Politologul Lucian Dîrdală, la podcast-ul „YOU+EU 2024”: rezultatele scrutinelor pentru Parlamentul European confirmă ”ascensiunea forțelor eurosceptice de diverse tipuri, unele compatibile cu democrația și statul de drept, altele mai puțin”. Realizator – Horia Daraban

Publicat de hdaraban, 25 iunie 2024, 14:55

După mai bine de două săptămâni de la alegerile pentru Parlamentul European, grupurile politice au prins contur. Rezultatele au întărit poziția unora dintre ele și au adus mai puține locuri în dreptul altora. Din cele 720 de locuri, Grupul Partidului Popular European are 189 de locuri, adică puțin peste un sfert.

Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților  a  obținut 136 de locuri,  Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni are  83 de locuri. Lista continuă cu  Renew Europe – 74, Identitate și Democrație – 58 de locuri,  Grupul Verzilor- Alianța Liberă Europeană – 51 de locuri, grupul Stângii din Parlamentul European, 39 de locuri.

Nu în ultimul rând, sunt 45 de deputați neafiliați și 45 de deputați nou aleși, care nu fac parte din niciun grup politic al Parlamentului care își încheie mandatul.

Scorurile, dincolo de cifrele seci, oferă premise pentru a putea vedea ce amprentă politică și de ordin decizional își va lăsa, în următorii cinci ani actuala componență a Parlamentului European.

La podcast-ul Radio Iași din seria „YOU+EU 2024”, realizat cu sprijinul Parlamentului European, Horia Daraban a discutat cu politologul Lucian Dîrdală, plecând tocmai de la datele oficiale anunțate la începutul acestei săptămâni.

Invitatul  scos în evidență provocările legate de desemnarea celor care vor conduce instituțiile europene (Comisie, Parlament și Consiliu European), dar a enumerat și marile teme europene care ar putea suferi modificări în aplicare, tocmai pe fondul noii compoziții politice a Parlamentului European.

Horia Daraban: Am văzut multe evaluări de genul învingător, pierdanți, cum vedeți dumneavoastră, cum interpretați dumneavoastră rezultatele?

Lucian Dîrdală: Vreau să încep prin a spune că, de fapt, noi ne imaginăm, așa, o competiție europeană. În realitate, au fost competiții naționale, deci nu putem vorbi de raporturi de forțe, așa cum am vorbi într-un sistem politic unitar. Aceste cifre derivă din politica națională și dintr-o combinație de teme europene și teme naționale. În mare, rezultatele confirmă acea narațiune electorală referitoare la ascensiunea forțelor eurosceptice de diverse tipuri, unele compatibile cu democrația și statul de drept, altele mai puțin. Și de asemenea, confirmă și intuiția că în guvernarea Uniunii Europene, chiar în interiorul aspectului convențional – moderat, au apărut tensiuni pe care altădată erau capabili să le depășească mai ușor. Acum, după pandemie, după invazia rusă în Ucraina, după controversele pe teme precum ”Green deal”, se pare că aceste tensiuni sunt ceva mai greu de rezolvat. Vom vedea dacă se va putea naște o coaliție pe formatul așteptat: populari, socialiști, Renew Europe, pentru că există o verigă slabă, Renew Europe, și acest fapt este explicabil în primul rând prin politica franceză, prin nesiguranța grupării pro-Macron, gruparea Renaissance, care e nucleul în Renew Europe și care, știm bine, se confruntă cu alegeri duminica viitoare și cealaltă duminică. E foarte posibil să piardă puterea.

Horia Daraban: Rezultatele actuale pentru Parlamentul European cum influențează procesul de alegere, de desemnare a conducătorilor principalelor instituții europene? Mă refer aici la Comisia Europeană, conducerea Parlamentului, Consiliul European.

Lucian Dîrdală: Am văzut la reuniunea informală de săptămâna trecută o atitudine foarte, să numim așa, asertivă, foarte ambițioasă, a popularilor, care au solicitat nu doar președinția Comisiei și președinția Parlamentului, pe care, în momentul de față, le au, ci și o împărțire, știm bine, președintele Consiliului European este numit pe perioadă de 2 ani și jumătate. De regulă, mandatul acesta este reînnoit. Popularii ar fi vrut ca să obțină și un asemenea interval 2 ani și jumătate din cinci în fruntea Consiliului European. O pretenție, sigur, respinsă tranșant de socialiști. Așadar, cred că avem de-a face cu o cursă contracronometru. E important pentru stabilitatea sistemului european ca desemnările să se facă rapid, dar avem factorul Franța. Îmi pun întrebarea: în condiții electorale, Emmanuel Macron va alege să participe repede la un acord pe tema guvernării Uniunii Europene sau va prefera să o facă după alegeri, pentru că în Franța aceste elemente sunt de competența președintelui?

