Teodor Moga, profesor, specialist în politica externă a Uniunii Europene: ”ținând Republica Moldova și Ucraina într-o zonă gri, va fi ca o invitație pentru Rusia să nu abandoneze ambițiile sale imperialiste în această zonă”. Emisiunea ”Weekend cu prieteni”, realizator – Horia Daraban (1.10.2023)

Publicat de hdaraban, 1 octombrie 2023, 22:52 / actualizat: 3 octombrie 2023, 23:49

Un grup de experți independenți, înființat la inițiativa Franței și Germaniei, a dat recent publicității un raport care subliniază, printre altele, că Uniunea Europeană nu va putea primi noi membri fără o reformă fundamentală.

În esență, raportul vorbește de patru cercuri concentrice: nucleul dur, Uniunea Europeană, membrii asociați și Comunitatea Politică Europeană, și asta undeva în orizontul anului 2030.

O asemenea abordare capătă conotații demne de luat în seamă, mai ales dacă ne raportăm și la Consiliul European de la sfârșitul lunii decembrie, în cadrul căruia cei 27 de șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană vor decide dacă vor deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

Același Consiliu va trebui să facă un gest față de statele din Balcanii de Vest, care așteaptă deja de mai mult timp un răspuns din partea Uniunii Europene.

De precizat că unul dintre elementele acestei reforme ține de trecerea la votul cu majoritate calificată, prin care ar fi necesară o majoritate de 60% din state, reprezentând 60% din populație, în toate domeniile în care unanimitate este încă regula.

La ”Weekend cu prieteni”, lector universitar dr. Teodor-Lucian Moga, de la Centrul de Studii Europene al Facultății de Drept din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași. a vorbit despre ideea de reformare a Uniunii Europene, ce rol își poate asuma România.

Același invitat a vorbit și despre pericolul ca, ținând Republica Moldova și Ucraina într-o zonă gri, între Uniunea Europeană și Federația Rusă, ”acest lucru va fi ca o invitație pentru Kremlin, pentru Rusia, să nu abandoneze ambițiile sale imperialiste în această zonă”.

Horia Daraban: Care sunt justificările, premisele care să susțină ideea unei reforme acum? Sunt elemente ce țin de situația internă în Uniunea Europeană, de factori externi, cum ar fi conflictul din Ucraina?

Teodor Moga: Cu siguranță, această nevoie de reformă este determinată de ceea ce se întâmplă atât la nivel intern, în Uniunea Europeană, cât și la nivel extern. Însă înainte de acest lucru, aș vrea să menționez că discuția aceasta despre Europa cu mai multe viteze exista de mult.

De altfel, acest lucru este deja în practică. Să nu uităm că, fără a avea o denumire formală în acest sens, în Uniunea Europeană aveam mai multe cercuri concentrice: zona euro, Spațiul Schengen. Deci folosirea acestei sintagme, deși nu era una formalizată, a Europei mai multe viteze, ea a existat deja până acum. Nevoia de reformă la nivelul Uniunii Europene, ținând cont încă o dată de contextul intern și extern, este una acută, mai ales că ultimul tratat de reforma Uniunii Europene este din 2009, Tratatul de la Lisabona. Evident, multe s-au petrecut de atunci.

Menționăm anexarea Crimeei și începutul războiului din Ucraina în zona Donbas, în 2014, care a prefigurat ulterior invazia Rusiei din 2022, criza migrației dinspre Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Brexit, criza sanitară determinată de pandemia de COVID-19, o criză energetică profundă, generată de război.

Așadar, sunt multe, multe provocări, iar arhitectura Uniunii Europene și funcționarea acesteia nu mai sunt suficient de proaspăte, să spun așa, ca să răspundă la aceste provocări.

Horia Daraban: În opinia dumneavoastră, ce ar trebui să vizeze reforma? Am putea puncta câteva elemente? Este vorba despre ceea ce spuneam și introducere a dialogului nostru, modul în care vor fi luate deciziile, să se treacă de la unanimitate la majoritate calificată.

Teodor Moga: Deciziile, la nivelul Uniunii Europene, mai ales în chestiuni importante pentru suveranitatea statelor Uniunii Europene, sunt în continuare luate prin vot cu unanimitate. Vă dau câteva exemple: sancțiunile aplicate Federației Ruse trebuie aprobate de toți cei 27 de membri, ca un nou pachet de sancțiuni să fie ulterior aplicat. Exemplu pe care l-ați menționat la debutul conversației noastre, și anume extinderea Uniunii Europene.

Dacă unul dintre cele 27 de state, astăzi, își folosește dreptul de veto, state precum Serbia, Albania, Macedonia de Nord, mai nou, Republica Moldova și Ucraina nu ar putea să adere la Uniunea Europeană. Așadar, în acest context, unde avem multe blocaje, după cum putem ușor realiza, e nevoie de o flexibilizare mai mare a votului.

Sigur, chestiune a votului este destul de controversată. Din acest motiv, așa cum ați menționat, în raportul acela franco-german, care stă la baza propunerii de reformă a Uniunii Europene, există niște clauze, de exemplu, ca unele state, dacă interesul lor național este vizat, să poată opta să nu participe într-o politică, așa cum s-a întâmplat și în trecut.

