Teodor Moga, profesor, specialist în politica externă a Uniunii Europene: pentru Republica Moldova, ”chestiunea transnistreană va fi probabil cel mai complicat dosar în negocierile de aderare”
Publicat de hdaraban, 16 decembrie 2023, 15:56
Șefii de stat și de guvern din țările membre, reuniți la Bruxelles, au hotărât să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Gestul vine după ce, în luna noiembrie, executivul comunitar formulase o recomandare în acest sens.
După decizia Consiliului European din această săptămână, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lansarea negocierilor de aderare cu țara sa este o victorie pentru Ucraina și pentru întreaga Europă.
La rândul său, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că țara sa este pregătită să se ridice la nivelul provocărilor și hotărâtă să lucreze asiduu dacă este necesar în această privință.
Plecând de la decizia Consiliului European, Horia Daraban a discutat pe acest subiect cu lector universitar dr. Teodor-Lucian Moga, de la Centrul de Studii Europene al Facultății de Drept din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Interlocutorul a scos în evidență premisele care au dus la decizia deschiderii negocierilor, dar și faptul că discuțiile între Uniune și cele doua capitale ar trebui să aibă ca finalitate închiderea a 35 de dosare ce vizează mai multe reforme.
Acestea sunt legate, între altele, de sistemele naționale de justiție, dar și de articularea și implementarea unei legislațiide factură europeană privind drepturile minorităților naționale, aspect important și de interes mai ales în cazul Ucrainei.
Horia Daraban: Ce mesaj se desprinde din decizia Uniunii Europene de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova? Mesaj pentru Kiev și Chișinău, dar cu siguranță este și unul pentru planul extern al Uniunii Europene.
Teodor Moga: Este un mesaj istoric ce denotă sprijinul pe care Uniunea Europeană îl extinde Republicii Moldova și Ucrainei. O decizie istorică deoarece, probabil, dacă nu ar fi fost acest război în Ucraina, statele nu ar fi primit statutul de candidat și, cu atât mai mult, nu ar fi început oficial negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, start pe care l-au obținut în cadrul Consiliului European.
Horia Daraban: Negocierile de aderare înseamnă și o listă de obiective, ținte pe care trebuie să le atingă cele două țări. Care sunt principalele puncte pe care va insista Uniunea Europeană, în cazul Ucrainei, în cazul Republicii Moldova?
Teodor Moga: Drumul este lung și nu este nicio garanție că, odată deschise, negocierile astea se vor finaliza curând. României i-au luat 7 ani și România nu se afla în situația geopolitică foarte complicată în care se află Republica Moldova și mai ales Ucraina. Astăzi sunt 35 de dosare pe care Uniunea Europeană le negociază cu Ucraina și Republica Moldova, dosare pe care aceste state trebuie să le închidă succesiv. Și bineînțeles, fiecare dintre aceste dosare reprezintă un set de provocări.
Ce fel de provocări? În ceea ce privește respectarea statului de drept, reforme în ceea ce privește justiția, instituții solide, piață liberă, democratizare, bineînțeles, drepturile minorităților. Un pachet foarte amplu care va dura mult timp până va fi bifat de către cele două state. Ținta este 2030, dar nu este nicio garanție că această țintă să fie chiar respectată. Turcia este candidat oficial la aderarea în Uniunea Europeană din 1999 și astăzi este parcă mai departe de aderare decât era la început.
Sunt state care, chiar dacă au primit oficial acceptul Consiliului de a deschide negocierile pentru aderare, nu au început în fapt acest lucru, așa cum este cazul Macedoniei de Nord, Albaniei. Deci e un proces lung care va ridica multe provocări celor două state și, bineînțeles, cele două state depind și de situația geopolitică. Așadar, nu doar de ele, mai ales Ucraina, de acest război cumplit care se desfășoară pe teritoriul său.
Horia Daraban: Apropo de ceea ce spuneați dumneavoastră, ambele state, Republica Moldova și Ucraina, cu teritorii ocupate, cu zone asupra cărora nu au control administrativ, economic, politic ș.a.m.d. Aceste situații, realități, cât de mult vor conta în procesul de negociere ce are ca final aderarea? Va mai fi permisă situația care s-a înregistrat în cazul Ciprului?
Teodor Moga: Va cântări foarte mult. Experiența cipriotă cu cele două comunități, cea turcă și cea elenă, a complicat mult prezența Ciprului în cadrul Uniunii. Uniunea Europeană a crezut că cele două comunități se vor reconcilia. Odată ajunse în Uniunea Europeană, nu s-a întâmplat acest lucru.
