Academician Ion H. Ciubotaru prezintă Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei (XXIII) – joi, 11 APRILIE a.c., ora 21:03 – în emisiunea TRADIȚII cu Dumitru Șerban
Publicat de gabrielarotaru, 10 aprilie 2024, 07:19
În emisiunea de astăzi, relatăm de la prezentarea publicației științifice Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, Numărul XXIII, publicație de înaltă ținută academică, inițiată de către regretatul om de cultură Vasile Munteanu (1966-2012); Anuarul a fost lansat, la Iași, nu demult, în Sala „Petru Caraman” din incinta Muzeului Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Volumul (531 p.) a văzut lumina tiparului la Editura Palatul Culturii, Iași, 2023, și a fost prezentat de către prof. univ. dr. în Filologie, Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române, și de către specialist în Filologie Ioana Repciuc, cercetător științific la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” din cadrul Academiei Române, Filiala Iași.
Paginile Anuarului reunesc studii, materiale, pagini de corespondență, documente, restituiri, recenzii, prezentări, semnate de nume consacrate în domeniul etnografiei, al muzeografiei și al patrimoniului.
Întâlnirea a fost moderată de către Victor Munteanu, șef al Muzeului Etnografic al Moldovei.
În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții, urmărim discursul domnului profesor Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române, cel care ne oferă amănunte despre secțiunile Anuarului, cu accent pe subiectele cercetărilor din cadrul acestora, dar ne amintește și numele autorilor semnatari.
De la manifestarea de zilele trecute, înspre finalul emisiunii, difuzăm un scurt dialog cu muzeograf Anton Coșa (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău), cel care, în paginele Anuarului, Nr. XXIII, semnează textul: Colecția de etnografie din cadrul Muzeului Diecezan al Catolicilor din Moldova de la Săbăoani (județul Neamț). Tema amintită ne este prezentată de către Anton Coșa.
În speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele enunțate, nu-mi rămâne decât să vă invit a fi alături de Radio Iași, urmărind emisiunea Tradiții, până la ora 22.
Stimați prieteni, în prima secvență audio pe care o difuzăm, domnul profesor Ion H. Ciubotaru, specialist în Filologie, membru de onoare al Academiei Române, ne oferă o imagine generală despre această publicație științifică (Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei), precizându-ne că are o participare de excepție a specialiștilor atât din țară, cât și de peste fruntarii.
Cercetarea Cultul Sfântului Foca la turci și originea lui românească, semnată de către regretatul savant Petru Caraman, studiu care apare în secțiunea „Aniversări” a Anuarului, constituie un alt subiect despre care aflăm amănunte.
După cum bine știți, astăzi, urmărim discursul domnului profesor Ion H. Ciubotaru, prezentare realizată, nu demult, la Iași, atunci când a fost lansat Numărul XXIII al Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei.
Manifestarea s-a desfășurat în Sala „Petru Caraman” din incinta Muzeului Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
În următoarele minute, Ion H. Ciubotaru, etnolog, membru de onoare al Academiei Române, ne vorbește despre cercetările semnate de către etnologii Sanda Golopenția și Otilia Hedeșan. Cercetările apar în secțiunea „Studii” a Anuarului, Nr. XXIII, Editura Palatul Culturii, Iași, 2023.
Acestea sunt: Ștefania Cristescu Golopenția: Fișele transcrise, de Sanda Golopenția și Despre povestit și povestiri în Timoc. Analiză de caz, de Otilia Hedeșan.
Raportat la această cercetare din urmă, care reflectă munca de teren a etnologului Otilia Hedeșan peste fruntarii, mai exact, la românii din Timocul sârbesc, academician Ion H. Ciubotaru realizează o paralelă a unei alte incursiuni, întreprinsă, mult mai devreme, de către savantul Petru Caraman la românii din Bulgaria. Aflăm, astfel, diferențele de destin asupra cercetărilor de ieri și de astăzi în comunitățile de români de peste granițe.
Dragi prieteni, după cum bine știți din incipitul emisiunii, astăzi vorbim despre Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, Numărul XXIII, publicație lansată, la Iași, nu demult, în Sala „Petru Caraman” din incinta Muzeului Etnografic al Moldovei, Palatul Culturii.
Urmărim discursul domnului Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române. În cele ce urmează, domnul profesor ne vorbește despre cercetarea Narațiuni magice din Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, semnată de către etnolog Ioana Repciuc. Mai aflăm amănunte și despre studiul etnologului Corina Mihăescu de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, Academia Română, București.
Textul se intitulează Slujire și creație în arta ceramicii de Horezu. Mărturii și portrete de olari și este ilustrat în Secțiunea „Evocări” a Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei, paginile 147-208, fiind însoțit de fotografii care prezintă familiile de olari din Horezu, Vâlcea: Familia Albu, Familia Andronie, Bănacu, Familia Bâscu, Eftimie, Familia Frigură, Giubega, Familia Handoreanu, Iorga, Miloiu, Familia Mischiu, Constantin și Maria, Familia Mischiu, Dumitru și Ioana, Nicu, Ogrezeanu, Olaru, Paloși; Familia Pietraru, Popa, Popescu, Puețu, Șodolescu, Familia Tănăsescu, Țambrea, Familia Vicșoreanu și altele.