De exemplu, în Tratatul de la Mastricht de la care a fost creată Uniunea Europeană, unele state n-au vrut să participe în zona euro, cum e cazul Marii Britanii, Danemarcei, Suediei. Alte state n-au vrut să participe în zona Schengen. Așadar, această chestiune, acest mecanism de ”opt-out”, cum se numește astăzi, să fie păstrat și în alte decizii politice importante.

Horia Daraban: Din cele patru zone enumerate, trei sunt deja creionate. Este vorba despre Uniunea Europeană, state asociate, șiavem aici, de exemplu, Norvegia, și Comunitatea Politică Europeană, cu summit în vara trecută, în Republica Moldova. Rămâne semnul de întrebare în ceea ce privește nucleul dur, cine să facă parte din nucleul dur?

Teodor Moga: Nucleul dur este reprezentat de statele cu greutate, statele vechi membri ai Uniunii Europene, așa cum este Franța și Germania, statele care și plătesc cel mai mult și care determină, până la urmă, prin capacitatea financiară, prin contribuția importantă la bugetul comunitar al Uniunii Europene, determină până la urmă, mare parte din decizii. Însă acum, acest nucleu dur al Uniunii Europene, sigur, nu poate lua decizii de unul singur.

Vedem, în contextul acesta al agresiunii Rusiei în Ucraina, faptul că state precum Polonia, statele baltice sunt poziționate, cel puțin geopolitic, foarte bine. Deci negocierea va fi una complicată la nivelul Uniunii Europene, pentru că există în continuare, pe mai multe dosare, opinii divergente.

Horia Daraban: Ca discurs, ca poziție, ca atitudine, unde se situează România în cadrul acestor discuții legate de reformare a Uniunii Europene și, până la urmă, unde se află Bucureștiul în toată această ecuație?

Teodor Moga: După cum bine știm, România nu face parte din zona Schengen, nu face parte din zona euro, are ambiții să participe în aceste zone. Așadar, locul României firește că se vrea a fi cel puțin în primele două cercuri concentrice despre care vorbea raportul pe care l-ați menționat dumneavoastră.

Sigur, acum depinde foarte mult de abilitatea guvernului de la București să negocieze aceste dosare importante cu Bruxelles-ul și cu celelalte state membre. Ambiția este de a fi în prim planul negocierilor și politicilor europene, dar, după cum știm, în unele dosare mai avem de muncă, mai avem de negociat. Spuneam de spațiul Schengen, care rămâne în principal pe agenda celor de la București.

Horia Daraban: Pentru că am pomenit de Consiliul European cu întâlniri în octombrie și în decembrie, de la care se așteaptă direcții privind viitoarea extindere. Putem anticipa care stat-candidat va primi invitație clară și care va fi lăsat în expectativă?

Teodor Moga: E complicat și e totodată dificil de a lua o astfel de decizie, care ar exclude celelalte state, dacă există ambiția necesară. Eu văd această decizie să fie luată la pachet, pentru că dacă s-ar prioritiza statele din fostul spațiu sovietic Republica Moldova, Ucraina, firește, acest lucru ar genera frustrare la nivelul Balcanilor de Vest.

Dar și vice-versa, deoarece Ucraina și Republica Moldova sunt astăzi în linia întâi în ceea ce privește agresiunea Rusiei, bineînțeles, cu precădere Ucraina și dacă statele balcanice ar fi integrate, sigur, acest lucru ar crea dezamăgire în cazul în care Kievul și Chișinău nu ar fi și ele invitate. Deci e foarte dificil de a trasa o linie și a spune doar Balcanii de Vest intră și celelalte state nu. Cred că ar trebui să fie o decizie care să le includă pe toate, un orizont de timp, o perspectivă concretă.

Să spunem că până în 2030, așa cum se discută și în acest raport pe care l-ați menționat, statele acestea, dacă îndeplinesc condițiile negociate cu Bruxelles-ul, să poată adera la Uniunea Europeană, pentru că altfel, menținându-le în această zonă gri, fără o perspectivă concretă, o astfel de decizie ar crea frustrare. În ceea ce privește statele acestea vecine Uniunii Europene.

Horia Daraban: Se pot observa formulări precum ”Uniunea Europeană, obosită în ceea ce privește dorința de a accepta noi membri”. Sunt reale astfel de formulări în ceea ce privește acest capitol, această zonă a extinderii Uniunii Europene, a aducerii de noi membri?

Teodor Moga: Da, acest lucru este discutat mult. ”Enlargement fatigue” este numit în literatura de specialitate și sunt multe state europene care susțin că Uniunea Europeană n-ar trebui să se extindă, să cuprindă mai mult decât statele pe care le are în componență astăzi, pentru că ar dilua substanța Uniunii Europene și ar complica procesul decizional, care, după cum vedem și așa, este unul destul de greoi.

Din acest motiv, da, putem vorbi de oboseală, extindere, dar vorbim în același timp și de un context foarte complicat astăzi, securitar, geopolitic, în care europenii, noi, până la urmă, realizăm că, ținând aceste state într-o zonă gri, așa cum este cazul Republicii Moldova sau Ucrainei, între Uniunea Europeană și Federația Rusă, acest lucru va fi ca o invitație pentru Kremlin, pentru Rusia să nu abandoneze ambițiile sale imperialiste în această zonă.

Așadar, nu cred că mai funcționează această stare de ambiguitate la nivel european și, din acest motiv, o decizie este necesară, o decizie clară, concretă, care să includă un orizont de timp pentru statele respective.

Interviu realizat de Horia Daraban

Sursa foto: Consiliul European