Așadar, chestiunea transnistreană în cazul Republicii Moldova cântărește foarte greu și va fi probabil cel mai complicat dosar de rezolvat în cazul Republicii Moldova. De aici vă spuneam dificultatea ca lucrurile să se întâmple cu repeziciune. Să nu mai vorbim de cazul Ucrainei, care are o situație foarte, foarte dificilă astăzi, cu teritorii controlate de Rusia, o situație încă volatilă.
Deci nu știm exact cum va arăta situația post-conflict, post-război. Deci sunt multe semne de întrebare la care, din păcate, acum nu putem răspunde.
Horia Daraban: România și-a exprimat explicit sprijinul pentru această decizie în privința ambelor state. Ce rol poate Bucureștiul să-și asume pe mai departe, pe acest drum al negocierilor dintre Uniune și Ucraina, dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova?
Teodor Moga: România a jucat și joacă un rol foarte important. A fost un susținător constant al celor două state. Deci, hotărârea României de a sprijini cele două state nu este una nouă. E mai veche discuția cu privire la deschiderea negocierilor și, mai ales, primirea statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană în cazul Moldovei. România poate ajuta Moldova nemijlocit. În ce sens? Toată experiența României, acquis-ul comunitar tradus de România în limba română poate fi cu ușurință utilizat de autoritățile din Republica Moldova.
Mai mult, experiența României în această tranziție complicată economică, politică despre care vă vorbeam la începutul dialogului nostru, poate fi un atu important în sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei. Deci experiența României este vitală. România s-a arătat deschisă să sprijine cele două state și o face de ceva timp, mai ales pe Republica Moldova, în acest proces de apropiere și, finalmente, să sperăm, de integrare în cadrul Uniunii Europene.
Horia Daraban: Ungaria s-a opus până în ultimul moment deschiderii negocierilor. Tot din cauza opoziției Budapestei, nu s-a ajuns la unanimitate în acordarea Ucrainei a unui sprijin financiar european de 50 de miliarde de euro, dintre care 33 de miliarde sub formă de împrumuturi și 17 miliarde de euro sub formă de granturi pe o perioadă de 4 ani, începând cu anul viitor. Implicațiile pe termen scurt sunt evidente: blocaje în decizii ale Uniunii, relații mai puțin cordiale între Budapesta și Kiev. Dar dacă e să ne referim pe termen lung, poziția refractară a Ungariei scoate în evidență ce anume?
Teodor Moga: Da, poziția Ungariei a fost foarte controversată în toată această perioadă. Orban nu a torpilat deschiderea negocierilor, însă ce a făcut a fost să nu sprijine acest important suport financiar pe care Uniunea Europeană plănuia să i-l acorde Ucrainei pentru efortul de război și nu numai pentru societatea ucraineană, în general, plata salariilor, pensiilor etc., ceea ce e un semnal prost pentru Kiev, mai ales că știm că în Statele Unite ale Americii avem o situație similară cu Partidul Republican, care, în continuare, blochează oferirea Ucrainei a unui sprijin de 60 de miliarde, în special sprijin militar.
Deci Ucraina nu este într-o situație simplă, dar asta nu înseamnă că lupta e pierdută. Negocierile se desfășoară în ceea ce privește Uniunea Europeană. A-l convinge pe Victor Orban, probabil ar trebui să se întețească sau să deschidă sprijinul financiar acordat Ungariei de către Uniunea Europeană prin politica de coeziune și acest plan național de redresare și reziliență.
Deci negocierea continuă. Vor mai fi și alte întâlniri, alte summit-uri pe această discuție a fondurilor, a sprijinirii Ucrainei și la începutul anului viitor. Deci nu este o luptă pierdută.
Horia Daraban: Privind în viitor, evident, aderare în același moment pentru ambele state, pentru Ucraina și Republica Moldova, sau aderare în funcție de performanțe și la momente diferite?
Teodor Moga: Aderarea ar trebui să fie un proces meritocratic, adică să nu existe scurtături în acest proces. Așadar, depinde foarte mult de capacitatea acestor state de a îndeplini toate aceste criterii pe care Uniunea Europeană le impune, acele dosare despre care am vorbit la început, de negociere pentru aderare.
Nu se știe dacă vor intra la pachet, așa cum am intrat noi și bulgarii în 2007, dar probabil, ținând cont și de zona geopolitică, geografic mă refer aici, în care cele două state se situează, și ținând cont și de amenințarea comună la adresa acestor state, mă refer aici la amenințarea dinspre Federația Rusă, probabil decizia va fi, când va fi, una la pachet.
Varianta audio a interviului:
Sursa foto: https://audiovisual.ec.europa.eu/