Deci, faptul că se va schimba guvernul poate nu influențează. Deci e un factor de nesiguranță aici, ce decizie va lua Emmanuel Macron. Și mai avem, sigur, ceva. Mai avem, se speculează foarte mult, e una din personalitățile politice care ies întărite din aceste alegeri, Giorgia Meloni, premierul italian. Se va ajunge la o formulă în care partidul Giorgiei Meloni, poate și alte partide frecventabile din grupul Conservatorilor și Reformiștilor, să ofere voturi viitoarei comisii doamnei von der Leyen, voturi în Parlament, care să compenseze eventualele voturi împotrivă venite dinspre socialiști și dinspre Renew? Senzația mea este că liderii populari și doamna von der Leyen se tem că, numeric, majoritatea pe care o strâng este mică și este implicit vulnerabilă la defecțiuni locale. Hai să dăm doar exemplul USR în România. USR, sigur, nu are mulți europarlamentari acum, dar sub vechea conducere, USR votase o rezoluție prin care spuneau ”nu o susținem pe doamna Ursula von der Leyen, din cauza atitudinii României sale îngăduitoare față de abuzurile guvernării în România”. E un exemplu. Pot apărea și alte asemenea poziții care să spargă disciplina de grup. Și atunci există riscul ca doamna von der Leyen să nu obțină votul de încredere în Parlamentul European. Să nu uităm, în prima fază, se de un vot personalizat pe președintele Comisiei. Abia după aceea, președintele Comisiei își construiește echipa. Și mai e o problemă și o problemă foarte dificilă. Doamna von der Leyen a fost candidat de vârf, spitzenkandidatin. E foarte greu, după ce ai, și europarlamentarii au spus ”nu vrem să votăm decât personalități care au fost candidați de vârf”, deci s-au supus cumva unui vot indirect al europenilor, ”nu mai acceptăm soluții introduse pe ușa din dos, persoane care să nu se fi supus votului”.

Ori asta spuneam, complică mult lucrurile, pentru că, realmente, nu e posibil, din punct de vedere politic, s-o blochezi pe doamna von der Leyen, spunându-i ”nu vei strânge majoritatea”. Mai degrabă, se va merge, cred, cu doamna von der Leyen în Parlamentul European și, în caz de eșec, vor începe noi negocieri.

Horia Daraban: Plecând de la noua configurație politică, așezare a Parlamentului European, ce teme de anvergură europeană vor suferi modificări de politică? Mă uitam la rezultatele din 2019 și le comparam cu cele de anul acesta și am observat, de exemplu, grupul Verzilor a pierdut locuri. De asemenea, cum spuneați și dumneavoastră, Renew Europe.

Lucian Dîrdală: E posibil să avem o redeschidere a dosarului ”Green Deal”. Se vorbește mult pe tema aceasta. E o temă complicată. Dacă va fi nevoie și de votul Verzilor, în sprijinul Comisiei, atunci va fi foarte, foarte greu să dai înapoi pe anumite ambiții ecologiste consacrate prin ”Geen Deal”. Pe de altă parte, am avut reacții negative și totul Verzilor s-a diminuat, dar am avut și reacții în anumite țări explicit îndreptate contra acestor constrângeri. E cazul agriculturii și am avut în Olanda o deplasare spre dreapta motivată de aceste aspecte. Deci, temele ecologice. Ar fi o dată, sigur, de discutat măsura în care Europa trebuie să devină mai protecționistă sau, din contra, să rămână în atitudinea sa actuală. Sigur, Uniunea Europeană este protecționistă și în acest moment, dar apare, desigur, problema competiției cu China și e unul din subiectele cele mai aprig discutate, chiar la această oră. Sunt multe interese în joc.

Mă aștept, de asemenea, ca pe durata acestui mandat,  deși nu cred că va exista un cadru favorabil unei conferințe interguvernamentale care să amendeze tratatele, să se discute extrem de mult despre industria defensivă, industria de apărare, despre construirea unei uniune a industriilor de război; de asemenea, pe zona uniunii bancare și, nu în ultimul rând, se va discuta, cred, extrem de mult, despre elementul cultural. Să nu folosim termenul de ”războaie culturale” care circulă peste ocean, dar vedem un clivaj semnificativ stânga-dreapta pe teme precum identitățile și politica identității, drepturi de tip nou, drepturi colective pentru grupuri care din punct de vedere al sexualității sau al identității de gen diferă de majoritate. Sunt teme care, fără îndoială, vor agita viața parlamentară în următoarea legislatură. Dar Uniunea e un angrenaj mare, amplu, vast și sunt foarte, foarte multe domenii în care procesul legislativ va funcționa fără mari schimbări provocate de noua balanță de putere din Parlament.

***

Politologul Lucian Dîrdală, cu interpretări legate de rezultatul alegerilor europarlamentare de la începutul lunii iunie. Un podcast din seria „YOU+EU 2024”. Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui material jurnalistic nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

Varianta audio a podcast-ului:

Sursa foto: EC – Audiovisual Service/ European Union, 2023/Christophe Licoppe