Astăzi, relatăm de la prezentarea publicației științifice Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, Numărul XXIII, publicație de înaltă ținută academică, inițiată de către regretatul om de cultură Vasile Munteanu (1966-2012); Numărul XXIII al Anuarului a fost lansat, la Iași, nu demult, în Sala „Petru Caraman” din incinta Muzeului Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași. Volumul (531 p.) a văzut lumina tiparului la Editura Palatul Culturii, Iași, 2023 și a fost prezentat de către prof. univ., dr. în Filologie, Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române, și de către specialist în Filologie Ioana Repciuc, cercetător științific la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” din cadrul Academiei Române, Filiala Iași.
După cum ați putut constata, atribuțiile au fost împărțite, o parte dintre cercetări fiind prezentate de către etnolog Ioana Repciuc, în una din edițiiile trecute ale emisiunii noastre, restul fiind analizate de către domnul academician Ion H. Ciubotaru, discurs pe care-l difuzăm în ediția de astăzi a emisiunii noastre.
Paginile Anuarului reunesc studii, materiale, pagini de corespondență, documente, restituiri, recenzii, prezentări, semnate de nume consacrate în domeniul etnografiei, al muzeografiei și al patrimoniului. Întâlnirea a fost moderată de către Victor Munteanu, șef al Muzeului Etnografic al Moldovei.
În cele ce urmează, domnul profesor Ion H. Ciubotaru ne vorbește, pe scurt, despre textul – Simpozionul Internațional „Costume și Colecții de la Muzeul ASTRA” – o abordare, semnat de către cercetătorii Andrea Bernath-Doncuțiu și Ioana Repciuc.
Stimați prieteni, după cum bine știți, astăzi, povestim despre Numărul XXIII al Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei, lansat, nu demult, la Iași.
În următoarele minute, domnul profesor Ion H. Ciubotaru, specialist în Filologie, ne oferă amănunte concrete despre textul domnului Anton Coșa, muzeograf la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Muzeul de Istorie, Bacău, studiu intitulat – Colecția de etnografie din cadrul Muzeului Diecezan al Catolicilor din Moldova de la Săbăoani (județul Neamț). Cercetarea a apărut în secțiunea „Muzeologie. Patrimoniu” din Numărul XXIII al Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei, paginile 295-318.
Dragi prieteni, în cele ce urmează de la domnul profesor Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române, aflăm amănunte despre secțiunea „Corespondență, Documente” din Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, Nr. XXIII, lansat, la Iași, nu demult, în Sala „Petru Caraman” din incinta Muzeului Etnografic al Moldovei, Palatul Culturii.
În această secțiune este surprinsă o interesantă corespondență dintre Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România, și folcloristul Artur Gorovei. Scrisorile au fost puse la dispoziția redacției Anuarului de către istoricul Ștefan S. Gorovei, nepot al lui Artur Gorovei.
Artur Gorovei este una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii româneşti, fondator şi director al primei reviste româneşti de folclor, „Şezătoarea” (Fălticeni 1892-1929).
Imediat după ce aflăm amănunte despre toate acestea, etnolog Ion H. Ciubotaru ne amintește și despre Secțiunea: „Recenzii, Prezentări, Note bibliografice”, spunându-ne că printr-o astfel de secțiune se vede importanța Anuarului pe tărâmul etnologiei.
Dragi prieteni, la manifestarea de zilele trecute am înregistrat și pe muzeograf Anton Coșa de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Muzeul de Istorie, Bacău, cel care, în paginele Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei, Nr. XXIII, semnează textul Colecția de etnografie din cadrul Muzeului Diecezan al Catolicilor din Moldova de la Săbăoani (județul Neamț), paginile 295-318, pagini însoțite de fotografii, de excepție, care reflectă: clădirea Muzeului; interiorul tradițional dintr-o casă bătrânească din Săbăoani, evident, reconstituire în incinta Muzeului; țesături tradiționale pe lada de zestre; obiecte de port popular femeiesc „pe culme”; ștergare de cui; ștergare de cap; costume populare – de femeie, de bărbat, de fetiță; coșulețe cu ouă încondeiate; lăicere pe laiță; suveica; sucala; roata de tors; războiul de țesut și multe, multe altele.
Dragi ascultători, raportat la toate cele pe care le-am prezentat, încheiem prin câteva cuvinte care aparțin ilustrului savant Petru Caraman: „A cerceta folclorul și etnografia cu atenție înseamnă a ajunge, pe calea cea mai sigură, să ne dăm seama cine este și ce este poporul român față de alte popoare”.
În speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele prezentate, și sigur am făcut-o, vă invităm să fiți alături de Radio România Iași, pe toate frecvențele (1053 KHz/AM, 90,8; 94,5 și 96,3 MHz/FM), joi, 11 APRILIE 2024, imediat după ora 21, urmărind emisiunea Tradiții.
ANUARUL poate fi citit – AICI – https://biblioteca-digitala.ro/?tip-publicatie=periodic&volum=24870-anuarul-muzeului-etnografic-al-moldovei-amem-xxiii-2023
Ne auzim online – AICI – https://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN