Riscurile trecerii la ora de vară! Conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, cu Mihai Florin Pohoață, la ”Pulsul Zilei” – 28.03.2025.
Ora de vară. Ce riscăm și cum trecem mai ușor peste schimbarea orei de vară (cinci metode simple):

Publicat de mihaipohoata, 28 martie 2025, 11:26
- Ce riscăm:
- Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
- Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare.
- Chiar dacă duminică vom dormi mai puțin cu o oră abia de luni se vor simţi efectele.
- În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.
- Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid. Mai exact:
- a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
- b) totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemoționale.
- Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
- a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
- b) neuropsihice: modificarea calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.
Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
- Pentru a trece mai ușor peste schimbarea orei recomandăm cinci metode simple:
- Planificarea corespunzătoare a activității.
- Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
- Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.
- Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
- Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.
Și puțintică istorie:
- 4,6 milioane de oameni au răspuns la o consultarea publică pe acest subiect, cel mai mare număr întrunit vreodată.
- Din 1996, toți europenii își mută ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie.
- Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socio-economice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat deja la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată.
- Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.
- Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895.
- 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism.
- În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară.
Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe vine cu detalii și recomandări astăzi, vineri, 28 martie 2025, în intervalul orar 12:30 – 12:45, la ”Pulsul zilei” – pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață.
Sursă: conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe.