. Iar lipsa acestei fermități cumva face jocul Kremlinului.
Și atunci, când într-adevăr, cu sprijinul României, pentru că simțim acest lucru plenar și tot mai mult, vom reuși acest lucru, cu siguranță că avem șanse să integrăm această parte a Republicii Moldova, care, de 30 de ani, mai mult sau mai puțin, are o viziune pro-europeană și pro-românească.
Și după asta, deja, aflându-ne în cadrul Uniunii Europene, să ne gândim cum putem integra și românii de peste Nistru. Țin să vă aduc aminte că acolo majoritatea populației sunt români – moldoveni, sigur cu o altă identitate românească, dar care sunt cei mai vechi locuitori ai acestui spațiu și, până la venirea rușilor au fost chiar cei mai numeroși.
Varianta audio a dialogului:
Interviu realizat de Horia Daraban
Sursa foto: facebook.com
